Păcatul și restaurarea Ierusalimului
1Vai de cetatea asupritoare,
răzvrătită1 Sau: urât mirositoare. și pângărită!
2Ea n‑ascultă de nici un glas,
nu primește nicio îndrumare.
Ea nu se încrede în Domnul,
nu se apropie de Dumnezeul ei.
3Conducătorii ei, în mijlocul ei, sunt ca niște lei care răcnesc;
judecătorii ei sunt ca niște lupi seara,
care nu lasă nimic până dimineață.
4Profeții ei sunt aroganți4 Sau: iresponsabili.,
sunt niște oameni înșelători.
Preoții ei întinează ceea ce este sfânt4 Sau: Sanctuarul.
și calcă în mod violent Legea.
5Domnul este drept în mijlocul ei.
El nu săvârșește nicio nedreptate.
În fiecare dimineață Își împarte judecata,
în fiecare zori de zi, fără greșeală5 Sau: dimineață Își scoate judecata la lumină, / fără greșeală.,
însă cel nedrept nu știe de rușine.
6„Am nimicit neamuri!
Turnurile le sunt în ruină!
Le‑am pustiit drumurile!
Acum nimeni nu mai umblă pe ele.
Cetățile le sunt distruse
și au rămas fără oameni, fără locuitori.
7Am zis: «Cu siguranță te7 Cu referire la cetatea Ierusalimului. vei teme de Mine,
vei primi îndrumarea!»
Astfel, locuința nu i‑ar fi fost nimicită
și n‑ar fi venit peste ea toate pedepsele Mele!
Dar ei s‑au sculat dis‑de‑dimineață
să‑și pervertească toate faptele.
8De aceea, așteptați‑Mă, zice Domnul,
până în ziua în care Mă voi ridica pentru pradă.8 Sau: ca Martor.
Căci am hotărât să adun neamurile,
să strâng regatele
ca să‑Mi revărs asupra lor indignarea,
toată aprinderea mâniei Mele!
Tot pământul va fi mistuit
de focul geloziei Mele!
9Atunci le voi da popoarelor buze curate,
pentru ca toți să cheme Numele Domnului
și să‑I slujească umăr la umăr.
10De dincolo de râurile din Cuș10 Regiunea Nilului Superior. Etiopia și teritoriile învecinate.,
închinătorii Mei, fiica celor risipiți ai Mei,
Îmi vor aduce daruri de mâncare.
11În ziua aceea, nu vei mai fi făcută de rușine
de toate faptele prin care ai păcătuit împotriva Mea,
căci atunci îi voi îndepărta din mijlocul tău
pe cei trufași,
iar tu nu te vei mai îngâmfa vreodată
pe muntele Meu cel sfânt!
12Dar voi lăsa în mijlocul tău
un popor smerit și puțin la număr,
care va căuta adăpost în Numele Domnului.
13Cei din rămășița lui Israel nu vor mai săvârși nedreptatea;
nu vor mai spune minciuni
și în gura lor nu se va mai găsi
o limbă înșelătoare.
Ci vor găsi pășune, se vor odihni
și nimeni nu‑i va mai înspăimânta.“
Cântare de veselie
14Strigă de bucurie, fiică a Sionului!
Strigă tare, Israel!
Veselește‑te și bucură‑te din toată inima,
fiică a Ierusalimului!
15Domnul a îndepărtat judecata de la tine,
El l‑a izgonit pe dușmanul tău.
Domnul, Împăratul lui Israel, este în mijlocul tău;
nu te vei mai teme vreodată de vreun rău!
16În ziua aceea se va zice Ierusalimului:
„Nu te teme, Sioane!
Să nu‑ți slăbească mâinile!
17Domnul, Dumnezeul tău, este în mijlocul tău,
un viteaz care poate izbăvi!
El va tresălta de bucurie pentru tine,
te va liniști cu dragostea Lui
și Se va bucura pentru tine cu un strigăt de bucurie.“
18„Îi voi îndepărta din tine
pe cei ce suspină după adunarea de sărbătoare.
Au fost o povară pentru tine,
o rușine.18 Sensul versetului este nesigur.
19Iată, în vremea aceea îi voi pedepsi
pe toți cei ce te‑au asuprit!
Îi voi izbăvi pe cei șchiopi
și‑i voi aduna pe cei ce au fost izgoniți!
Le voi da cinste și renume
pe întreg pământul unde au fost făcuți de rușine.
20În vremea aceea vă voi aduce înapoi!
În vremea aceea vă voi strânge!
Vă voi face parte de renume și cinste
între toate popoarele pământului,
când vă voi aduce înapoi captivii
înaintea ochilor voștri,“ zice Domnul.
Ang Hinaharap ng Jerusalem
1Sinabi ni Zefanias: Nakakaawa ang Jerusalem! Ang mga naninirahan dito ay nagrerebelde sa Dios at gumagawa ng karumihan. Ang kanyang mga pinuno ay mapang-api. 2Hindi sila nakikinig kahit kanino, at ayaw nilang magpaturo. Hindi sila nagtitiwala sa Panginoon na kanilang Dios, ni lumalapit sa kanya. 3Ang kanilang mga opisyal ay parang leon na umaatungal. Ang kanilang mga pinuno ay parang mga lobo na naghahanap ng makakain kung gabi, at walang itinitira pagsapit ng umaga. 4Ang kanilang mga propeta ay padalos-dalos sa kanilang mga ginagawa at hindi mapagkakatiwalaan. Nilalapastangan ng kanilang mga pari ang mga bagay na banal at sinusuway ang Kautusan ng Dios. 5Pero naroon pa rin ang presensya ng Panginoon sa kanilang lungsod. Ginagawa ng Panginoon ang mabuti at hindi ang masama. Araw-araw ipinapakita niya ang kanyang katarungan, at nananatili siyang tapat. Pero ang masasama ay patuloy na gumagawa ng masama at hindi sila nahihiya.
6Sinabi ng Panginoon, “Nilipol ko ang mga bansa; giniba ko ang kanilang mga lungsod pati ang kanilang mga pader at mga tore. Wala nang natirang mga mamamayan, kaya wala nang makikitang taong naglalakad sa kanilang mga lansangan. 7Dahil sa mga ginawa kong ito akala ko igagalang na ako ng aking mga mamamayan at tatanggapin na nila ang aking pagsaway sa kanila, para hindi na magiba ang kanilang lungsod ayon sa itinakda ko sa kanila. Pero lalo pa silang nagpakasama.
8“Kaya kayong tapat na mga taga-Jerusalem, hintayin ninyo ang araw na uusigin ko ang mga bansa. Sapagkat napagpasyahan kong tipunin ang mga bansa at ang mga kaharian para ibuhos sa kanila ang matindi kong galit na parang apoy na tutupok sa buong mundo. 9Pagkatapos, babaguhin ko ang mga tao,3:9 babaguhin … tao: sa literal, papalitan ko ng malinis na labi ang labi ng mga tao. para lahat silaʼy lalapit sa akin at magkakaisang maglilingkod sa akin. 10Ang aking mga mamamayang nangalat sa kabilang ibayo ng mga ilog ng Etiopia3:10 Etiopia: sa Hebreo, Cush. ay magdadala ng mga handog sa akin.
11“Sa araw na iyon, kayong mga taga-Jerusalem ay hindi na mapapahiya sa lahat ng mga kasalanang ginawa ninyo sa akin, dahil aalisin ko sa inyo ang mga mapagmataas at mayayabang. Kaya wala nang magyayabang doon sa aking banal na bundok.3:11 banal na bundok: o, bundok ng Zion. 12Pero mag-iiwan ako sa Jerusalem ng mga taong aba at mahihirap na hihingi ng tulong3:12 hihingi ng tulong sa akin: o, aasa. sa akin. 13Ang mga Israelitang ito ay hindi gagawa ng masama; hindi sila magsisinungaling o mandadaya. Kakain at matutulog silang payapa at walang kinatatakutan.”
Matutuwa ang mga Israelita
14Sinabi ni Zefanias: Kayong mga mamamayan ng Israel, sumigaw kayo sa tuwa! Kayong mga mamamayan ng Zion, ang lungsod ng Jerusalem, umawit kayo at magalak nang buong puso! 15Sapagkat hindi na kayo parurusahan ng Panginoon. Palalayasin niya ang inyong mga kaaway. Kasama ninyo ang Panginoon, ang Hari ng Israel, kaya wala nang kasawiang dapat pang katakutan.
16Sa araw na iyon, sasabihin ng mga tao sa mga taga-Jerusalem, “Mga mamamayan ng Zion, huwag kayong matakot; magpakatatag kayo. 17Sapagkat kasama ninyo ang Panginoon na inyong Dios. Katulad siya ng isang makapangyarihang sundalo na magliligtas sa inyo. Magagalak siya sa inyo, at sa pamamagitan ng kanyang pag-ibig ay babaguhin niya ang inyong buhay. Aawit siya nang may kagalakan dahil sa inyo, 18gaya ng taong nagsasaya sa araw ng kapistahan.”
Sinabi pa ng Panginoon, “Ililigtas ko kayo sa kasawian para hindi na kayo malagay sa kahihiyan. 19Sa araw na iyon, parurusahan ko ang lahat ng umaapi sa inyo. Kayo ay parang mga tupang napilay at nangalat, pero ililigtas ko kayo at titipuning muli. Inilagay kayo sa kahihiyan noon, pero pararangalan ko kayo at gagawing tanyag sa buong mundo. 20Oo, titipunin ko kayo sa araw na iyon at pababalikin ko kayo sa inyong bansa. Pararangalan ko kayo at gagawing tanyag sa buong mundo. Mangyayari ito sa araw na panumbalikin ko ang inyong mabuting kalagayan at makikita ninyo mismo ito. Ako, ang Panginoon, ang nagsasabi nito.”
