Nouă Traducere În Limba Română

Țefania 1:1-18

1Cuvântul Domnului care a venit la Țefania, fiul lui Cuși, fiul lui Ghedalia, fiul lui Amaria, fiul lui Ezechia, în zilele lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda:

Iminența judecății

2„Voi spulbera totul

de pe fața pământului!“ zice Domnul.

3„Voi spulbera oamenii și animalele,

voi spulbera păsările cerului și peștii mării,

pietrele de poticnire și pe cei răi împreună cu ele3 Sensul versului este nesigur. Sau ceea ce i‑au făcut pe cei răi să se poticnească!!

Îi voi nimici pe oameni

de pe fața pământului!“ zice Domnul.

Judecată împotriva lui Iuda

4„Îmi voi întinde mâna împotriva lui Iuda

și împotriva tuturor locuitorilor Ierusalimului!

Voi distruge din locul acesta rămășița lui Baal4 Zeul canaanit al fertilității.,

numele preoților idolatri și al preoților,

5pe cei ce se închină pe acoperișuri oștirii cerurilor,

pe cei ce se închină jurând pe Domnul,

dar care jură și pe Moleh5 Ebr.: Malkam, o variantă a lui Moleh, zeul suprem al amoniților.,

6pe cei care s‑au abătut de la Domnul

și pe cei care nu‑L mai caută pe Domnul,

nici nu mai întreabă de El!“

7Tăcere înaintea Stăpânului Domn!

Căci ziua Domnului este aproape!

Domnul a pregătit o jertfă,7 Vezi Ier. 46:10; Eze. 39:17.

Și‑a sfințit oaspeții.

8„În ziua jertfei Domnului,

îi voi pedepsi pe prinți

și pe fiii regelui,

și pe toți cei ce poartă

haine străine!

9În ziua aceea, îi voi pedepsi

pe toți cei ce sar peste prag9 Vezi 1 Sam. 5:5.,

care umplu casa stăpânilor lor

cu violență și înșelătorie!

10În ziua aceea, zice Domnul,

se va auzi un strigăt de durere dinspre Poarta Peștilor,

un geamăt dinspre cartierul cel nou10 Sau: al doilea cartier, posibil o zonă a orașului unde locuiau cei înstăriți.

și un mare măcel dinspre dealuri.

11Gemeți, locuitori ai Macteșului11 Lit.: ai Mortarului.,

căci tot poporul Canaanului este distrus,

toți cei ce cântăresc argint sunt nimiciți!

12În vremea aceea, voi cerceta Ierusalimul cu candele

și‑i voi pedepsi pe oamenii care se îngroașă pe drojdiile lor12 Aluzie la vinul care, dacă este lăsat prea mult în sedimentul lui, devine gros. Expresia sugerează indiferența și starea de complacere în păcat.,

pe cei care zic în inima lor:

«Domnul nu va face nici bine,

și nici rău!»

13Averea lor va fi pentru jaf,

iar casele lor vor fi pustiite.

Își vor zidi case,

dar nu vor locui în ele!

Își vor planta vii,

dar nu le vor bea vinul!“

Ziua cea mare a Domnului

14Ziua cea mare a Domnului este aproape;

este aproape și se grăbește să vină!

Vuietul zilei Domnului este amarnic;

la fel este și urletul celui viteaz acolo.

15Ziua aceea va fi o zi a furiei,

o zi a necazului și a strâmtorării,

o zi a pustiirii și a distrugerii,

o zi a întunericului și a negurii,

o zi a norilor și a întunecimii,

16o zi a sunetului de trâmbiță16 Ebr.: șofar, un instrument de suflat făcut din corn de berbec (ebr.: yyobel), care nu avea o funcție muzicală, ci era folosit pentru a transmite anumite semnale în închinare, în adunările publice sau în război. și a strigătului de război

împotriva cetăților fortificate

și a turnurilor înalte!

17„Voi aduce un așa necaz asupra oamenilor,

încât vor bâjbâi ca niște orbi,

căci au păcătuit împotriva Domnului.

Sângele le va fi vărsat ca praful,

iar măruntaiele – ca balega.

18Nici argintul și nici aurul lor

nu vor putea să‑i scape

în ziua furiei Domnului!“

Întreaga țară18 Sau: Întregul pământ. va fi mistuită

de focul geloziei Sale.

Căci El va aduce nimicire, da, groază,

asupra tuturor locuitorilor țării.18 Sau: pământului.

O Livro

Sofonias 1:1-18

Aviso de destruição

1Estas são as palavras do Senhor que foram transmitidas a Sofonias, filho de Cuchi, neto de Gedalias, bisneto de Amarias e trineto de Ezequias, durante o reinado de Josias, filho de Amom, rei de Judá.

2“Consumirei tudo na vossa terra, diz o Senhor. Arrasarei completamente tudo. 3Tanto homens como animais serão liquidados até ao último. Os seres vivos, mais os ídolos que eles adoram, tudo será varrido. Até os pássaros nos ares e os peixes nas águas, tudo perecerá!

Ameaça contra Judá

4Esmagarei Judá e Jerusalém sob o meu punho fechado; destruirei o resto das gentes que adoram Baal. Porei um fim à sua idolatria e aos sacerdotes idólatras, de forma a que até a lembrança deles desapareça. 5Sobem aos telhados e inclinam-se perante o Sol, a Lua e as estrelas. Dizem que seguem o Senhor, mas prestam culto a Moloque ao mesmo tempo! 6Destruí-los-ei! Liquidarei os que começaram por adorar o Senhor e agora o abandonaram! Aqueles que nunca o amaram, que nunca quiseram saber dele!”

7Fiquem em silêncio perante o Senhor Deus, porque o terrível dia do Senhor está a chegar. Ele já preparou um sacrifício e consagrou os seus convidados.

8“Nesse dia de juízo, castigarei os governantes e os nobres de Judá e todos aqueles que se vestem à maneira pagã. 9Sim, castigarei os que seguem os costumes pagãos, os que roubam e matam para encherem as casas dos seus senhores com lucros fraudulentos obtidos pela violência! 10Começará a ouvir-se um grito de alarme, desde a Porta dos Peixes, que se aproximará cada vez mais. Haverá gente a chorar no bairro de Misné e um grande ruído sobre as colinas.

11Uivem de tristeza, vocês, os que vivem no bairro do comércio! Todos os vossos vorazes comerciantes serão arruinados e os cambistas desaparecerão! 12Procurarei minuciosamente, em todos os recantos escuros de Jerusalém, para punir aqueles que se sentam contentes com os seus pecados e que alegam: ‘Ora, o Senhor não intervém! Ele não faz o bem nem o mal!’ 13Todos esses terão as suas riquezas saqueadas pelo inimigo, as suas casas devassadas; construíram-nas, mas não habitarão nelas; plantaram vinhas, mas não provarão o vinho.”

O dia do juízo do Senhor

14Esse grande e terrível dia do Senhor está próximo, está a chegar rapidamente. Será um dia em que os mais valentes chorarão amargamente. 15É o dia em que se derrama a ira de Deus; uma ocasião de terrível pesar e angústia, ruína e desolação, escuridão e nuvens negras. 16A trombeta soará, a batalha rugirá. Cairão as muralhas mais fortes e as construções mais bem edificadas.

17“Então lançarei os homens na miséria e caminharão como cegos, procurando o caminho certo, porque pecaram contra o Senhor. É por isso que o vosso sangue será derramado sobre o pó da terra e os vossos corpos jazerão no chão como estrume. 18A vossa prata e o vosso ouro não servirão de nada nesse dia do julgamento do Senhor. Não poderão resgatar-vos com isso.”

Toda a Terra será devorada pelo fogo do seu zelo. Em breve todo os habitantes passarão por isso.