Приче Соломонове 26 – NSP & NTLR

New Serbian Translation

Приче Соломонове 26:1-28

1Као снег лети и киша о жетви,

тако част не стоји безумном.

2Као кад прхне врабац и ласта кад одлети,

тако и клетва не стиже без повода.

3Бич је за коња, узде за магарца,

а батина за леђа безумног.

4Не узвраћај безумноме по безумљу његовоме,

да и сам не би био њему налик.

5Узврати безумноме по безумљу његовоме,

да сам себи не би био мудар.

6Ноге своје сам сасеца, насиљем се поднапија

ко поруку шаље рукама безумног.

7Како ноге висе одузетом,

таква је мудра прича у устима безумнога.

8Камен у праћку веже

ко безумном почаст даје.

9Трнова грана у руци пијанца

је мудра прича у устима безумнога.

10Попут стрелца што рањава кога стигне,

такав је човек што унајмљује безумника

и онај што унајмљује пролазника.

11Враћа се пас на своју бљувотину

као што се и безумник враћа безумљу своме.

12Видиш ли човека који мисли за себе да је мудар?

Више је наде за безумника него за њега!

13Ленштина говори: „Лав је на улици!

Лав је насред трга!“

14На шаркама окрећу се врата,

а ленштина на кревету своме.

15Ленштина умаче руку у чанак,

али је преуморан да устима својим је принесе.

16Самом себи ленштина је мудрији

од седморице што разборито одговарају.

17Пса за уши хвата

ко се у пролазу љути због туђе расправе.

18Као махнитави што бакље,

стреле и смрт сеје,

19такав је човек што вара ближњег свога,

па још каже: „Нисам ли се нашалио?!“

20Када нема дрва и ватра се гаси,

када нема клеветника и свађа се стиша.

21Угаљ је за жеравицу и дрво за ватру,

а човек свађалица да потпали свађу.

22Речи клеветника су као посластице

што у стомак клизе.

23Посребрена грнчарија –

то су усне углађене и зло срце.

24Онај који мрзи скрива се уснама својим,

а у себи сакупља превару.

25Не веруј човеку умилног гласа

коме је у срцу седмострука гадост.

26Он се скрива, мржњу прикрива,

али ће се разоткрити у збору поквареност његова.

27Ко јаму копа, сам у њу пада

и ко камен ваља, на њега се сваља.

28Лажљив језик мрзи оне које дроби

и уста ласкава рушевине праве.

Nouă Traducere În Limba Română

Proverbe 26:1-28

1Așa cum nu se potrivește zăpada în timpul verii sau ploaia la seceriș,

tot astfel nu se potrivește nici gloria pentru un nesăbuit.

2Așa cum sare vrabia încoace și încolo și cum zboară rândunica,

tot astfel nu nimerește nici blestemul neîntemeiat.

3Biciul este pentru cal, zăbala pentru măgar,

și nuiaua pentru spatele nesăbuiților.

4Nu‑i răspunde nesăbuitului după nebunia lui,

ca nu cumva să fii tu însuți ca el!

5Răspunde‑i nesăbuitului pe măsura nebuniei lui,

ca nu cumva să se vadă înțelept în ochii săi!

6Cel care trimite un mesaj printr‑un nesăbuit

își taie singur picioarele și bea violență.

7Ca picioarele oloage, care atârnă neputincioase,

așa este un proverb în gura unor nesăbuiți.

8Cum leagă cineva piatra în praștie,

așa este cinstirea unui nesăbuit.

9Ca un tufiș de spini în mâna unui om beat,

așa este un proverb în gura nesăbuiților.

10Ca un arcaș care rănește pe oricine,10 Sensul versului este nesigur.

așa este cel ce angajează un nesăbuit sau un trecător oarecare.

11Ca un câine care se întoarce la voma lui,

așa își repetă și nesăbuitul nebunia.

12Ai văzut vreun om care se vede înțelept în ochii săi?

Este mai multă speranță pentru un nesăbuit decât pentru el.

13Leneșul spune: „Este un leu pe drum!

Un leu este pe străzi!“

14Așa cum se întoarce ușa pe balamalele ei,

tot astfel se întoarce și leneșul în patul lui.

15Leneșul își bagă mâna adânc în farfurie

dar este prea obosit s‑o mai ducă înapoi la gură.

16Leneșul este mai înțelept în ochii săi

decât șapte oameni care răspund cu discernământ.

17Ca un om care prinde un câine de urechi,

așa este trecătorul care se amestecă într‑o ceartă care nu‑l privește.

18Ca un nebun care aruncă săgeți aprinse și ucigătoare,

19așa este omul care înșală pe semenul său

și spune: „Doar am glumit!“

20Când nu mai sunt lemne, focul se stinge

și când nu mai este niciun bârfitor, cearta încetează.

21Cărbunele face jar și lemnul foc,

iar omul certăreț stârnește conflicte.

22Cuvintele bârfitorului sunt ca niște prăjituri;

ele alunecă până în odăile pântecului.

23Ca poleiala de argint23 Zgură sau substanță rămasă după topirea minereului din care se obținea argintul pur. Fără valoare în sine, substanța era uneori folosită la poleirea vaselor de lut, creând impresia (falsă) de vas prețios. peste un vas de lut

așa sunt buzele prefăcute23 Expresia buze prefăcute se inspiră din textul grecesc al VT (Septuaginta). Textul ebraic redă imaginea unor buze învăpăiate. și o inimă rea.

24Cel ce urăște se preface cu buzele lui,

dar înlăuntrul lui pregătește înșelătoria.

25Când vorbește cu glas binevoitor, să nu‑l crezi,

căci șapte urâciuni sunt în inima lui.

26Ura lui poate fi ascunsă prin ipocrizie,

dar răutatea lui va fi descoperită în adunare.

27Cine sapă o groapă va cădea în ea,

iar piatra se va întoarce chiar peste cel ce o rostogolește.

28Limba mincinoasă urăște pe cei răniți de ea,

și gura lingușitoare aduce ruina.