New Living Translation

1 Kings 1

David in His Old Age

1King David was now very old, and no matter how many blankets covered him, he could not keep warm. So his advisers told him, “Let us find a young virgin to wait on you and look after you, my lord. She will lie in your arms and keep you warm.”

So they searched throughout the land of Israel for a beautiful girl, and they found Abishag from Shunem and brought her to the king. The girl was very beautiful, and she looked after the king and took care of him. But the king had no sexual relations with her.

Adonijah Claims the Throne

About that time David’s son Adonijah, whose mother was Haggith, began boasting, “I will make myself king.” So he provided himself with chariots and charioteers and recruited fifty men to run in front of him. Now his father, King David, had never disciplined him at any time, even by asking, “Why are you doing that?” Adonijah had been born next after Absalom, and he was very handsome.

Adonijah took Joab son of Zeruiah and Abiathar the priest into his confidence, and they agreed to help him become king. But Zadok the priest, Benaiah son of Jehoiada, Nathan the prophet, Shimei, Rei, and David’s personal bodyguard refused to support Adonijah.

Adonijah went to the Stone of Zoheleth[a] near the spring of En-rogel, where he sacrificed sheep, cattle, and fattened calves. He invited all his brothers—the other sons of King David—and all the royal officials of Judah. 10 But he did not invite Nathan the prophet or Benaiah or the king’s bodyguard or his brother Solomon.

11 Then Nathan went to Bathsheba, Solomon’s mother, and asked her, “Haven’t you heard that Haggith’s son, Adonijah, has made himself king, and our lord David doesn’t even know about it? 12 If you want to save your own life and the life of your son Solomon, follow my advice. 13 Go at once to King David and say to him, ‘My lord the king, didn’t you make a vow and say to me, “Your son Solomon will surely be the next king and will sit on my throne”? Why then has Adonijah become king?’ 14 And while you are still talking with him, I will come and confirm everything you have said.”

15 So Bathsheba went into the king’s bedroom. (He was very old now, and Abishag was taking care of him.) 16 Bathsheba bowed down before the king.

“What can I do for you?” he asked her.

17 She replied, “My lord, you made a vow before the Lord your God when you said to me, ‘Your son Solomon will surely be the next king and will sit on my throne.’ 18 But instead, Adonijah has made himself king, and my lord the king does not even know about it. 19 He has sacrificed many cattle, fattened calves, and sheep, and he has invited all the king’s sons to attend the celebration. He also invited Abiathar the priest and Joab, the commander of the army. But he did not invite your servant Solomon. 20 And now, my lord the king, all Israel is waiting for you to announce who will become king after you. 21 If you do not act, my son Solomon and I will be treated as criminals as soon as my lord the king has died.”

22 While she was still speaking with the king, Nathan the prophet arrived. 23 The king’s officials told him, “Nathan the prophet is here to see you.”

Nathan went in and bowed before the king with his face to the ground. 24 Nathan asked, “My lord the king, have you decided that Adonijah will be the next king and that he will sit on your throne? 25 Today he has sacrificed many cattle, fattened calves, and sheep, and he has invited all the king’s sons to attend the celebration. He also invited the commanders of the army and Abiathar the priest. They are feasting and drinking with him and shouting, ‘Long live King Adonijah!’ 26 But he did not invite me or Zadok the priest or Benaiah or your servant Solomon. 27 Has my lord the king really done this without letting any of his officials know who should be the next king?”

David Makes Solomon King

28 King David responded, “Call Bathsheba!” So she came back in and stood before the king. 29 And the king repeated his vow: “As surely as the Lord lives, who has rescued me from every danger, 30 your son Solomon will be the next king and will sit on my throne this very day, just as I vowed to you before the Lord, the God of Israel.”

31 Then Bathsheba bowed down with her face to the ground before the king and exclaimed, “May my lord King David live forever!”

32 Then King David ordered, “Call Zadok the priest, Nathan the prophet, and Benaiah son of Jehoiada.” When they came into the king’s presence, 33 the king said to them, “Take Solomon and my officials down to Gihon Spring. Solomon is to ride on my own mule. 34 There Zadok the priest and Nathan the prophet are to anoint him king over Israel. Blow the ram’s horn and shout, ‘Long live King Solomon!’ 35 Then escort him back here, and he will sit on my throne. He will succeed me as king, for I have appointed him to be ruler over Israel and Judah.”

36 “Amen!” Benaiah son of Jehoiada replied. “May the Lord, the God of my lord the king, decree that it happen. 37 And may the Lord be with Solomon as he has been with you, my lord the king, and may he make Solomon’s reign even greater than yours!”

38 So Zadok the priest, Nathan the prophet, Benaiah son of Jehoiada, and the king’s bodyguard[b] took Solomon down to Gihon Spring, with Solomon riding on King David’s own mule. 39 There Zadok the priest took the flask of olive oil from the sacred tent and anointed Solomon with the oil. Then they sounded the ram’s horn and all the people shouted, “Long live King Solomon!” 40 And all the people followed Solomon into Jerusalem, playing flutes and shouting for joy. The celebration was so joyous and noisy that the earth shook with the sound.

41 Adonijah and his guests heard the celebrating and shouting just as they were finishing their banquet. When Joab heard the sound of the ram’s horn, he asked, “What’s going on? Why is the city in such an uproar?”

42 And while he was still speaking, Jonathan son of Abiathar the priest arrived. “Come in,” Adonijah said to him, “for you are a good man. You must have good news.”

43 “Not at all!” Jonathan replied. “Our lord King David has just declared Solomon king! 44 The king sent him down to Gihon Spring with Zadok the priest, Nathan the prophet, and Benaiah son of Jehoiada, protected by the king’s bodyguard. They had him ride on the king’s own mule, 45 and Zadok and Nathan have anointed him at Gihon Spring as the new king. They have just returned, and the whole city is celebrating and rejoicing. That’s what all the noise is about. 46 What’s more, Solomon is now sitting on the royal throne as king. 47 And all the royal officials have gone to King David and congratulated him, saying, ‘May your God make Solomon’s fame even greater than your own, and may Solomon’s reign be even greater than yours!’ Then the king bowed his head in worship as he lay in his bed, 48 and he said, ‘Praise the Lord, the God of Israel, who today has chosen a successor to sit on my throne while I am still alive to see it.’”

49 Then all of Adonijah’s guests jumped up in panic from the banquet table and quickly scattered. 50 Adonijah was afraid of Solomon, so he rushed to the sacred tent and grabbed on to the horns of the altar. 51 Word soon reached Solomon that Adonijah had seized the horns of the altar in fear, and that he was pleading, “Let King Solomon swear today that he will not kill me!”

52 Solomon replied, “If he proves himself to be loyal, not a hair on his head will be touched. But if he makes trouble, he will die.” 53 So King Solomon summoned Adonijah, and they brought him down from the altar. He came and bowed respectfully before King Solomon, who dismissed him, saying, “Go on home.”

Notas al pie

  1. 1:9 Or to the Serpent’s Stone; Greek version supports reading Zoheleth as a proper name.
  2. 1:38 Hebrew the Kerethites and Pelethites; also in 1:44.

Nouă Traducere În Limba Română

1 Regi 1

Împrejurările întronării lui Solomon

1Regele David îmbătrânise şi acum era înaintat în vârstă. L-au acoperit cu pături, dar nu se putea încălzi. Slujitorii săi i-au zis: „Să se caute pentru stăpânul nostru, regele, o tânără fecioară, care să stea înaintea regelui şi care să-i fie servitoare. Ea să se culce la pieptul tău şi stăpânul nostru, regele, se va încălzi.“ Ei au căutat în tot teritoriul lui Israel o tânără frumoasă şi au găsit-o pe Abişag şunamita, pe care au adus-o la rege. Tânăra era foarte frumoasă. Ea i-a devenit regelui servitoare şi s-a îngrijit de el, dar regele n-a cunoscut-o[a].

Adonia, fiul Haghitei, s-a îngâmfat zicând: „Eu voi deveni rege!“ El şi-a pregătit un car, călăreţi[b] şi cincizeci de bărbaţi care alergau înaintea lui. Tatăl său nu l-a mustrat niciodată, spunând: „De ce ai făcut astfel?“ El s-a născut după Absalom şi era, de asemenea, foarte frumos la chip. El a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar, iar aceştia l-au sprijinit pe Adonia. Dar preotul Ţadok, Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul Natan, Şimei, Rei[c] şi vitejii lui David nu au fost de partea lui Adonia. Adonia a tăiat oi, vite şi viţei îngrăşaţi lângă Piatra lui Zohelet, care se află în apropiere de En-Roghel. El i-a invitat pe toţi fraţii săi, fiii regelui, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda, slujitorii regelui. 10 Dar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji şi pe Solomon, fratele său, nu i-a invitat. 11 Natan i-a spus Batşebei, mama lui Solomon: „N-ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s-a făcut rege? Stăpânul nostru David nu ştie acest lucru! 12 Prin urmare, dă-mi voie să te sfătuiesc cum să-ţi scapi viaţa, tu şi fiul tău Solomon. 13 Du-te, intră la regele David şi spune-i: «Stăpâne, regele meu, oare nu i-ai jurat tu însuţi slujitoarei tale că Solomon, fiul meu, va domni după tine şi că el va urma la tron? Atunci de ce domneşte Adonia?» 14 În timp ce vei vorbi acolo cu regele, eu însumi voi veni după tine şi voi întări cuvintele tale.“ 15 Batşeba s-a dus în odaia regelui. Regele era foarte bătrân, iar Abişag şunamita se îngrijea de el. 16 Batşeba s-a plecat şi s-a închinat înaintea regelui.

– Ce doreşti? a întrebat regele.

17 – Stăpânul meu, a răspuns ea, tu însuţi ai jurat slujitoarei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, spunând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine şi el va şedea pe tronul meu!“ 18 Totuşi, acum Adonia domneşte, iar stăpânul meu, regele, nu ştie acest lucru. 19 El a tăiat vite, viţei îngrăşaţi şi oi în mare număr şi i-a invitat pe toţi fiii regelui, pe preotul Abiatar şi pe Ioab, conducătorul oştirii. Dar pe Solomon, slujitorul tău, nu l-a invitat. 20 Acum, o, rege, stăpânul meu, ochii întregului Israel sunt aţintiţi spre tine ca să le spui cine va urma să domnească după stăpânul meu, regele. 21 Altfel, se va întâmpla că, atunci când stăpânul meu, regele, se va culca alături de părinţii săi, eu şi fiul meu Solomon vom fi priviţi ca nişte vinovaţi.

22 În timp ce vorbea ea cu regele, a venit şi profetul Natan. 23 L-au înştiinţat pe rege că a sosit profetul Natan. Acesta a venit înaintea regelui şi s-a plecat cu faţa la pământ înaintea lui. 24 Natan a zis:

– Stăpâne, regele meu, oare ai spus tu că Adonia va domni după tine şi că el va şedea pe tronul tău? 25 Căci el a coborât astăzi, a tăiat vite, viţei îngrăşaţi şi oi în mare număr şi i-a invitat pe toţi fiii regelui, pe conducătorii oştirii şi pe preotul Abiatar. Chiar acum ei mănâncă şi beau înaintea lui şi strigă: „Trăiască regele Adonia!“ 26 Cu toate acestea, pe mine, slujitorul tău, pe preotul Ţadok, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe Solomon, slujitorul tău, nu ne-a invitat. 27 Oare din porunca stăpânului meu, regele, s-a înfăptuit acest lucru? Să nu-i fi adus la cunoştinţă slujitorului tău cine va sta pe tronul stăpânului meu, regele, după el?

28 Regele David a zis:

– Chemaţi-o pe Batşeba!

Ea a intrat şi s-a înfăţişat înaintea regelui. 29 Regele a jurat zicând:

– Viu este Domnul Care m-a izbăvit din fiecare necaz 30 că voi face astăzi aşa cum ţi-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, spunând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine; el va şedea pe tron în locul meu.“

31 Batşeba s-a plecat cu faţa la pământ şi s-a închinat înaintea regelui. Apoi a zis:

– Trăiască veşnic stăpânul meu, regele David!

32 Apoi regele David a zis : „Chemaţi-i pe preotul Ţadok, pe profetul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada!“ Ei au venit înaintea regelui, 33 iar el le-a poruncit:

– Luaţi-i cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneţi-l pe fiul meu Solomon să călărească pe catârul meu şi duceţi-l la Ghihon. 34 Preotul Ţadok şi profetul Natan să-l ungă acolo ca rege peste Israel. Să sunaţi din trâmbiţă şi să strigaţi: „Trăiască regele Solomon!“ 35 Apoi mergeţi după el. El să vină şi să se urce pe tronul meu, căci el va domni în locul meu, întrucât cu privire la el am poruncit să fie conducător peste Israel şi peste Iuda.

36 Benaia, fiul lui Iehoiada, i-a răspuns regelui astfel:

– Amin! Aşa să hotărască Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, regele. 37 După cum Domnul a fost cu stăpânul meu, regele, tot aşa să fie şi cu Solomon şi să-i înalţe tronul mai presus decât tronul stăpânului meu, regele David.

38 Preotul Ţadok, profetul Natan, Benaia, fiul lui Iehoiada, cheretiţii şi peletiţii[d] au coborât, l-au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui David şi l-au adus la Ghihon. 39 Preotul Ţadok a luat cornul cu untdelemn din Cort şi l-a uns pe Solomon. Apoi au sunat din trâmbiţă şi tot poporul a strigat: „Trăiască regele Solomon!“ 40 Tot poporul s-a dus după el, cântând din fluiere şi bucurându-se nespus de mult, încât se cutremura pământul de strigătul lor.

41 Adonia împreună cu toţi oaspeţii care erau cu el au auzit strigătul şi s-au oprit din mâncat. Ioab a auzit sunetul trâmbiţei şi a întrebat: „De ce se aude această zarvă în cetate?“ 42 În timp ce el vorbea, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Adonia i-a zis:

– Vino, căci tu eşti un om vrednic şi aduci veşti bune!

43 – Nicidecum, i-a răspuns Ionatan. Stăpânul nostru, regele David, l-a numit rege pe Solomon. 44 Regele i-a trimis cu el pe preotul Ţadok, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiţi şi pe peletiţi, iar ei l-au pus să călărească pe catârul regelui. 45 Preotul Ţadok şi profetul Natan l-au uns rege la Ghihon şi au plecat de acolo bucuroşi, iar cetatea freamătă. Aceasta era zarva pe care aţi auzit-o. 46 De asemenea, Solomon s-a aşezat pe tronul regal. 47 Iar slujitorii regelui au venit să-l binecuvânteze pe stăpânul nostru, regele David, zicând: „Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău şi să-i înalţe tronul mai presus decât tronul tău.“ Apoi regele s-a închinat în patul său. 48 Regele a mai zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care mi-a dat astăzi un urmaş care să şadă pe tronul meu şi pe care să-l văd cu ochii mei!“

49 Toţi oaspeţii care erau cu Adonia au început să tremure, s-au ridicat şi fiecare a luat-o care încotro. 50 Adonia s-a temut de Solomon; s-a sculat, s-a dus la Cort şi s-a prins de coarnele altarului. 51 Lui Solomon i s-a spus că Adonia se teme de el şi că acesta s-a apucat de coarnele altarului, zicând: „Să-mi jure regele Solomon astăzi că nu-l va omorî pe slujitorul său cu sabia!“ 52 Solomon a răspuns: „Dacă este un om vrednic, nici un fir de păr nu-i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi răutate în el, va muri!“ 53 Regele Solomon şi-a trimis oamenii ca să-l coboare de la altar, iar el a venit şi s-a închinat înaintea regelui Solomon. Solomon i-a zis: „Du-te acasă!“

Notas al pie

  1. 1 Regi 1:4 Eufemism ebraic cu sensul de a avea relaţii sexuale
  2. 1 Regi 1:5 Sau: cai
  3. 1 Regi 1:8 Sau: Şimei, prietenii săi
  4. 1 Regi 1:38 Garda personală a regelui