Jesus Heals on the Sabbath
1Another time Jesus went into the synagogue, and a man with a shriveled hand was there. 2Some of them were looking for a reason to accuse Jesus, so they watched him closely to see if he would heal him on the Sabbath. 3Jesus said to the man with the shriveled hand, “Stand up in front of everyone.”
4Then Jesus asked them, “Which is lawful on the Sabbath: to do good or to do evil, to save life or to kill?” But they remained silent.
5He looked around at them in anger and, deeply distressed at their stubborn hearts, said to the man, “Stretch out your hand.” He stretched it out, and his hand was completely restored. 6Then the Pharisees went out and began to plot with the Herodians how they might kill Jesus.
Crowds Follow Jesus
7Jesus withdrew with his disciples to the lake, and a large crowd from Galilee followed. 8When they heard about all he was doing, many people came to him from Judea, Jerusalem, Idumea, and the regions across the Jordan and around Tyre and Sidon. 9Because of the crowd he told his disciples to have a small boat ready for him, to keep the people from crowding him. 10For he had healed many, so that those with diseases were pushing forward to touch him. 11Whenever the impure spirits saw him, they fell down before him and cried out, “You are the Son of God.” 12But he gave them strict orders not to tell others about him.
Jesus Appoints the Twelve
13Jesus went up on a mountainside and called to him those he wanted, and they came to him. 14He appointed twelve3:14 Some manuscripts twelve—designating them apostles— that they might be with him and that he might send them out to preach 15and to have authority to drive out demons. 16These are the twelve he appointed: Simon (to whom he gave the name Peter), 17James son of Zebedee and his brother John (to them he gave the name Boanerges, which means “sons of thunder”), 18Andrew, Philip, Bartholomew, Matthew, Thomas, James son of Alphaeus, Thaddaeus, Simon the Zealot 19and Judas Iscariot, who betrayed him.
Jesus Accused by His Family and by Teachers of the Law
20Then Jesus entered a house, and again a crowd gathered, so that he and his disciples were not even able to eat. 21When his family3:21 Or his associates heard about this, they went to take charge of him, for they said, “He is out of his mind.”
22And the teachers of the law who came down from Jerusalem said, “He is possessed by Beelzebul! By the prince of demons he is driving out demons.”
23So Jesus called them over to him and began to speak to them in parables: “How can Satan drive out Satan? 24If a kingdom is divided against itself, that kingdom cannot stand. 25If a house is divided against itself, that house cannot stand. 26And if Satan opposes himself and is divided, he cannot stand; his end has come. 27In fact, no one can enter a strong man’s house without first tying him up. Then he can plunder the strong man’s house. 28Truly I tell you, people can be forgiven all their sins and every slander they utter, 29but whoever blasphemes against the Holy Spirit will never be forgiven; they are guilty of an eternal sin.”
30He said this because they were saying, “He has an impure spirit.”
31Then Jesus’ mother and brothers arrived. Standing outside, they sent someone in to call him. 32A crowd was sitting around him, and they told him, “Your mother and brothers are outside looking for you.”
33“Who are my mother and my brothers?” he asked.
34Then he looked at those seated in a circle around him and said, “Here are my mother and my brothers! 35Whoever does God’s will is my brother and sister and mother.”
Vindecarea unui om cu mâna uscată, în ziua Sabatului
(Mt. 12:9-14; Lc. 6:6-11)
1Isus a intrat din nou în sinagogă. Acolo era un om care avea o mână uscată. 2Ei Îl urmăreau pe Isus, ca să vadă dacă‑l va vindeca în ziua de Sabat și să‑L poată astfel acuza.2 Cf. tradiției, un om putea fi vindecat în ziua Sabatului numai dacă viața îi era în pericol. 3Isus i‑a zis omului care avea mâna uscată3 În sensul de paralizată și cu pielea uscată, zbârcită.: „Ridică‑te și stai în mijloc!“
4Apoi le‑a zis: „Este voie în ziua de Sabat să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viață sau să omori?“ Ei însă tăceau. 5Și rotindu‑Și privirea peste ei cu mânie, mâhnit fiind de împietrirea inimii lor, i‑a zis omului: „Întinde‑ți mâna!“ El a întins‑o și mâna lui a fost făcută sănătoasă. 6Dar fariseii, ieșind, au ținut imediat sfat cu irodienii6 Susținători ai dinastiei irodiene (37 î.Cr.–93 d.Cr.). Irodienii erau partizani ai romanilor, cu sprijinul cărora domnea dinastia irodiană. împotriva Lui, gândindu‑se cum să‑L omoare.6 Lit.: să‑L distrugă.
Mulțimile Îl urmează pe Isus
(Mt. 4:23-25; 12:15-16; Lc. 6:17-19)
7Isus S‑a retras împreună cu ucenicii Săi înspre mare. Și o mare mulțime de oameni din Galileea L‑au urmat. De asemenea, o mare mulțime de oameni din Iudeea, 8din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan și din jurul Tyrului și al Sidonului, când au auzit despre tot ce făcea, au venit la El. 9Isus le‑a zis ucenicilor Lui să‑I țină pregătită o barcă mică, din cauza mulțimii, ca să nu‑L îmbulzească. 10Căci îi vindecase pe mulți și de aceea toți cei ce aveau boli se înghesuiau în jurul Lui ca să‑L atingă. 11Când Îl vedeau, duhurile necurate cădeau înaintea Lui și strigau: „Tu ești Fiul lui Dumnezeu!“ 12El însă le atenționa ferm să nu‑L facă cunoscut.
Alegerea celor doisprezece apostoli
(Mt. 10:1-4; Lc. 6:12-16; F.A. 1:13)
13Isus S‑a urcat pe munte și a chemat pe cine a dorit, iar ei au venit la El. 14A ales doisprezece, pe care i‑a numit apostoli, ca să fie cu El, să‑i trimită să predice 15și să aibă autoritate să alunge demoni. 16Cei doisprezece pe care i‑a ales au fost: Simon, căruia i‑a pus numele Petru; 17Iacov, fiul lui Zebedei, și Ioan, fratele lui Iacov, cărora le‑a pus numele „Boanerges“, care înseamnă „Fiii tunetului“; 18Andrei; Filip; Bartolomeu18 Bartolomeu (aram.: fiul lui Tolmai) poate fi un alt nume al lui Natanael, care nu este menționat aici.; Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Tadeu; Simon Zelotul18 Gr.: kananaios, termen care nu se referă la orașul Cana sau la Canaan, ci este o transliterare a cuvântului aramaic care înseamnă zelos, entuziast. El indică faptul că Simon a aparținut, probabil, grupării zeloșilor/zeloților, o grupare revoluționară, care se opunea în mod violent stăpânirii romane. Totodată este posibil ca termenul să indice doar temperamentul zelos al lui Simon.; 19și Iuda Iscarioteanul, cel care L‑a trădat19 Sensul principal al verbului este a preda. pe Isus.
Isus și Beelzebul
(Mt. 12:22-29; Lc. 11:14-23; 12:10)
20A venit20 Unele mss conțin: Au venit. apoi în casă, dar mulțimea s‑a adunat din nou, așa că ei nu puteau nici măcar să mănânce. 21Când au auzit ai Lui ce se întâmplă, au ieșit să pună mâna pe El, căci ziceau că a Și‑a ieșit din minți. 22Cărturarii care coborâseră de la Ierusalim ziceau că îl are pe Beelzebul22 Unele mss conțin Beezebul; Vulgata, Siriacă: Beelzebub, probabil pe baza lui 2 Regi 1:2. Beelzebul este forma grecească a epitetului Baal-Zebul (Prințul Baal); Beelzebub este forma grecească a lui Baal-Zebub (Domnul Muștelor), o parodiere, de fapt, a lui Baal-Zebul. În Mt. 12:24 Beelzebul este considerat căpetenia demonilor, numele acesta ajungând să fie folosit pentru Satan. și că alungă demonii cu ajutorul conducătorului demonilor.
23Isus i‑a chemat la El și le‑a vorbit în pilde23 Gr.: parabole (ebr.: mașal). A nu se confunda cu alegoria. În pilde accentul cade pe ideea principală, care este explicată, iar în alegorie fiecare element primește un sens figurat, care trebuie explicat [peste tot în carte].: „Cum poate Satan23, 26 Vezi nota de la 1:13. să‑l alunge pe Satan?! 24Dacă o împărăție este dezbinată împotriva ei înseși, împărăția aceea nu poate dăinui. 25Iar dacă o casă este dezbinată împotriva ei înseși, casa aceea nu va putea dăinui. 26Și dacă Satan se ridică împotriva lui însuși și este dezbinat, atunci nu poate dăinui, ci i‑a venit sfârșitul. 27Dar nimeni nu poate să intre în casa celui puternic ca să‑i jefuiască bunurile, dacă nu‑l leagă mai întâi pe cel puternic. Abia atunci îi va jefui casa. 28Adevărat vă spun că fiilor oamenilor le vor fi iertate toate păcatele și toate blasfemiile pe care le vor rosti, 29dar cel ce blasfemiază împotriva Duhului Sfânt nu va avea parte de iertare în veci, ci este vinovat de un păcat veșnic.“
30Spunea astfel pentru că ei ziceau: „Are un duh necurat!“
Mama și frații lui Isus
(Mt. 12:46-50; Lc. 8:19-21)
31Atunci mama și frații Lui au venit și, stând afară, au trimis să‑L cheme.31 În v. 21 este specificat motivul pentru care Isus era căutat de ai Săi.
32Mulțimea care ședea în jurul Lui I‑a zis:
– Iată că mama Ta, frații Tăi și surorile Tale sunt afară și Te caută.
33Isus, răspunzându‑le, a zis:
– Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei?
34Și, rotindu‑Și privirea peste cei ce ședeau în jurul Lui, a zis:
– Iată mama Mea și frații Mei! 35Căci cel ce face voia lui Dumnezeu, acela Îmi este frate, soră și mamă.
