New International Version

Habakkuk 3:1-19

Habakkuk’s Prayer

1A prayer of Habakkuk the prophet. On shigionoth.3:1 Probably a literary or musical term

2Lord, I have heard of your fame;

I stand in awe of your deeds, Lord.

Repeat them in our day,

in our time make them known;

in wrath remember mercy.

3God came from Teman,

the Holy One from Mount Paran.3:3 The Hebrew has Selah (a word of uncertain meaning) here and at the middle of verse 9 and at the end of verse 13.

His glory covered the heavens

and his praise filled the earth.

4His splendor was like the sunrise;

rays flashed from his hand,

where his power was hidden.

5Plague went before him;

pestilence followed his steps.

6He stood, and shook the earth;

he looked, and made the nations tremble.

The ancient mountains crumbled

and the age-old hills collapsed—

but he marches on forever.

7I saw the tents of Cushan in distress,

the dwellings of Midian in anguish.

8Were you angry with the rivers, Lord?

Was your wrath against the streams?

Did you rage against the sea

when you rode your horses

and your chariots to victory?

9You uncovered your bow,

you called for many arrows.

You split the earth with rivers;

10the mountains saw you and writhed.

Torrents of water swept by;

the deep roared

and lifted its waves on high.

11Sun and moon stood still in the heavens

at the glint of your flying arrows,

at the lightning of your flashing spear.

12In wrath you strode through the earth

and in anger you threshed the nations.

13You came out to deliver your people,

to save your anointed one.

You crushed the leader of the land of wickedness,

you stripped him from head to foot.

14With his own spear you pierced his head

when his warriors stormed out to scatter us,

gloating as though about to devour

the wretched who were in hiding.

15You trampled the sea with your horses,

churning the great waters.

16I heard and my heart pounded,

my lips quivered at the sound;

decay crept into my bones,

and my legs trembled.

Yet I will wait patiently for the day of calamity

to come on the nation invading us.

17Though the fig tree does not bud

and there are no grapes on the vines,

though the olive crop fails

and the fields produce no food,

though there are no sheep in the pen

and no cattle in the stalls,

18yet I will rejoice in the Lord,

I will be joyful in God my Savior.

19The Sovereign Lord is my strength;

he makes my feet like the feet of a deer,

he enables me to tread on the heights.

For the director of music. On my stringed instruments.

Nouă Traducere În Limba Română

Habacuc 3:1-19

Rugăciunea profetului

1Rugăciunea profetului Habacuc. De cântat precum un șighionot.1 Termen cu sens nesigur, însemnând probabil o cântare cu un ritm foarte dinamic (mai apare doar în titlul Ps. 7).

2– Doamne, am auzit de faima Ta!

Lucrarea Ta, Doamne, îmi inspiră teamă!

Însuflețește‑o de‑a lungul anilor2 Lit.: în mijlocul anilor. Vezi și versul următor.!

Fă‑o cunoscută în cursul anilor!

Dar, la mânie, adu‑Ți aminte să arăți îndurare!

3Dumnezeu vine3 Acțiunile verbelor din v. 3-15 pot fi traduse și la timpul trecut. Profetul vorbește despre lucrările mărețe ale lui Dumnezeu din trecutul lui Israel, lucrări care vor fi repetate în viitor. Profetul vede însă aceste lucrări din viitor ca realizate deja (vezi, de exemplu, v. 7; așa‑numitul perfect profetic întâlnit și la ceilalți profeți). din Teman

și Cel Sfânt – din muntele Paran. Selah3, 9, 13 Termen muzical desemnând probabil un interludiu instrumental.

Splendoarea Lui acoperă cerurile,

iar lauda Lui umple pământul.

4Strălucirea Lui este ca lumina

și din mâna Lui ies raze;

acolo Îi este ascunsă puterea.

5Înaintea Lui merge molima,

iar flacăra calcă pe urmele Sale.

6El Se oprește și cutremură pământul;

Se uită și face neamurile să tremure.

Munții cei trainici se sfărâmă,

iar dealurile cele vechi se pleacă.

Cărările Lui sunt veșnice.

7Am văzut corturile lui Cușan în necaz

și colibele țării lui Midian7 Cușan și Midian erau triburi arabe care trăiau în vecinătatea Edomului. tremurând.

8S‑a înfuriat oare Domnul pe râuri?

Împotriva râurilor se arată mânia Ta?

Împotriva mării s‑a aprins furia Ta,

de ai încălecat pe caii Tăi

și Te‑ai suit în carele izbăvirii Tale?

9Arcul Îți este dezvelit în întregime;

jurămintele sunt săgeți care se țin de cuvânt.9 Sensul versului este nesigur. Selah

Tu despici pământul prin râuri.

10Când munții Te‑au văzut, s‑au cutremurat.

Potopul de ape s‑a revărsat;

adâncul și‑a făcut auzit glasul;

el își ridică mâna sus.

11Soarele și luna s‑au oprit în înălțimi

la sclipirea săgeților Tale care pornesc,

la strălucirea lăncii Tale scânteietoare.

12Tu străbați pământul cu indignare

și treieri neamurile cu mânie.

13Ai ieșit ca să‑Ți eliberezi poporul,

ca să‑l izbăvești pe unsul Tău.

Tu ai zdrobit căpetenia din casa răutății,

l‑ai dezbrăcat din cap până‑n picioare! Selah

14Ai străpuns capul războinicilor lui cu propriile‑i săgeți,

când s‑au dezlănțuit să ne14 Lit.: mă. împrăștie!

Bucuria lor a fost ca și cum l‑ar fi devorat pe sărac

în ascunzătoare.

15Tu pășești pe mare cu caii Tăi,

agitând apele cele mari.

16Când am auzit, mi s‑a cutremurat pântecul!

La vestea aceasta, mi‑au fremătat buzele!

Mi‑a intrat putrezirea în oase

și mi‑au tremurat genunchii!

Totuși, voi aștepta liniștit ziua necazului

ce se va abate peste poporul care ne va ataca.

17Chiar dacă smochinul nu înflorește

și în vii nu mai este rod,

chiar dacă lipsește rodul din măslin

și ogoarele nu mai dau hrană,

chiar dacă turma din staul este nimicită

și nu mai sunt vite în grajduri,

18eu tot mă voi bucura în Domnul

și mă voi veseli în Dumnezeul mântuirii mele!

19Stăpânul Domn este tăria mea!

El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor

și mă face să pășesc pe înălțimile mele.

Pentru dirijor. De cântat cu instrumentele mele cu coarde.