New International Version

Genesis 19:1-38

Sodom and Gomorrah Destroyed

1The two angels arrived at Sodom in the evening, and Lot was sitting in the gateway of the city. When he saw them, he got up to meet them and bowed down with his face to the ground. 2“My lords,” he said, “please turn aside to your servant’s house. You can wash your feet and spend the night and then go on your way early in the morning.”

“No,” they answered, “we will spend the night in the square.”

3But he insisted so strongly that they did go with him and entered his house. He prepared a meal for them, baking bread without yeast, and they ate. 4Before they had gone to bed, all the men from every part of the city of Sodom—both young and old—surrounded the house. 5They called to Lot, “Where are the men who came to you tonight? Bring them out to us so that we can have sex with them.”

6Lot went outside to meet them and shut the door behind him 7and said, “No, my friends. Don’t do this wicked thing. 8Look, I have two daughters who have never slept with a man. Let me bring them out to you, and you can do what you like with them. But don’t do anything to these men, for they have come under the protection of my roof.”

9“Get out of our way,” they replied. “This fellow came here as a foreigner, and now he wants to play the judge! We’ll treat you worse than them.” They kept bringing pressure on Lot and moved forward to break down the door.

10But the men inside reached out and pulled Lot back into the house and shut the door. 11Then they struck the men who were at the door of the house, young and old, with blindness so that they could not find the door.

12The two men said to Lot, “Do you have anyone else here—sons-in-law, sons or daughters, or anyone else in the city who belongs to you? Get them out of here, 13because we are going to destroy this place. The outcry to the Lord against its people is so great that he has sent us to destroy it.”

14So Lot went out and spoke to his sons-in-law, who were pledged to marry19:14 Or were married to his daughters. He said, “Hurry and get out of this place, because the Lord is about to destroy the city!” But his sons-in-law thought he was joking.

15With the coming of dawn, the angels urged Lot, saying, “Hurry! Take your wife and your two daughters who are here, or you will be swept away when the city is punished.”

16When he hesitated, the men grasped his hand and the hands of his wife and of his two daughters and led them safely out of the city, for the Lord was merciful to them. 17As soon as they had brought them out, one of them said, “Flee for your lives! Don’t look back, and don’t stop anywhere in the plain! Flee to the mountains or you will be swept away!”

18But Lot said to them, “No, my lords,19:18 Or No, Lord; or No, my lord please! 19Your19:19 The Hebrew is singular. servant has found favor in your19:19 The Hebrew is singular. eyes, and you19:19 The Hebrew is singular. have shown great kindness to me in sparing my life. But I can’t flee to the mountains; this disaster will overtake me, and I’ll die. 20Look, here is a town near enough to run to, and it is small. Let me flee to it—it is very small, isn’t it? Then my life will be spared.”

21He said to him, “Very well, I will grant this request too; I will not overthrow the town you speak of. 22But flee there quickly, because I cannot do anything until you reach it.” (That is why the town was called Zoar.19:22 Zoar means small.)

23By the time Lot reached Zoar, the sun had risen over the land. 24Then the Lord rained down burning sulfur on Sodom and Gomorrah—from the Lord out of the heavens. 25Thus he overthrew those cities and the entire plain, destroying all those living in the cities—and also the vegetation in the land. 26But Lot’s wife looked back, and she became a pillar of salt.

27Early the next morning Abraham got up and returned to the place where he had stood before the Lord. 28He looked down toward Sodom and Gomorrah, toward all the land of the plain, and he saw dense smoke rising from the land, like smoke from a furnace.

29So when God destroyed the cities of the plain, he remembered Abraham, and he brought Lot out of the catastrophe that overthrew the cities where Lot had lived.

Lot and His Daughters

30Lot and his two daughters left Zoar and settled in the mountains, for he was afraid to stay in Zoar. He and his two daughters lived in a cave. 31One day the older daughter said to the younger, “Our father is old, and there is no man around here to give us children—as is the custom all over the earth. 32Let’s get our father to drink wine and then sleep with him and preserve our family line through our father.”

33That night they got their father to drink wine, and the older daughter went in and slept with him. He was not aware of it when she lay down or when she got up.

34The next day the older daughter said to the younger, “Last night I slept with my father. Let’s get him to drink wine again tonight, and you go in and sleep with him so we can preserve our family line through our father.” 35So they got their father to drink wine that night also, and the younger daughter went in and slept with him. Again he was not aware of it when she lay down or when she got up.

36So both of Lot’s daughters became pregnant by their father. 37The older daughter had a son, and she named him Moab19:37 Moab sounds like the Hebrew for from father.; he is the father of the Moabites of today. 38The younger daughter also had a son, and she named him Ben-Ammi19:38 Ben-Ammi means son of my father’s people.; he is the father of the Ammonites19:38 Hebrew Bene-Ammon of today.

Nouă Traducere În Limba Română

Geneza 19:1-38

Distrugerea Sodomei și Gomorei

1Cei doi mesageri1 Sau: îngeri. Chiar dacă în cap. 18 nu se sugerează că doi dintre cei trei bărbați ar fi fost îngeri, ci se prezintă pur și simplu o teofanie (revelarea lui Dumnezeu în formă umană), în v. 13 din acest capitol se menționează clar că aceștia fuseseră trimiși de către YHWH. au ajuns seara la Sodoma. Lot stătea la poarta Sodomei, iar când i‑a văzut, s‑a ridicat să‑i întâmpine și s‑a plecat cu fața la pământ.

2Apoi le‑a zis:

– Stăpânii mei, iată, întoarceți‑vă, vă rog, la casa robului vostru, înnoptați aici și spălați‑vă picioarele. Mâine vă veți scula dis‑de‑dimineață și vă veți continua drumul.

Ei i‑au răspuns:

– Nu, ci vom înnopta în piață.

3Dar Lot a insistat foarte mult, astfel încât ei s‑au întors la el și au intrat în casa lui. Lot le‑a pregătit masa, a copt azime, iar aceștia au mâncat.

4Dar înainte să se culce ei, toți bărbații din toate colțurile cetății Sodoma, tineri și bătrâni, au înconjurat casa.

5Ei l‑au strigat pe Lot și l‑au întrebat:

– Unde sunt bărbații care au venit la tine în această seară? Scoate‑i afară la noi ca să‑i cunoaștem5 Eufemism ebraic cu sensul de a avea relații sexuale..

6Lot a ieșit la ei la intrare, a închis ușa după el 7și a zis:

– Vă rog, fraților, nu faceți răul acesta! 8Iată‑le pe cele două fiice ale mele care n‑au cunoscut bărbat. Lăsați‑mă, vă rog, să vi le aduc afară, și faceți‑le așa cum credeți că este bine.8 Lit.: și faceți‑le potrivit cu ceea ce este bine în ochii voștri. Dar să nu le faceți nimic acestor bărbați, căci ei au venit să se adăpostească la umbra acoperișului meu.

9Însă ei au zis:

– Dă‑te la o parte!

Apoi au zis:

– Omul acesta a venit aici ca străin, iar acum face pe judecătorul! Ei bine, ne vom purta cu tine mai rău decât cu ei.

Ei l‑au împins cu putere pe Lot și s‑au apropiat să spargă ușa. 10Dar bărbații dinăuntru și‑au întins mâinile, l‑au tras pe Lot la ei, în casă, și au încuiat ușa. 11Iar pe bărbații care erau la ușa casei, atât pe cei tineri, cât și pe cei bătrâni, i‑au lovit cu orbire, astfel încât aceștia se chinuiau să găsească ușa. 12Atunci acei bărbați i‑au zis lui Lot: „Cine mai este cu tine aici? Gineri, fii, fiice și pe oricine mai ai în cetate, scoate‑i din acest loc! 13Căci urmează să‑l distrugem, deoarece plângerea împotriva acestui popor a ajuns atât de mare înaintea Domnului, încât Domnul ne‑a trimis să‑l distrugem!“ 14Atunci Lot a ieșit și le‑a spus ginerilor săi, care erau căsătoriți14 Sau: urmau să se căsătorească. cu fiicele sale: „Ridicați‑vă și ieșiți din acest loc, pentru că Domnul urmează să distrugă cetatea.“ Dar el era, în ochii ginerilor săi, ca unul care glumește.

15Când s‑au ivit zorii, mesagerii l‑au grăbit pe Lot, zicând: „Ridică‑te și ia‑ți soția și pe cele două fiice ale tale care se află aici, ca nu cumva să fii spulberat când cetatea va fi pedepsită“ 16Dar el întârzia. Atunci bărbații aceia i‑au apucat de mână pe el, pe soția lui și pe cele două fiice ale sale, i‑au scos și i‑au lăsat în afara cetății, pentru că Domnului I‑a fost milă de el.

17Imediat ce i‑au scos afară, unul dintre ei a zis:

– Scapă‑ți viața! Nu te uita înapoi și nu te opri nicăieri în câmpie. Scapă la munte, ca nu cumva să fii spulberat.

18Lot le‑a zis:

– Nu, Stăpâne, Te rog!18 Sau: Nu, domnii mei, vă rog! Termenul ebraic Adonai poate fi tradus și la plural (domnilor). Având în vedere că în versetul imediat următor Lot se adresează la persoana a II‑a singular, traducătorii NTR au optat, în versetul de față, pentru traducerea termenului Adonai la singular. Totuși, nu este exclus ca Lot să li se fi adresat îngerilor în primă instanță, iar ulterior (v. 19) fie lui Dumnezeu, fie doar reprezentantului îngerilor. 19Iată, robul Tău a găsit bunăvoință înaintea Ta, și Tu ai arătat o mare îndurare19 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent în VT (de peste 250 ori), având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoință, milă, credincioșie, dragoste statornică). Se referă atât la relațiile dintre oameni, cât și, într‑un mod cu totul special, la relația dintre YHWH și Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părților implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, așa cum o dovedește varietatea de sensuri, cuprinde toate implicațiile loialității lui YHWH față de promisiunile legământului [peste tot în carte]. față de mine, salvându‑mi viața. Nu pot să fug însă la munte, pentru că dezastrul mă va ajunge din urmă și voi muri. 20Iată, cetatea aceasta este aproape, ca să fug acolo, și este mică. Te rog, lasă‑mă să fug acolo! Nu‑i așa că este mică? Astfel, viața îmi va fi salvată.

21El a zis:

– Iată că‑ți împlinesc și această cerere și nu voi distruge cetatea despre care ai vorbit. 22Grăbește‑te, fugi acolo, pentru că nu pot face nimic până când nu ajungi acolo.

De aceea cetatea a fost numită Țoar22 Țoar înseamnă mic.. 23Răsărea soarele pe pământ când a intrat Lot în Țoar. 24Atunci Domnul a făcut să plouă peste Sodoma și peste Gomora sulf și foc din ceruri de la Domnul. 25Astfel, El a nimicit acele cetăți, toată câmpia, toți locuitorii cetăților, precum și ceea ce creștea pe pământ. 26Soția lui Lot, care se afla în spatele lui, s‑a uitat înapoi și s‑a prefăcut într‑un stâlp de sare.

27Avraam s‑a sculat dis‑de‑dimineață, s‑a dus la locul unde stătuse înaintea Domnului 28și a privit în jos spre suprafața Sodomei și Gomorei și spre toată suprafața acelui ținut.28 Lit.: peste toată fața ținutului rotundului. S‑a uitat și iată că un fum gros ca fumul unui cuptor se ridica de pe pământ.

Lot și fiicele sale

29Atunci când Dumnezeu a distrus cetățile din câmpie, Și‑a adus aminte de Avraam și l‑a scos pe Lot din mijlocul nenorocirii, când a nimicit cetățile în care locuise Lot. 30Apoi Lot s‑a suit din Țoar și a locuit pe munte împreună cu cele două fiice ale sale, pentru că se temea să rămână în Țoar. A locuit într‑o peșteră împreună cu cele două fiice ale sale. 31Cea întâi născută i‑a zis celei mai tinere: „Tatăl nostru este bătrân și nu este niciun bărbat pe pământ care să intre la noi, după obiceiul31 Termenul ebraic înseamnă cale, fel, manieră. întregului pământ. 32Vino să‑l facem pe tatăl nostru să bea vin și să ne culcăm cu el, ca să păstrăm sămânța prin tatăl nostru.“ 33Astfel, l‑au făcut pe tatăl să bea vin în noaptea aceea, iar cea întâi născută s‑a dus și s‑a culcat cu tatăl ei. El n‑a știut nici când s‑a culcat ea, nici când s‑a sculat. 34În ziua următoare, cea întâi născută i‑a zis celei mai tinere: „Iată, noaptea trecută m‑am culcat eu cu tatăl meu. Haide să‑i dăm vin și în noaptea aceasta. Apoi te vei duce și te vei culca tu cu el, ca să păstrăm sămânța prin tatăl nostru.“ 35Ele l‑au făcut pe tatăl lor să bea vin și în seara aceea, apoi cea tânără s‑a ridicat și s‑a culcat cu el. El n‑a știut nici când s‑a culcat ea, nici când s‑a ridicat. 36Astfel, cele două fiice ale lui Lot au rămas însărcinate prin tatăl lor. 37Cea întâi născută a dat naștere unui fiu, căruia i‑a pus numele Moab37 Moab înseamnă, probabil, din tată.. El este tatăl moabiților de astăzi. 38Cea tânără a născut și ea un fiu căruia i‑a pus numele Ben‑Ami38 Ben‑Ami înseamnă fiul poporului meu.. El este tatăl fiilor lui Amon de astăzi.