A Basket of Ripe Fruit
1This is what the Sovereign Lord showed me: a basket of ripe fruit. 2“What do you see, Amos?” he asked.
“A basket of ripe fruit,” I answered.
Then the Lord said to me, “The time is ripe for my people Israel; I will spare them no longer.
3“In that day,” declares the Sovereign Lord, “the songs in the temple will turn to wailing.8:3 Or “the temple singers will wail Many, many bodies—flung everywhere! Silence!”
4Hear this, you who trample the needy
and do away with the poor of the land,
5saying,
“When will the New Moon be over
that we may sell grain,
and the Sabbath be ended
that we may market wheat?”—
skimping on the measure,
boosting the price
and cheating with dishonest scales,
6buying the poor with silver
and the needy for a pair of sandals,
selling even the sweepings with the wheat.
7The Lord has sworn by himself, the Pride of Jacob: “I will never forget anything they have done.
8“Will not the land tremble for this,
and all who live in it mourn?
The whole land will rise like the Nile;
it will be stirred up and then sink
like the river of Egypt.
9“In that day,” declares the Sovereign Lord,
“I will make the sun go down at noon
and darken the earth in broad daylight.
10I will turn your religious festivals into mourning
and all your singing into weeping.
I will make all of you wear sackcloth
and shave your heads.
I will make that time like mourning for an only son
and the end of it like a bitter day.
11“The days are coming,” declares the Sovereign Lord,
“when I will send a famine through the land—
not a famine of food or a thirst for water,
but a famine of hearing the words of the Lord.
12People will stagger from sea to sea
and wander from north to east,
searching for the word of the Lord,
but they will not find it.
13“In that day
“the lovely young women and strong young men
will faint because of thirst.
14Those who swear by the sin of Samaria—
who say, ‘As surely as your god lives, Dan,’
or, ‘As surely as the god8:14 Hebrew the way of Beersheba lives’—
they will fall, never to rise again.”
Coșul cu fructe coapte
1Stăpânul Domn mi‑a mai arătat următorul lucru: am văzut un coș cu fructe coapte.
2El m‑a întrebat:
– Ce vezi, Amos?
Eu am răspuns:
– Un coș cu fructe coapte.
Atunci Domnul mi‑a zis:
– Vine sfârșitul2 Joc de cuvinte între fructe coapte (qayiț) și sfârșit (qeț) poporului Meu, Israel! Nu‑l voi mai cruța!
3În ziua aceea, zice Stăpânul Domn, cântările de la palat3 Sau: Templu (o astfel de interpretare rămâne totuși problematică, deoarece Templul era în Ierusalim, iar profeția lui Amos vizează Regatul de Nord). se vor preface în gemete. Vor fi o mulțime de cadavre aruncate peste tot! Tăcere!
4Ascultați aceasta, voi, care‑i călcați în picioare pe cei nevoiași
și‑i prăpădiți pe săracii din țară.
5Voi ziceți:
„Când va trece luna nouă5 Vezi Num. 28:11-15.,
ca să putem vinde grâne?
Cât mai este din Sabat,
ca să deschidem grânarele,
să micșorăm efa5 Unitate de măsură pentru volum; în cazul de față se referă la cantitate în general.,
să mărim șechelul5 Greutate de bază, comună la toate popoarele semitice antice; existau mai multe tipuri de șechel: regal (2 Sam. 14:26; aproximativ 13 gr), obișnuit (aproximativ 12 gr) și cel al Lăcașului (aproximativ 10 gr); greutatea șechelului a variat în diferite vremuri și în diferite zone.,
să înșelăm cu talerele înșelăciunii,
6să‑i cumpărăm pe săraci cu argint
și pe nevoiași – pentru o pereche de sandale
și să vindem codină în loc de grâne?“
7Domnul a jurat pe mândria lui Iacov: „Nu voi uita niciodată vreuna din faptele lor!
8Să nu tremure țara din cauza aceasta
și să nu bocească toți cei ce locuiesc în ea?
Să nu se ridice ca Nilul tot ce este în țară,
să nu se învolbureze și apoi să se retragă
precum Râul Egiptului?8 Imaginea este aceea a inundațiilor anuale provocate de Nil.
9În ziua aceea, zice Stăpânul Domn,
voi face să apună soarele la amiază
și voi întuneca pământul în miezul zilei.
10Voi preface sărbătorile voastre în bocet
și toate cântările voastre – în cântări de jale.
Voi face ca toate coapsele să fie acoperite cu saci
și toate capetele să fie rase.
Voi face ziua aceea ca bocetul pentru singurul fiu,
iar sfârșitul ei – ca o zi amară.
11Iată, vin zile, zice Stăpânul Domn,
când voi trimite foamete în țară,
dar nu foame după pâine și nu sete după apă,
ci după auzirea cuvintelor Domnului.
12Ei vor umbla șovăind de la o mare la alta,
vor cutreiera de la nord la răsărit,
căutând Cuvântul Domnului
dar nu‑l vor găsi.
13În ziua aceea,
fecioarele frumoase și tinerii
vor leșina de sete.
14Cei ce obișnuiau să jure pe păcatul14 Sau: pe Așima al (vezi 2 Regi 17:30). Samariei
și să zică: «Viu este zeul tău, Dane!»
sau «Vie este calea ta14 Cu referire la pelerinajul care se făcea la sanctuarul de la Beer-Șeba (vezi 5:5)., Beer-Șeba!»,
aceia vor cădea și nu se vor mai ridica.“
