New International Reader's Version

Jude 1:1-25

1I, Jude, am writing this letter. I serve Jesus Christ. I am a brother of James.

I am sending this letter to you who have been chosen by God. You are loved by God the Father. You are kept safe for Jesus Christ.

2May more and more mercy, peace and love be given to you.

A Warning Against the Sin of Ungodly People

3Dear friends, I really wanted to write to you about the salvation we share. But now I feel I should write and ask you to stand up for the faith. God’s holy people were trusted with it once and for all time. 4Certain people have secretly slipped in among you. Long ago it was written that they would be judged. They are ungodly people. They misuse the grace of our God as an excuse for sexual sins. They say no to Jesus Christ, our only Lord and King.

5I want to remind you about some things you already know. The Lord saved his people. At one time he brought them out of Egypt. But later he destroyed those who did not believe. 6Some of the angels didn’t stay where they belonged. They didn’t keep their positions of authority. The Lord has kept those angels in darkness. They are held by chains that last forever. On judgment day, God will judge them. 7The people of Sodom and Gomorrah and the towns around them also did evil things. They freely committed sexual sins. They committed sins of the worst possible kind. There is a fire that never goes out. Those people are an example of those who are punished with it.

8In the very same way, these ungodly people act on their evil dreams. So they make their own bodies impure. They don’t accept authority. And they say evil things against heavenly beings. 9But even Michael, the leader of the angels, didn’t dare to say these things. He didn’t even say these things when he argued with the devil about the body of Moses. Michael didn’t dare to judge the devil. He didn’t say the devil was guilty of saying evil things. Instead, Michael said, “May the Lord judge you!” 10But these people say evil things against whatever they don’t understand. And the very things they do understand will destroy them. That’s because they are like wild animals that can’t think for themselves. Instead, they do what comes naturally to them.

11How terrible it will be for them! They have followed the way of Cain. They have rushed into the same mistake Balaam made. They did it because they loved money. They are like Korah. He turned against his leaders. These people will certainly be destroyed, just as Korah was.

12These ungodly people are like stains at the meals you share. They have no shame. They are shepherds who feed only themselves. They are like clouds without rain. They are blown along by the wind. They are like trees in the fall. Since they have no fruit, they are pulled out of the ground. So they die twice. 13They are like wild waves of the sea. Their shame rises up like foam. They are like falling stars. God has reserved a place of very black darkness for them forever.

14Enoch was the seventh man in the family line of Adam. He gave a prophecy about these people. He said, “Look! The Lord is coming with thousands and thousands of his holy ones. 15He is coming to judge everyone. He is coming to sentence all of them. He will judge them for all the ungodly acts they have done. They have done them in ungodly ways. He will sentence ungodly sinners for all the things they have said to oppose him.” 16These people complain and find fault with others. They follow their own evil desires. They brag about themselves. They praise others to get what they want.

Remain in God’s Love

17Dear friends, remember what the apostles of our Lord Jesus Christ said would happen. 18They told you, “In the last days, some people will make fun of the truth. They will follow their own ungodly desires.” 19They are the people who separate you from one another. They do only what comes naturally. They are not led by the Holy Spirit.

20But you, dear friends, build yourselves up in your most holy faith. Let the Holy Spirit guide and help you when you pray. 21And by doing these things, remain in God’s love as you wait. You are waiting for the mercy of our Lord Jesus Christ to bring you eternal life.

22Show mercy to those who doubt. 23Save others by pulling them out of the fire. To others, show mercy mixed with fear of sin. Hate even the clothes that are stained by the sins of those who wear them.

Praise to God

24Give praise to the God who is able to keep you from falling into sin. He will bring you into his heavenly glory without any fault. He will bring you there with great joy. 25Give praise to the only God our Savior. Glory, majesty, power and authority belong to him. Give praise to him through Jesus Christ our Lord. His praise was before all time, continues now, and will last forever. Amen.

Nouă Traducere În Limba Română

Iuda 1:1-25

1Iuda, rob al lui Isus Cristos și frate al lui Iacov, către cei chemați, care sunt iubiți de Dumnezeu Tatăl și păstrați pentru1 Sau: păziți de. Isus Cristos: 2mila, pacea și dragostea să vă fie înmulțite!

Condamnarea învățătorilor falși

3Preaiubiților, în timp ce căutam cu toată nerăbdarea să vă scriu despre mântuirea de care avem parte împreună, m‑am simțit nevoit să vă scriu și să vă încurajez să luptați pentru credința care le‑a fost încredințată sfinților o dată pentru totdeauna. 4Căci s‑au strecurat între voi unii oameni, scriși demult pentru condamnarea aceasta, oameni neevlavioși, care schimbă harul Dumnezeului nostru în depravare și‑L neagă pe singurul nostru Stăpân și Domn, Isus Cristos.

5Doresc să vă aduc aminte, deși voi știți toate acestea o dată pentru totdeauna, că Domnul a salvat poporul din țara Egiptului,5 Unele mss. conțin: Doresc să vă aduc aminte, deși voi știți toate acestea, că Domnul a salvat poporul din țara Egiptului o dată pentru totdeauna. dar la urmă i‑a nimicit pe cei care n‑au crezut. 6Iar pe îngerii care nu și‑au păstrat poziția de autoritate, ci și‑au părăsit propria locuință, El i‑a păstrat în lanțuri veșnice, în beznă, pentru ziua cea mare a judecății. 7Tot astfel, Sodoma și Gomora și cetățile dimprejur, care s‑au dedat la preacurvii7 Gr.: ekporneo, un verb aflat la un aspect intensiv, obținut prin prefixul ek plasat înaintea verbului porneo. El se referă la perversiuni sexuale extreme. în același fel ca aceștia și s‑au dus după un alt fel de trup7 După toate probabilitățile, autorul face referire la practicile homosexuale., sunt arătate acum ca exemplu, suferind pedeapsa unui foc veșnic.

8Tot așa și acești visători pângăresc trupul, resping autoritatea și batjocoresc cele slăvite. 9Nici chiar arhanghelul Mihail, când îl înfrunta pe diavol9 Gr.: diabolos, care înseamnă bârfitor, defăimător, calomniator. și discuta aprins cu el pentru trupul lui Moise, n‑a îndrăznit să aducă împotriva lui vreo acuzație defăimătoare, ci a zis doar: „Domnul să te mustre!“9 Incidentul descris de Iuda nu se regăsește nicăieri în Biblie, iar părerile privind proveniența acestui citat sunt împărțite. Unii exegeți sunt de părere că Iuda citează dintr‑o carte apocrifă numită Înălțarea lui Moise. Ei consideră că referirea la această carte neinclusă în canonul biblic nu afectează cu nimic credibilitatea epistolei lui Iuda, deoarece și Pavel citează din poeții greci pentru a‑și susține argumentele (vezi F.A. 17:28). Potrivit acestor exegeți, faptul că Iuda citează dintr‑o scriere apocrifă nu înseamnă neapărat că aceasta trebuie considerată a fi în totalitate inspirată divin. Alți exegeți susțin că Iuda preia o informație care s‑a transmis prin tradiția orală sau prin cea scrisă. O ultimă categorie de exegeți afirmă că această informație i‑a fost revelată lui Iuda pe cale supranaturală, de către Același Duh Sfânt Care l‑a inspirat să scrie întreaga scrisoare. 10Aceștia însă batjocoresc lucrurile pe care nu le înțeleg și sunt nimiciți tocmai prin lucrurile pe care le știu din instinct, ca viețuitoarele fără rațiune. 11Vai de ei! Căci au urmat calea lui Cain. S‑au aruncat în rătăcirea lui Balaam pentru o răsplată și au pierit ca în răzvrătirea lui Core. 12Ei sunt niște pete de murdărie la mesele voastre de dragoste, ospătându‑se fără rușine împreună cu voi, hrănindu‑se doar pe ei înșiși; sunt niște nori fără apă, purtați de vânt, niște pomi tomnatici neroditori, de două ori morți, dezrădăcinați, 13niște valuri sălbatice ale mării, spumegându‑și rușinile, niște stele rătăcitoare, cărora le este păstrată pe vecie bezna întunericului.

14Și despre aceștia a profețit Enoh, al șaptelea de la Adam, zicând: „Iată, Domnul vine cu zeci de mii de sfinți ai Săi, 15ca să facă judecată împotriva tuturor și să dovedească vinovat15 Verbul grecesc poate fi tradus și cu a mustra, a expune, a da în vileag, a aduce la lumină. orice suflet pentru toate lucrările lor neevlavioase pe care le‑au înfăptuit în neevlavia lor și pentru toate cuvintele grele pe care acei păcătoși neevlavioși le‑au rostit împotriva Lui.“15 Iuda citează din Cartea lui Enoh, o scriere care, deși nu a fost inclusă în canon, se bucura de o largă acceptare atât în contextul iudaic, cât și în cel creștin (mulți dintre Părinții Bisericii o citează în scrierile lor). Unii erudiți sunt de părere că această carte a fost scrisă în sec. al IV‑lea î.Cr. 16Ei sunt cârtitori, critici, umblă după poftele lor; gura lor rostește lăudăroșenii16 Sau: lucruri „extraordinare“ (vezi nota următoare). și admiră16 Cu referire la faptul că aceștia se dedau la lingușiri față de cei preocupați de cosmetică. În lumea antică exista o mare preocupare pentru înfățișare atât la bărbați cât și la femei, în special între aristocrați și cei bogați. Cei care își manifestau admirația pentru înfățișarea acestora se puteau bucura de diverse favoruri sociale sau materiale. fețele oamenilor16 Sau: îi uimesc pe oameni (probabil cu referire la puternica impresie pe care învățăturile lor o lăsau asupra celor ce‑i ascultau – vezi nota precedentă). pentru propriile foloase.

Îndemnuri pentru cei credincioși

17Însă voi, preaiubiților, amintiți‑vă cuvintele spuse mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Cristos. 18Ei vă spuneau că în vremea din urmă vor fi batjocoritori care vor umbla potrivit cu propriile lor pofte neevlavioase. 19Ei sunt aceia care produc dezbinări, sunt firești și nu au Duhul. 20Însă voi, preaiubiților, să vă zidiți pe credința voastră preasfântă și să vă rugați prin Duhul Sfânt. 21Păziți‑vă21 Sau: Mențineți‑vă. pe voi înșivă în dragostea lui Dumnezeu, așteptând mila Domnului nostru Isus Cristos, spre viață veșnică! 22Aveți milă de cei ce se îndoiesc; 23pe alții salvați‑i smulgându‑i din foc; de alții aveți milă, dar cu teamă, urând până și cămașa mânjită de carne23 Cu referire la natura păcătoasă.!

24Iar a Celui Ce poate să vă păzească de cădere și să vă facă să stați fără cusur și cu bucurie înaintea slavei Lui, 25a singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru prin Isus Cristos, Domnul nostru, a Lui să fie slava, măreția, puterea și autoritatea, înaintea oricărui veac, acum și pentru toți vecii25 Adică, din veșnicie în veșnicie.! Amin.