1Land was given to the tribe of Manasseh. It was given to Makir. Manasseh was Joseph’s oldest son. Makir was Manasseh’s oldest son. The people of Gilead came from the family line of Makir. The people of Gilead had received the lands of Gilead and Bashan. That’s because the people of Makir were great soldiers. 2So land was given to the rest of the people of Manasseh. It was given to the family groups of Abiezer, Helek, Asriel, Shechem, Hepher and Shemida. They were the other men in the family line of Manasseh, the son of Joseph. Those were their names by their family groups.
3Makir was the son of Manasseh. Gilead was the son of Makir. Hepher was the son of Gilead. And Zelophehad was the son of Hepher. Zelophehad didn’t have any sons. He only had daughters. Their names were Mahlah, Noah, Hoglah, Milkah and Tirzah. 4The daughters of Zelophehad went to Eleazar the priest and to Joshua, the son of Nun. They also went to the other leaders. They said, “The Lord commanded Moses to give us our share of land among our male relatives.” So Joshua gave them land along with their male relatives. That was according to what the Lord had commanded. 5Manasseh’s share was made up of ten pieces of land. That land was in addition to Gilead and Bashan east of the Jordan River. 6So the five granddaughters of Hepher in the family line of Manasseh received land, just as the other five sons of Manasseh did. The land of Gilead belonged to the rest of the family line of Manasseh.
7The territory of Manasseh reached from Asher to Mikmethath. Mikmethath was east of Shechem. The border ran south from Mikmethath. The people living at En Tappuah were inside the border. 8Manasseh had the land around Tappuah. But the town of Tappuah itself was on the border of Manasseh’s land. It belonged to the people of Ephraim. 9The border continued south to the Kanah Valley. Some of the towns that belonged to Ephraim were located among the towns of Manasseh. But the border of Manasseh was the north side of the valley. The border came to an end at the Mediterranean Sea. 10The land on the south belonged to Ephraim. The land on the north belonged to Manasseh. The territory of Manasseh reached the Mediterranean Sea. The tribe of Asher was the border on the north. The tribe of Issachar was the border on the east.
11Inside the land given to Issachar and Asher, the towns of Beth Shan and Ibleam belonged to Manasseh. The towns of Dor, Endor, Taanach and Megiddo and their people also belonged to Manasseh. Manasseh was given all those towns and the settlements around them. The third town in the list was also called Naphoth Dor.
12But the people of Manasseh weren’t able to take over those towns. That’s because the Canaanites had made up their minds to live in that area. 13The Israelites grew stronger. Then they forced the Canaanites to work hard for them. But they didn’t drive them out completely.
14The people in the family line of Joseph spoke to Joshua. They said, “Why have you given us only one share of the land to have as our own? There are large numbers of us. The Lord has blessed us greatly.”
15“That’s true,” Joshua said. “There are large numbers of you. And the hill country of Ephraim is too small for you. So go up into the forest. Clear out some land for yourselves in the territory of the Perizzites and Rephaites.”
16The people in Joseph’s family line replied, “The hill country isn’t big enough for us. And all the Canaanites who live in the plains use chariots that have iron parts. They include the people of Beth Shan and its settlements. They also include the people who live in the Valley of Jezreel.”
17Joshua spoke again to the people in Joseph’s family line. He said to the people of Ephraim and Manasseh, “There are large numbers of you. And you are very powerful. You will have more than one piece of land. 18You will also have the central hill country. It’s covered with trees. Cut them down and clear the land. That whole land from one end to the other will belong to you. The Canaanites use chariots that have iron parts. And those people are strong. But you can drive them out.”
Teritoriul moștenit de seminția lui Manase
1Teritoriul seminției lui Manase, întâiul născut al lui Iosif, era următorul: lui Machir, întâiul născut al lui Manase și tatăl lui Ghilad, i s‑a dat Ghiladul și Bașanul, pentru că el era un războinic. 2De asemenea, li s‑a dat un teritoriu și celorlalți fii ai lui Manase, potrivit clanurilor lor: Abiezer cu fiii lui, Helek cu fiii lui, Asriel cu fiii lui, Șechem cu fiii lui, Hefer cu fiii lui și Șemida cu fiii lui; aceștia erau fiii lui Manase, fiul lui Iosif, potrivit clanurilor lor.
3Țelofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Ghilad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, nu a avut fii, ci doar fete ale căror nume erau: Mahla, Noa, Hogla, Milca și Tirța. 4Ele s‑au înfățișat înaintea preotului Elazar, înaintea lui Iosua, fiul lui Nun, și înaintea conducătorilor, zicând: „Domnul i‑a poruncit lui Moise să ne fie dată o moștenire în mijlocul rudelor noastre.“ Iosua le‑a dat o parte de moștenire printre frații tatălui lor, întocmai după porunca Domnului. 5Teritoriul lui Manase era alcătuit astfel din zece părți, în afară de Ghilad și Bașan, care erau dincolo de Iordan, 6căci fiicele lui Manase primiseră o moștenire printre fiii acestuia, iar ținutul Ghiladului fusese dat celorlalți fii ai lui Manase.
7Hotarul lui Manase se întindea de la Așer până la Micmetat, în partea de răsărit a7 Lit.: în fața. În vremea aceea, în Orient punctele cardinale erau determinate de poziția cu fața spre est, nu spre nord. Șechemului, continuând spre sud7 Lit.: la dreapta. Vezi nota precedentă. până la locuitorii din En‑Tapuah. 8Regiunea Tapuahului aparținea lui Manase, dar Tapuahul de pe hotarul lui Manase aparținea efraimiților. 9Hotarul cobora apoi prin sudul uedului9 Vezi nota de la 12:1. Kana. Cetățile acestea ale lui Efraim erau în mijlocul cetăților lui Manase, hotarul lui Manase trecând pe la nord de ued și ajungând apoi la țărmul mării. 10În sud era teritoriul lui Efraim, iar în nord, cel al lui Manase, ambele având ieșire la mare, hotarul atingând apoi teritoriul lui Așer în partea de nord și pe cel al lui Isahar în partea de răsărit.
11Manase mai avea stăpânire în Isahar și în Așer peste Bet‑Șan cu satele dimprejurul lui, peste Ibleam cu satele dimprejurul lui, peste locuitorii din Dor cu satele dimprejurul lui, precum și peste locuitorii din En‑Dor cu satele dimprejurul lui, peste locuitorii din Taanah cu satele dimprejurul lui și peste locuitorii din Meghido cu satele dimprejurul lui – cele trei înălțimi11 Sensul expresiei este nesigur..
12Fiii lui Manase n‑au putut însă să ia în stăpânire acele cetăți și, prin urmare, canaaniții au continuat să locuiască în acea regiune. 13Când fiii lui Israel au devenit destul de puternici, i‑au folosit pe canaaniți la corvoadă, dar de alungat, nu i‑au alungat.
14Fiii lui Iosif l‑au întrebat pe Iosua, zicând:
– De ce nouă ne‑ai dat doar o singură parte și un singur teritoriu ca moștenire? Noi suntem un popor numeros și până acum am fost binecuvântați de Domnul.
15Iosua le‑a răspuns:
– Dacă ești un popor atât de numeros, suie‑te în pădure și defrișează‑ți un loc acolo, în țara periziților și a refaiților, căci muntele lui Efraim este prea îngust pentru tine!
16Fiii lui Iosif i‑au zis:
– Muntele nu ne va ajunge, și toți canaaniții care locuiesc în vale au care de fier, atât cei din Bet‑Șan și din împrejurimi, cât și cei din valea Izreel!
17Dar Iosua a răspuns Casei lui Iosif, adică celor din Efraim și din Manase, zicând:
– Voi sunteți un popor numeros și foarte puternic. Prin urmare, nu veți avea doar o singură parte, 18ci veți avea și muntele. Căci veți tăia pădurea, iar marginile ei vor fi ale voastre. Pe canaaniți îi veți izgoni, chiar dacă sunt puternici și au care de fier!
