New International Reader's Version

Daniel 1

Daniel Is Trained in Babylon

1It was the third year that Jehoiakim was king of Judah. Nebuchadnezzar, king of Babylon, came to Jerusalem. His armies surrounded the city and attacked it. The Lord handed Jehoiakim, the king of Judah, over to him. Nebuchadnezzar also took some of the objects from God’s temple. He carried them off to the temple of his god in Babylon. He put them among the treasures of his god.

The king gave Ashpenaz an order. Ashpenaz was the chief of Nebuchadnezzar’s court officials. The king told him to bring him some of the Israelites. The king wanted them to serve him in his court. He wanted nobles and men from the royal family. He was looking for young men who were healthy and handsome. They had to be able to learn anything. They had to be well educated. They had to have the ability to understand new things quickly and easily. The king wanted men who could serve in his palace. Ashpenaz was supposed to teach them the Babylonian language and writings. The king had his servants give them food and wine from his own table. They received a certain amount every day. The young men had to be trained for three years. After that, they could begin to serve the king.

Some of the men chosen were from Judah. Their names were Daniel, Hananiah, Mishael and Azariah. The chief official gave them new names. He gave Daniel the name Belteshazzar. He gave Hananiah the name Shadrach. He gave Mishael the name Meshach. And he gave Azariah the name Abednego.

Daniel decided not to make himself “unclean” by eating the king’s food and drinking his wine. So he asked the chief official for a favor. He wanted permission not to make himself “unclean” with the king’s food and wine. God had caused the official to be kind and friendly to Daniel. 10 But the official refused to do what Daniel asked for. He said, “I’m afraid of the king. He is my master. He has decided what you and your three friends must eat and drink. Other young men are the same age as you. Why should he see you looking worse than them? When he sees how you look, he might kill me.”

11 So Daniel spoke to one of the guards. The chief official had appointed him over Daniel, Hananiah, Mishael and Azariah. 12 Daniel said to him, “Please test us for ten days. Give us nothing but vegetables to eat. And give us only water to drink. 13 Then compare us with the young men who eat the king’s food. See how we look. After that, do what you want to.” 14 So the guard agreed. He tested them for ten days.

15 After the ten days Daniel and his friends looked healthy and well fed. In fact, they looked better than any of the young men who ate the king’s food. 16 So the guard didn’t require them to eat the king’s special food. He didn’t require them to drink the king’s wine either. He gave them vegetables instead.

17 God gave knowledge and understanding to these four young men. So they understood all kinds of writings and subjects. And Daniel could understand all kinds of visions and dreams.

18 The three years the king had set for their training ended. So the chief official brought them to Nebuchadnezzar. 19 The king talked with them. He didn’t find anyone equal to Daniel, Hananiah, Mishael and Azariah. So they began to serve the king. 20 He asked them for advice in matters that required wisdom and understanding. The king always found their answers to be the best. Other men in his kingdom claimed to get knowledge by using magic. But the answers of Daniel and his friends were ten times better than theirs.

21 Daniel served in Babylon until the first year Cyrus ruled over the land of Babylon. Cyrus was king of Persia.

Nouă Traducere În Limba Română

Daniel 1

Patru tineri iudei la Curtea Babilonului

1În al treilea an al domniei lui Iehoiachim[a], regele lui Iuda, Nebucadneţar[b], împăratul Babilonului, a venit şi a asediat Ierusalimul. Stăpânul[c] l-a dat în mâna lui pe Iehoiachim, regele lui Iuda, precum şi o parte din vasele Casei lui Dumnezeu. Nebucadneţar a dus vasele în ţara Şinar[d], în templul zeului său; le-a dus în vistieria zeului lui.

Împăratul Nebucadneţar i-a poruncit lui Aşpenaz, căpetenia eunucilor săi, să aducă câţiva israeliţi de neam regal şi de viţă nobilă, nişte tineri fără nici un fel de cusur fizic, plăcuţi la înfăţişare, pricepuţi în orice ramură a ştiinţei, cu minte ageră şi cu pricepere, în stare să slujească la palatul împăratului, pe care să-i înveţe scrierea şi limba caldeenilor[e]. Împăratul le-a rânduit pentru fiecare zi o parte din hrana şi din vinul de la masa lui, vrând să-i crească timp de trei ani, după care, la sfârşitul acestei perioade, ei urmau să rămână în slujba împăratului.

Printre ei erau şi câţiva din seminţia lui Iuda: Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria.[f] Căpetenia eunucilor le-a pus însă alte nume: Beltşaţar lui Daniel, Şadrak lui Hanania, Meşak lui Mişael şi Abed-Nego lui Azaria[g].

Daniel însă s-a hotărât să nu se întineze cu hrana împăratului şi nici cu vinul de la masa lui.[h] De aceea l-a rugat pe căpetenia eunucilor să nu-l silească să se întineze. Dumnezeu a făcut ca Daniel să găsească îndurare şi bunăvoinţă înaintea căpeteniei eunucilor.

10 Însă căpetenia eunucilor i-a zis lui Daniel: „Mă tem ca nu cumva stăpânul meu, împăratul, care v-a rânduit hrana şi băutura, să vadă feţele voastre mai posomorâte decât ale celorlalţi tineri de vârsta voastră şi să-mi puneţi capul în primejdie înaintea împăratului.“

11 Atunci Daniel i-a zis îngrijitorului însărcinat de căpetenia eunucilor cu supravegherea sa, a lui Hanania, a lui Mişael şi a lui Azaria: 12 „Încearcă-i pe slujitorii tăi timp de zece zile: să ni se dea să mâncăm numai legume şi să bem – doar apă. 13 Apoi să te uiţi la înfăţişarea noastră şi la înfăţişarea tinerilor care mănâncă din hrana împăratului şi să faci slujitorilor tăi potrivit cu ceea ce vei vedea.“

14 El i-a ascultat în privinţa aceasta şi i-a încercat timp de zece zile.

15 La sfârşitul celor zece zile a văzut că la înfăţişare arătau mai bine, iar la trup erau mai plini decât toţi ceilalţi tineri care mâncau din hrana împăratului. 16 Şi astfel îngrijitorul a renunţat la hrana şi la vinul de la masa împăratului şi le-a dat legume.

17 Acestor patru tineri Dumnezeu le-a dat ştiinţă şi pricepere în orice fel de scriere şi înţelepciune. Daniel putea să înţeleagă orice fel de viziuni şi visuri.

18 Când s-a împlinit vremea rânduită de împărat ca toţi tinerii să fie aduşi la el, căpetenia eunucilor i-a adus înaintea lui Nebucadneţar, 19 şi împăratul a vorbit cu ei. Dar între toţi aceştia nu s-a găsit nici unul ca Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria, astfel că ei au rămas în slujba împăratului. 20 În orice problemă pentru care era nevoie de înţelepciune şi pricepere şi despre care îi întreba împăratul, el îi găsea de zece ori mai destoinici decât toţi magicienii şi descântătorii din întreaga lui împărăţie. 21 Aşa a dus-o Daniel până în anul întâi al împăratului Cirus.[i]

Notas al pie

  1. Daniel 1:1 Anul 605 î.Cr.; Daniel foloseşte pentru calcularea anilor de domnie sistemul babilonian, în care anii de domnie erau socotiţi fără anul urcării pe tron; în Ier. 46:2 anii de domnie sunt calculaţi după sistemul iudaic, incluzând şi anul urcării pe tron
  2. Daniel 1:1 Nebucadneţar (Nabucodonosor, cf. LXX, VUL) (604-561 î.Cr.)
  3. Daniel 1:2 Ebr.: Adonai, cu referire la Dumnezeu
  4. Daniel 1:2 Babilonia
  5. Daniel 1:4 babilonienilor; peste tot în carte
  6. Daniel 1:6 Daniel înseamnă Dumnezeu este Judecătorul (meu), Hanania înseamnă Domnul a arătat har, Mişael înseamnă Cine este ceea ce este Dumnezeu?, iar Azaria înseamnă Domnul a ajutat
  7. Daniel 1:7 Beltşaţar înseamnă, probabil, în babiloniană, Bel (sau Marduk, zeitate babiloniană), păzeşte-i viaţa!; Şadrak înseamnă, probabil, Porunca lui Aku (zeul sumerian al lunii); Meşak înseamnă, probabil, Umbra lui Aku?; Abed-Nego înseamnă Slujitorul lui Nego/Nebo/Nabu
  8. Daniel 1:8 Carnea şi vinul erau mai întâi închinate idolilor; mai mult, carnea putea fi din animale ce nu erau, ceremonial, curate şi care nu fuseseră sacrificate şi preparate conform legii israelite
  9. Daniel 1:21 Este vorba despre domnia lui Cirus II cel Mare (559-530 î.Cr.) peste Babilon; anul 539 î.Cr.