Paul Goes to Corinth
1After this, Paul left Athens and went to Corinth. 2There he met a Jew named Aquila, who was a native of Pontus. Aquila had recently come from Italy with his wife Priscilla. The emperor Claudius had ordered all Jews to leave Rome. Paul went to see Aquila and Priscilla. 3They were tentmakers, just as he was. So he stayed and worked with them. 4Every Sabbath day he went to the synagogue. He was trying to get both Jews and Greeks to believe in the Lord.
5Silas and Timothy came from Macedonia. Then Paul spent all his time preaching. He was a witness to the Jews that Jesus was the Messiah. 6But they opposed Paul. They treated him badly. So he shook out his clothes in protest. Then he said to them, “God’s judgment against you will be your own fault! Don’t blame me for it! From now on I will go to the Gentiles.”
7Then Paul left the synagogue and went to the house next door. It was the house of Titius Justus, a man who worshiped God. 8Crispus was the synagogue leader. He and everyone living in his house came to believe in the Lord. Many others who lived in Corinth heard Paul. They too believed and were baptized.
9One night the Lord spoke to Paul in a vision. “Don’t be afraid,” he said. “Keep on speaking. Don’t be silent. 10I am with you. No one will attack you and harm you. I have many people in this city.” 11So Paul stayed in Corinth for a year and a half. He taught them God’s word.
12At that time Gallio was governor of Achaia. The Jews of Corinth got together and attacked Paul. They brought him into court. 13They made a charge against Paul. They said, “This man is talking people into worshiping God in wrong ways. Those ways are against the law.”
14Paul was about to give reasons for his actions. But just then Gallio spoke to them. He said, “You Jews don’t claim that Paul has committed a great or small crime. If you did, it would make sense for me to listen to you. 15But this is about your own law. It is a question of words and names. Settle the matter yourselves. I will not be a judge of such things.” 16So he made them leave. 17Then the crowd there turned against Sosthenes, the synagogue leader. They beat him up in front of the governor. But Gallio didn’t care at all.
Priscilla and Aquila Teach Apollos
18Paul stayed in Corinth for some time. Then he left the brothers and sisters and sailed for Syria. Priscilla and Aquila went with him. Before he sailed, he had his hair cut off at Cenchreae. He did this because he had made a promise to God. 19They arrived at Ephesus. There Paul said goodbye to Priscilla and Aquila. He himself went into the synagogue and talked with the Jews. 20The Jews asked him to spend more time with them. But he said no. 21As he left, he made them a promise. “If God wants me to,” he said, “I will come back.” Then he sailed from Ephesus. 22When he landed at Caesarea, he went up to Jerusalem. There he greeted the church. He then went down to Antioch.
23Paul spent some time in Antioch. Then he left and traveled all over Galatia and Phrygia. He gave strength to all the believers there.
24At that time a Jew named Apollos came to Ephesus. He was an educated man from Alexandria. He knew the Scriptures very well. 25Apollos had been taught the way of the Lord. He spoke with great power. He taught the truth about Jesus. But he only knew about John’s baptism. 26He began to speak boldly in the synagogue. Priscilla and Aquila heard him. So they invited him to their home. There they gave him a better understanding of the way of God.
27Apollos wanted to go to Achaia. The brothers and sisters agreed with him. They wrote to the believers there. They asked them to welcome him. When he arrived, he was a great help to those who had become believers by God’s grace. 28In public meetings, he argued strongly against Jews who disagreed with him. He proved from the Scriptures that Jesus was the Messiah.
În Corint
1După aceea a plecat din Atena și s‑a dus în Corint. 2Acolo a întâlnit un iudeu pe nume Akyla, originar din Pont, care venise de curând din Italia împreună cu soția lui, Priscila2 Luca folosește diminutivul, Priscila, în timp ce Pavel folosește numele nediminutivat, Prisca (vezi Rom. 16:3-4; 1 Cor. 16:19; 2 Tim. 4:19)., deoarece Claudiu2 Vezi nota de la 11:28. poruncise ca toți iudeii să plece din Roma2 Edictul respectiv fusese dat în anul 49 d.Cr. (vezi Suetoniu, Viața lui Claudiu, 25).. Pavel s‑a dus la ei 3și, fiindcă aveau aceeași meserie, a rămas la ei și lucrau împreună. Căci meseria lor era aceea de a face corturi. 4În fiecare zi de Sabat, Pavel purta discuții în sinagogă și‑i convingea atât pe iudei, cât și pe greci.
5Dar atunci când Silas și Timotei s‑au coborât acolo din Macedonia, Pavel s‑a dedicat în întregime predicării, depunând mărturie înaintea iudeilor că Isus este Cristosul. 6Când i s‑au împotrivit și l‑au batjocorit, el și‑a scuturat praful de pe haine, zicând: „Sângele vostru să fie asupra capului vostru! Eu sunt curat. De acum încolo mă voi duce la neamuri!“
7Și, după ce a ieșit de acolo, a intrat în casa unuia pe nume Titius7 Unele mss conțin: Titus. Iustus, om devotat lui Dumnezeu, a cărui casă era lângă sinagogă. 8Crispos, conducătorul sinagogii, a crezut în Domnul împreună cu toată familia lui și, de asemenea, mulți dintre corintenii care îl auziseră pe Pavel, au crezut și ei și au fost botezați. 9Noaptea, Domnul i‑a vorbit lui Pavel într‑o viziune: „Nu te teme, ci vorbește și nu tăcea, 10căci Eu sunt cu tine și nimeni nu va pune mâna pe tine ca să‑ți facă rău. Vorbește, fiindcă am mult popor în această cetate!“ 11Astfel, Pavel a stat acolo un an și șase luni și i‑a învățat Cuvântul lui Dumnezeu.
Pavel înaintea proconsulului Galio
12În timp ce Galio era proconsul12 Vezi nota de la 13:7. Cunoaștem, dintr‑o inscripție descoperită la Delfi, că acest Galio a fost proconsul al Ahaiei între anii 51–52 d.Cr. al Ahaiei, iudeii s‑au ridicat într‑un singur gând împotriva lui Pavel, l‑au dus înaintea scaunului de judecată 13și au zis: „Acesta incită oamenii să se închine lui Dumnezeu într‑un fel care este împotriva Legii13 Sau: împotriva legii, fiind vorba despre legea romană. Iudaismul avea statutul de religio licita (religie acceptată de stat; vezi lucrarea lui Tertulian, Apologeticul), pe când creștinismul, delimitându‑se de iudaism, a devenit religio illicita (religie interzisă de stat).!“ 14Pavel tocmai voia să deschidă gura să vorbească, dar Galio le‑a zis iudeilor: „Dacă ar fi vorba de vreun delict sau de vreo ticăloșie gravă, v‑aș îngădui plângerea, iudeilor; 15dar, întrucât este o dispută cu privire la cuvinte, la nume și la Legea voastră, vă privește! Eu nu vreau să fiu judecător al acestor lucruri!“ 16Și i‑a alungat de la scaunul de judecată. 17Atunci ei l‑au apucat pe Sostenes, conducătorul sinagogii, și l‑au bătut chiar în fața scaunului de judecată, fără ca lui Galio să‑i pese de aceasta.
Pavel se întoarce în Antiohia
18Pavel a rămas destul de multe zile acolo. Apoi și‑a luat rămas bun de la frați și a plecat pe mare spre Siria, împreună cu Priscila și Akyla, după ce și‑a18 Gramatical, acțiunea se poate referi la Akyla, însă interpretarea tradițională optează pentru Pavel. ras capul în Chencrea18 Chencrea era portul de răsărit care deservea orașul Corint. Corintul era situat pe un istm, între Golful Corint, spre vest, și Golful Saronic, spre est, având câte un port la fiecare dintre cele două golfuri., căci făcuse un jurământ18 Poate fi vorba despre un jurământ de nazireat (vezi Num. 6:1-21) sau despre un jurământ personal, prin care Pavel își arăta mulțumirea față de ajutorul lui Dumnezeu în perioade dificile. Tăierea părului marca încheierea jurământului.. 19Când au ajuns în Efes, i‑a lăsat acolo pe însoțitorii săi, iar el a intrat în sinagogă și a purtat discuții cu iudeii. 20Aceștia l‑au rugat să rămână la ei mai mult timp, dar el n‑a acceptat, 21ci și‑a luat rămas bun de la ei, zicând: „Trebuie neapărat să țin la Ierusalim sărbătoarea care vine. Dacă Dumnezeu vrea, mă voi întoarce din nou la voi.“ Și a plecat din Efes pe mare. 22S‑a dat jos în Cezareea22 Vezi nota de la 8:40., s‑a suit la Ierusalim și a salutat biserica, iar apoi a coborât în Antiohia22 Cu referire la capitala Siriei antice.. 23După ce a petrecut un timp acolo, a plecat străbătând din loc în loc ținutul Galatiei și al Frigiei și întărindu‑i pe toți ucenicii.
Apollos
24Un iudeu pe nume Apollos, originar din Alexandria, care era un vorbitor elocvent24 Sau: un bărbat învățat. și tare în Scripturi, a venit în Efes. 25El era instruit în ce privește Calea Domnului, vorbea cu un duh înfocat și dădea învățătură cu acuratețe despre lucrurile privitoare la Isus, deși cunoștea numai botezul lui Ioan. 26A început să vorbească cu îndrăzneală în sinagogă, iar când Priscila și Akyla l‑au auzit, l‑au luat acasă și i‑au explicat și mai amănunțit Calea lui Dumnezeu. 27Pentru că el voia să treacă în Ahaia27 Provincie romană care avea capitala la Corint., frații l‑au încurajat și au scris ucenicilor să‑l primească bine. Când a ajuns, el le‑a fost de mare ajutor celor ce, prin har, deveniseră credincioși. 28Căci el îi înfrunta pe iudei în public, dovedind pe baza Scripturilor că Isus este Cristosul.
