David’s Last Words
1Here are David’s last words. He said,
“I am David, the son of Jesse. God has given me a message.
The Most High God has greatly honored me.
The God of Jacob anointed me as king.
I am the hero of Israel’s songs.
2“The Spirit of the Lord spoke through me.
I spoke his word with my tongue.
3The God of Israel spoke.
The Rock of Israel said to me,
‘A king must rule over people in a way that is right.
He must have respect for God when he rules.
4Then he will be like the light of morning at sunrise
when there aren’t any clouds.
He will be like the bright sun after rain
that makes grass grow on the earth.’
5“Suppose my royal family was not right with God.
Then he would not have made a covenant with me that will last forever.
Every part of it was well prepared and made secure.
Then God would not have saved me completely
or given me everything I longed for.
6But evil people are like thorns that are thrown away.
You can’t pick them up with your hands.
7Even if you touch them,
you must use an iron tool or a spear.
Thorns are burned up right where they are.”
David’s Mighty Warriors
8Here are the names of David’s mighty warriors.
Josheb-Basshebeth was chief of the three mighty warriors. He was a Tahkemonite. He used his spear against 800 men. He killed all of them at one time.
9Next to him was Eleazar. He was one of the three mighty warriors. He was the son of Dodai, the Ahohite. Eleazar was with David at Pas Dammim. That’s where Israel’s army made fun of the Philistines who were gathered there for battle. Then the Israelites pulled back. 10But Eleazar stayed right where he was. He struck down the Philistines until his hand grew tired. But he still held on to his sword. The Lord helped him win a great battle that day. The troops returned to Eleazar. They came back to him only to take what they wanted from the dead bodies.
11Next to him was Shammah, the son of Agee. Shammah was a Hararite. The Philistines gathered together at a place where there was a field full of lentils. Israel’s troops ran away from the Philistines. 12But Shammah took his stand in the middle of the field. He didn’t let the Philistines capture it. He struck them down. The Lord helped him win a great battle.
13David was at the cave of Adullam. During harvest time, three of the 30 chief warriors came down to him there. A group of Philistines was camped in the Valley of Rephaim. 14At that time David was in his usual place of safety. Some Philistine troops were stationed at Bethlehem. 15David longed for a drink of water. He said, “I wish someone would get me water from the well near the gate of Bethlehem.” 16So the three mighty warriors fought their way past the Philistine guards. They got some water from the well near the gate of Bethlehem. They took the water back to David. But David refused to drink it. Instead, he poured it out as a drink offering to the Lord. 17“Lord, I would never drink that water!” David said. “It stands for the blood of these men. They put their lives in danger by going to Bethlehem to get it.” So David wouldn’t drink it.
Those were some of the brave things the three mighty warriors did.
18Abishai was chief over the three mighty warriors. He was the brother of Joab, the son of Zeruiah. He used his spear against 300 men. He killed all of them. So he became as famous as the three mighty warriors were. 19In fact, he was even more honored than the three mighty warriors. He became their commander. But he wasn’t included among them.
20Benaiah was a great hero from Kabzeel. He was the son of Jehoiada. Benaiah did many brave things. He struck down two of Moab’s best warriors. He also went down into a pit on a snowy day. He killed a lion there. 21And he struck down a huge Egyptian. The Egyptian was holding a spear. Benaiah went out to fight against him with a club. He grabbed the spear out of the Egyptian’s hand. Then he killed him with it. 22Those were some of the brave things Benaiah, the son of Jehoiada, did. He too was as famous as the three mighty warriors were. 23He was honored more than any of the thirty chief warriors. But he wasn’t included among the three mighty warriors. David put him in charge of his own personal guards.
24Here is a list of David’s men who were among the thirty chief warriors.
Asahel, the brother of Joab
Elhanan, the son of Dodo, from Bethlehem
25Shammah, the Harodite
Elika, the Harodite
26Helez, the Paltite
Ira, the son of Ikkesh, from Tekoa
27Abiezer from Anathoth
Sibbekai, the Hushathite
28Zalmon, the Ahohite
Maharai from Netophah
29Heled, the son of Baanah, from Netophah
Ithai, the son of Ribai, from Gibeah in Benjamin
30Benaiah from Pirathon
Hiddai from the valleys of Gaash
31Abi-Albon, the Arbathite
Azmaveth, the Barhumite
32Eliahba, the Shaalbonite
the sons of Jashen
Jonathan, 33the son of Shammah, the Hararite
Ahiam, the son of Sharar, the Hararite
34Eliphelet, the son of Ahasbai, the Maakathite
Eliam, the son of Ahithophel, from Giloh
35Hezro from Carmel
Paarai, the Arbite
36Igal, the son of Nathan, from Zobah
the son of Hagri
37Zelek from Ammon
Naharai from Beeroth, who carried the armor of Joab, the son of Zeruiah
38Ira, the Ithrite
Gareb, the Ithrite
39and Uriah, the Hittite
The total number of men was 37.
Ultimele cuvinte ale lui David
1Acestea sunt cele din urmă cuvinte ale lui David:
„Rostirea lui David, fiul lui Ișai,
rostirea omului înălțat de Dumnezeu,
unsul Dumnezeului lui Iacov
și cântărețul plăcut al lui Israel:
2Duhul Domnului vorbește prin mine
și Cuvântul Lui este pe limba mea.
3Dumnezeul lui Israel a vorbit,
Stânca lui Israel mi‑a zis:
«Cel ce stăpânește drept între oameni,
cel ce stăpânește în teamă de Dumnezeu,
4este ca lumina dimineții,
atunci când răsare soarele într‑o dimineață senină;
el seamănă cu razele soarelui după ploaie,
care fac să crească iarba din pământ.»
5Nu este așa Casa mea față de Dumnezeu?
Căci El a încheiat cu mine un legământ veșnic,
bine întocmit în toate privințele și bine păzit.
Nu va face El să răsară din acesta
tot ce este spre mântuirea și bucuria mea?
6Însă ticăloșii sunt toți ca niște spini buni de aruncat,
pe care nu poți să‑i iei cu mâna.
7Oricine îi atinge folosește o unealtă de fier
sau mânerul unei sulițe
și‑i arde pe loc.“
Vitejii lui David
(1 Cron. 11:10-41)
8Acestea sunt numele vitejilor lui David:
Ioșeb-Bașebet8 TM. Textul din 1 Cron. 11:11 conține Iașobeam, probabil o altă variantă a lui Ioșeb-Bașebet., un tahchemonit8 Cel mai probabil o variantă a termenului hacmonit (vezi 1 Cron. 11:11)., era căpetenia conducătorilor.8 Sau: căpetenia celor treizeci. El și‑a învârtit sulița peste opt sute de oameni, pe care i‑a străpuns într‑o singură împrejurare.
9După el era Elazar, fiul lui Dodo, urmașul lui Ahohi. El a fost unul dintre cei trei viteji care, împreună cu David, i‑au înfruntat pe filistenii adunați acolo9 Vezi 1 Cron. 11:13. pentru război, atunci când bărbații lui Israel băteau în retragere. 10El s‑a ridicat și a ucis la filisteni până când i‑a obosit mâna și i‑a rămas înțepenită pe sabie. Domnul a dat o mare victorie în ziua aceea. Poporul s‑a întors la Elazar numai ca să ia prada.
11După el era Șama, fiul hararitului Aghe. Filistenii se strânseseră la Lehi. Acolo se afla o bucată de pământ plină cu linte, și poporul fugea dinaintea filistenilor. 12Însă Șama a stat în mijlocul ogorului, l‑a apărat și i‑a ucis pe filisteni. Și Domnul a dat o mare victorie.
13Trei dintre cele treizeci de căpetenii au coborât și au venit la David, pe vremea secerișului, la peștera Adulam, în timp ce o trupă de filisteni își așezase tabăra în valea Refaim. 14David se afla atunci în fortăreață14 Vezi nota de la 5:17., iar garnizoana filistenilor se afla în Betleem. 15Lui David i s‑a făcut sete și a întrebat: „Cine îmi va aduce apă din puțul de lângă poarta Betleemului?“ 16Cei trei viteji au răzbit prin tabăra filistenilor, au scos apă din puțul de lângă poarta Betleemului și au adus‑o cu bine la David. Însă David n‑a vrut s‑o bea, ci a vărsat‑o înaintea Domnului, 17zicând: „Departe de mine, Doamne, să fac lucrul acesta! Să beau eu sângele bărbaților care și‑au pus viața în pericol?“ Și n‑a vrut s‑o bea. Astfel de isprăvi făceau cei trei viteji.
18Abișai, fratele lui Ioab, fiul Țeruiei, era căpetenia celor trei. El și‑a învârtit sulița peste trei sute de oameni, străpungându‑i. Și astfel el și‑a făcut un nume alături de cei trei. 19Era respectat de către19 Sau: Era mai respectat decât. cei trei.19 Sau: treizeci. El le‑a fost căpetenie, însă n‑a ajuns mai presus decât cei trei.
20Benaia, fiul lui Iehoiada, era un viteaz din Kabțeel care a făcut mari isprăvi. El i‑a ucis pe cei doi fii ai lui Ariel din Moab20 Lit.: a ucis pe doi ai lui Ariel al Moabului. LXX: i‑a ucis pe cei doi fii ai lui Ariel al Moabului.. El s‑a coborât și a omorât un leu în mijlocul unui puț20 Vezi nota de la 3:26., într‑o zi cu zăpadă.20 Sau: ninsoare. 21El a ucis un egiptean impresionant. Egipteanul avea în mână o suliță. Benaia a coborât împotriva lui cu un toiag, a smuls sulița din mâna egipteanului și l‑a ucis cu propria lui suliță. 22Astfel de isprăvi făcea Benaia, fiul lui Iehoiada, făcându‑și un nume alături de cei trei viteji. 23Era respectat mai mult între23 Sau: decât. cei treizeci, dar n‑a ajuns între cei trei. David l‑a pus în garda sa personală.
24Dintre cei treizeci făceau parte:
Asael, fratele lui Ioab;
Elhanan, fiul lui Dodo din Betleem;
25haroditul Șama;
haroditul Elika;
26paltitul Heleț;
Ira, fiul tekoanitului Icheș;
27Abiezer din Anatot;
hușatitul Mebunai;
28ahohitul Țalmon;
netofatitul Maharai;
29Heled, fiul netofatitului Baana;
Itai, fiul lui Ribai, din Ghiva fiilor lui Beniamin;
30piratonitul Benaia;
Hidai din uedurile30 Uedul este o vale sau albie de râu secată, situată într‑un ținut arid, care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar. Gaaș;
31arbatitul Abi‑Albon;
barhumitul Azmavet;
32șaalbonitul Eliahba;
fiii lui Iașen;
Ionatan, 33fiul hararitului Șama;
Ahiam, fiul hararitului Șarar;
34Elifelet, fiul maacatitului Ahasbai;
Eliam, fiul ghilonitului Ahitofel;
35carmelitul Hețrai;
arbitul Paarai;
36Igal, fiul lui Natan din Țoba;
gaditul Bani;
37amonitul Țelek;
beerotitul Naharai, cel ce‑i ducea armele lui Ioab, fiul Țeruiei;
38itritul Ira,
itritul Gareb
39și hititul Urie.
Erau cu toții în număr de treizeci și șapte.
