110:1 Mit 13:16; 18:2Kama vile nzi waliokufa huacha harufu mbaya kwenye manukato,
ndivyo upumbavu kidogo huzidi nguvu hekima na heshima.
2Moyo wa mwenye hekima huelekea kuume,
lakini moyo wa mpumbavu huelekea kushoto.
3Hata anapotembea barabarani,
mpumbavu hukosa ufahamu
na kudhihirisha kwa kila mmoja
jinsi alivyo mpumbavu.
410:4 Mit 16:14; 25:15; Mhu 8:3Kama hasira ya mtawala ikiwaka dhidi yako,
usiache mahali pako,
utulivu huweza kuzuia makosa mengi.
5Kuna ubaya niliouona chini ya jua,
aina ya kosa litokalo kwa mtawala:
610:6 Mit 29:2Wapumbavu kuwekwa kwenye nafasi nyingi za juu,
wakati matajiri hushika nafasi za chini.
710:7 Mit 19:10Mimi nimeona watumwa wamepanda farasi,
wakati wakuu wakitembea
kwa miguu kama watumwa.
810:8 Es 2:23; Amo 5:19; Mit 26:27; Za 57:6; 9:16Yeye achimbaye shimo
aweza kutumbukia ndani yake,
yeyote abomoaye ukuta
anaweza kuumwa na nyoka.
910:9 Mit 26:27Yeyote apasuaye mawe
inawezekana yakamuumiza,
yeyote apasuaye magogo
inawezekana yakamuumiza.
10Kama shoka ni butu
na halikunolewa,
nguvu nyingi zinahitajika,
lakini ustadi utaleta mafanikio.
1110:11 Yer 8:17; Za 58:5; Isa 3:3Kama nyoka akiuma kabla ya kufanyiwa uaguzi,
mwaguzi hatahitajika tena.
1210:12 Mit 10:14, 32; 14:3; 15:2; 18:7Maneno yatokayo kinywani mwa mtu mwenye hekima
yana neema,
bali mpumbavu huangamizwa
na midomo yake mwenyewe.
13Mwanzoni maneno yake ni upumbavu,
mwishoni ni wazimu mbaya,
1410:14 Yak 4:14; Mit 15:2; Mhu 8:7; 5:3; 9:1naye mpumbavu huzidisha maneno.
Hakuna yeyote ajuaye linalokuja,
ni nani awezaye kueleza ni jambo gani
litakalotokea baada yake?
15Kazi ya mpumbavu humchosha mwenyewe,
hajui njia iendayo mjini.
1610:16 Isa 3:4-12Ole wako, ee nchi ambayo mfalme wako alikuwa mtumwa
na ambayo wakuu wako hufanya karamu asubuhi.
1710:17 Mit 31:4; Kum 14:26; 1Sam 25:36Heri wewe, ee nchi ambayo mfalme wako ni wa uzao wenye kuheshimika
na ambayo wakuu wako hula chakula kwa wakati unaofaa:
ili kupata nguvu na si kwa ajili ya ulevi.
1810:18 Mit 20:4; 24:30-34Kama mtu ni mvivu paa la nyumba huinama,
kutokana na mikono milegevu, nyumba huvuja.
1910:19 Mwa 14:18; Amu 9:13Karamu hufanywa kwa ajili ya kicheko,
nao mvinyo hufurahisha maisha,
lakini fedha ni jawabu la mambo yote.
2010:20 Kut 22:28Usimshutumu mfalme hata ikiwa ni katika mawazo yako,
au kumlaani tajiri katika chumba chako cha kulala,
kwa sababu ndege wa angani wanaweza kuchukua maneno yako,
naye ndege anayeruka anaweza kutoa taarifa ya yale uliyosema.
Falsele valori
1Așa cum muștele moarte strică și fermentează uleiul negustorului,
tot astfel și puțină nebunie copleșește înțelepciunea și onoarea.
2Inima înțeleptului îl conduce la dreapta,
dar inima nesăbuitului îl conduce la stânga.2 Sau: Inima înțeleptului îl conduce drept, / dar inima nesăbuitului îl rătăcește.
3Prostul umblă fără minte pe cale
și se laudă tuturor cu prostia lui.
4Dacă mânia stăpânitorului izbucnește împotriva ta,
nu‑ți pierde cumpătul,
căci calmul te păzește de mari păcate.
5Există un rău pe care l‑am văzut sub soare,
ca o greșeală care vine din partea stăpânitorului:
6prostia este așezată în multe locuri înalte,
iar cei bogați stau într‑un loc de jos.
7Am văzut robi călare pe cai
și prinți mergând pe jos ca robii.
8Cel ce sapă o groapă, va cădea în ea,
iar pe cel ce pătrunde printr‑un zid, îl va mușca un șarpe.
9Cine sfărâmă pietre, este rănit de ele,
și cine crapă lemne, se află în pericol din cauza lor.
10Dacă fierul securii este tocit
și omul nu‑i ascute lama,
trebuie să‑ți intensifici eforturile!
De aceea la câștig se ajunge prin înțelepciune!
11Dacă șarpele mușcă, fără să fie descântat,
stăpânul lui nu are niciun câștig.
12Cuvintele gurii celui înțelept sunt plăcute12 Sau: îl fac să câștige bunăvoință.,
dar buzele celui nesăbuit îl înghit.
13Cuvintele de început ale gurii lui sunt prostești,
iar sfârșitul vorbirii lui este nebunie răutăcioasă.
14Și totuși, prostul spune o mulțime de vorbe.
Omul nu știe ce se va întâmpla;
cine îi poate spune ce va fi după el?
15Osteneala nesăbuiților îl obosește
pe cel ce nu cunoaște drumul spre cetate.
16Vai de tine, țară, al cărei rege este un copil16 Cu sensul de imatur, copilăros; sau servitor, în contrast cu viță nobilă din versetul următor, probabil cu referire la un rege care, pentru că nu este din spiță regală, nu este bine educat și pregătit pentru a fi rege.
și ai cărei prinți chefuiesc dis‑de‑dimineață!
17Ferice de tine, țară, al cărei rege este de viță nobilă
și ai cărei prinți dau ospețe la vremea potrivită,
ca să se întărească, și nu să se îmbete!
18Din cauza leneviei se lasă grinda,
iar, când mâinile sunt leneșe, plouă în casă.
19Pâinea se face pentru petrecere,
și vinul înveselește viața,
dar argintul răspunde la toate.
20Nu‑l blestema pe rege nici chiar în mintea ta,
nu‑l blestema pe cel înstărit nici chiar în odaia ta de culcare,
căci s‑ar putea ca pasărea cerului să‑ți ducă vorba
și un sol înaripat să‑ți dea pe față spusele.
