Shoka Laelea
16:1 1Sam 10:5Wana wa manabii wakamwambia Elisha, “Tazama, mahali hapa tunapokutana nawe ni padogo sana kwetu. 2Twendeni Yordani, mahali ambapo kila mmoja wetu anaweza kupata nguzo moja, nasi tujenge huko mahali petu pa kuishi.”
Naye akawaambia, “Nendeni.”
3Kisha mmoja wao akasema, “Je, tafadhali, huwezi kufuatana na watumishi wako?”
Elisha akajibu, “Nitakuja.” 4Naye akaenda pamoja nao.
Basi wakaenda Yordani, nao wakaanza kukata miti. 5Mmoja wao alipokuwa anakata mti, shoka lilitumbukia kwenye maji. Akalia, “Ee bwana wangu, shoka lilikuwa la kuazima!”
66:6 Kut 15:25; 2Fal 2:21Mtu wa Mungu akauliza, “Je, liliangukia wapi?” Alipomwonyesha mahali penyewe, Elisha akakata kijiti na kukitupa mahali pale, nalo shoka likaelea. 7Akasema, “Lichukue.” Kisha yule mtu akanyoosha mkono wake, akalichukua.
Elisha Awanasa Waaramu Waliopofushwa
8Wakati huo mfalme wa Aramu alikuwa akipigana vita na Israeli. Baada ya kukubaliana na maafisa wake, akasema, “Nitapiga kambi yangu mahali fulani na fulani.”
96:9 2Fal 6:12Mtu wa Mungu akatuma ujumbe kwa mfalme wa Israeli: “Jihadhari usije ukapita mahali pale, kwa sababu Waaramu wanashuka huko.” 106:10 Yer 11:18Kwa hiyo mfalme wa Israeli akatuma neno la tahadhari mahali pale alikokuwa ameelekezwa na mtu wa Mungu. Mara kwa mara Elisha alimwonya mfalme kwamba watu wawe macho kwenye maeneo kama hayo.
11Hili lilimfadhaisha sana mfalme wa Aramu. Akawaita maafisa wake, akawauliza, “Je, hamtaniambia ni nani miongoni mwenu aliye upande wa mfalme wa Israeli?”
126:12 2Fal 6:9Mmoja wa maafisa wake akasema, “Mfalme bwana wangu, hakuna hata mmoja wetu. Lakini Elisha, yule nabii aliye Israeli, humwambia mfalme wa Israeli hata yale maneno unayozungumza katika chumba chako cha kulala.”
136:13 Mwa 37:17Mfalme akaagiza akisema, “Nendeni, mkatafute aliko, ili niweze kutuma watu kumkamata.” Taarifa ikarudi kwamba, “Yuko Dothani.” 146:14 2Fal 1:9Ndipo akatuma farasi na magari ya vita na jeshi lenye nguvu huko. Walikwenda usiku na kuuzunguka mji.
15Kesho yake asubuhi na mapema, mtumishi wa mtu wa Mungu alipoamka na kutoka nje, jeshi, pamoja na farasi na magari ya vita, likawa limeuzunguka mji. Mtumishi wake akasema, “Ole wetu, bwana wangu! Tutafanya nini?”
166:16 2Nya 32:7; Za 55:18Nabii akajibu, “Usiogope. Wale walio pamoja nasi ni wengi zaidi kuliko wale walio pamoja nao.”
17Kisha Elisha akaomba, “Ee Bwana, mfumbue macho huyu mtumishi ili apate kuona.” Ndipo Bwana akayafumbua macho ya yule mtumishi, naye akatazama na kuona vilima vimejaa farasi na magari ya moto, yamemzunguka Elisha pande zote.
186:18 Mwa 19:11; Mdo 13:11Wakati adui waliposhuka kumwelekea, Elisha akamwomba Bwana: “Wapige watu hawa kwa upofu.” Basi Mungu akawapiga kwa upofu, kama Elisha alivyoomba.
19Elisha akawaambia, “Hii sio njia yenyewe, na huu sio huo mji. Nifuateni mimi, nami nitawapeleka kwa huyo mtu mnayemtafuta.” Naye akawapeleka Samaria.
20Baada ya kuingia mjini, Elisha akasema, “Bwana, yafungue macho ya watu hawa ili wapate kuona.” Ndipo Bwana akayafungua macho yao, na walipotazama, kumbe hapo ndipo walipojikuta, ndani ya Samaria.
216:21 2Fal 5:13Wakati mfalme wa Israeli alipowaona, akamuuliza Elisha, “Je, baba yangu, niwaue?”
226:22 Kum 20:11; 2Nya 28:8-15Naye akajibu, “Usiwaue. Je, utawaua watu uliowateka kwa upanga wako mwenyewe na upinde wako? Wape chakula na maji ili wapate kula na kunywa, na kisha wamrudie bwana wao.” 236:23 2Fal 5:2Basi akawaandalia karamu kubwa, na baada ya kula na kunywa, akawaaga nao wakarudi kwa bwana wao. Hivyo, vikosi kutoka Aramu vikakoma kuvamia nchi ya Israeli.
Njaa Katika Samaria Iliyozingirwa
246:24 1Fal 15:18; Kum 28:52Baada ya kitambo kidogo, Ben-Hadadi mfalme wa Aramu akaandaa jeshi lake lote akapanda kwenda kuihusuru Samaria. 256:25 Law 26:26; Isa 36:12Kukawa na njaa kuu katika mji. Samaria ilizingirwa kwa muda mrefu, kiasi kwamba kichwa cha punda kiliuzwa kwa shekeli themanini6:25 Shekeli 80 za fedha ni sawa na kilo moja. za fedha, na robo ya kibaba6:25 Robo ya kibaba ni sawa na lita 0.3. cha mavi ya njiwa kiliuzwa kwa shekeli tano6:25 Shekeli tano za fedha ni sawa na gramu 55. za fedha.
26Wakati mfalme wa Israeli alipokuwa anapita juu ya ukuta, mwanamke mmoja akamlilia, “Bwana wangu mfalme, nisaidie!”
27Mfalme akajibu, “Ikiwa Bwana hakusaidii, nitakutolea wapi msaada? Je, ni kutoka kwenye sakafu ya kupuria? Au kwenye shinikizo la divai?” 28Kisha akamuuliza, “Kwani kuna nini?”
Yule mwanamke akamjibu, “Huyu mwanamke aliniambia, ‘Mtoe mwanao ili tupate kumla leo, na kesho tutamla mwanangu.’ 296:29 Law 26:29; Kum 28:53-55Basi tukampika mwanangu na kumla. Siku iliyofuata nikamwambia, ‘Mtoe mwanao ili tupate kumla.’ Lakini akawa amemficha.”
306:30 Isa 22:15; Mwa 37:34Wakati mfalme aliposikia maneno ya yule mwanamke, alirarua mavazi yake. Naye alipoendelea kutembea ukutani, watu wakamtazama, na ndani ya mavazi yake alikuwa amevaa nguo ya gunia mwilini mwake. 31Akasema, “Mungu na anitendee hivyo na kuzidi, ikiwa kichwa cha Elisha mwana wa Shafati kitabaki juu ya mabega yake leo!”
326:32 Eze 8:1; 1Fal 18:4Wakati huu, Elisha alikuwa ameketi ndani ya nyumba yake, akiwa pamoja na wazee. Mfalme akatuma mjumbe kumtangulia, lakini kabla hajafika, Elisha akawaambia wale wazee, “Hammwoni huyu muuaji jinsi anavyotuma mtu kukata kichwa changu? Tazama, wakati mjumbe huyo atakapofika, fungeni mlango na mzuieni asiingie. Je, vishindo vya nyayo za bwana wake haviko nyuma yake?”
336:33 Ay 2:9Alipokuwa angali bado anazungumza nao, mjumbe akamfikia. Naye mfalme akasema, “Maafa haya yanatoka kwa Bwana. Kwa nini niendelee kumngoja Bwana zaidi?”
Securea plutitoare
1Fiii profeților i‑au zis lui Elisei:
– Iată că locul unde ne întâlnim cu tine este prea strâmt pentru noi. 2Lasă‑ne să mergem la Iordan, să luăm fiecare dintre noi câte un buștean și să facem acolo un loc unde să putem sta.
El a răspuns:
– Duceți‑vă!
3Atunci unul din ei a zis:
– Fii bun, te rog, și vino cu slujitorii tăi.
El a răspuns:
– Voi merge!
4Elisei s‑a dus cu ei. Au ajuns la Iordan și au început să taie copaci. 5Dar s‑a întâmplat că, în timp ce unul dintre ei tăia un copac, fierul de la secure a căzut în apă. Atunci a strigat:
– Ah, stăpâne, era împrumutat!
6Atunci omul lui Dumnezeu l‑a întrebat:
– Unde a căzut?
Și după ce acesta i‑a arătat locul, Elisei a tăiat o bucată de lemn, l‑a aruncat acolo, iar fierul securii a început să plutească.
7Apoi a zis:
– Ridică‑l!
El a întins mâna și l‑a luat.
Elisei și arameii
8Regele Aramului era în război cu Israel. După ce s‑a sfătuit cu slujitorii săi, a zis: „Îmi voi așeza tabăra în locul cutare.“ 9Dar omul lui Dumnezeu a trimis să i se spună regelui lui Israel: „Ai grijă să nu treci prin locul acela, pentru că arameii au coborât acolo.“ 10Regele lui Israel a trimis niște oameni să cerceteze acel loc despre care îl avertizase omul lui Dumnezeu. Și a făcut aceasta nu o dată, și nici de două ori.
11Inima regelui Aramului s‑a tulburat din cauza acestor lucruri, i‑a chemat pe slujitorii săi și le‑a zis:
– Nu‑mi spuneți care dintre noi este de partea regelui lui Israel?
12Unul din slujitorii săi a răspuns:
– Nimeni, rege, stăpânul meu! Profetul Elisei însă, care este în Israel, îl înștiințează pe regele lui Israel de cuvintele pe care le rostești în odaia ta de dormit.
13Regele a zis:
– Duceți‑vă și vedeți unde este, ca să trimit să‑l prindă.
Regele a fost înștiințat, spunându‑i‑se:
– Iată că este în Dotan.
14Regele a trimis acolo cai, care și o armată puternică. Ei au ajuns noaptea și au înconjurat cetatea. 15Slujitorul omului lui Dumnezeu s‑a sculat dis‑de‑dimineață, a ieșit și iată că o armată înconjurase cetatea, cu cai și care.
Slujitorul i‑a zis:
– Ah, stăpâne, ce vom face?
16Acesta a răspuns:
– Nu te teme, căci cei ce sunt cu noi sunt mai mulți decât cei ce sunt cu ei.
17Apoi Elisei s‑a rugat, zicând: „O, Doamne, Te rog, deschide‑i ochii ca să poată vedea!“ Și Domnul a deschis ochii slujitorului și el a putut să vadă muntele plin de cai și de care de foc în jurul lui Elisei. 18În timp ce arameii coborau spre el, Elisei s‑a rugat Domnului, zicând: „Te rog, lovește‑i pe acești oameni cu orbire!“ Și Domnul i‑a lovit cu orbire, după cuvântul lui Elisei. 19Atunci Elisei le‑a zis: „Nu acesta este drumul și nu aceasta este cetatea. Urmați‑mă și vă voi duce la omul pe care îl căutați.“ Și el i‑a dus în Samaria. 20După ce au intrat în Samaria, Elisei a zis: „Doamne, deschide ochii acestor oameni ca ei să poată vedea!“ Și Domnul le‑a deschis ochii, iar ei au văzut că erau în mijlocul Samariei.
21Când regele lui Israel i‑a văzut, l‑a întrebat pe Elisei:
– Să‑i ucid, părinte? Să‑i ucid?
22El a răspuns:
– Nu‑i ucide! I‑ai ucide pe cei pe care‑i iei captivi cu sabia și cu arcul tău? Servește‑i cu pâine și cu apă ca să mănânce și să bea, iar după aceea să se întoarcă la stăpânul lor.
23Atunci regele a dat un ospăț mare. După ce au mâncat și au băut, le‑a dat voie să plece, iar ei s‑au întors la stăpânul lor. Și trupele Aramului n‑au mai continuat să năvălească în țara lui Israel.
Foamete în Samaria asediată
24După o vreme, Ben‑Hadad, regele Aramului, adunându‑și întreaga tabără, s‑a suit și a asediat Samaria. 25Din cauza asediului, foametea în Samaria a devenit foarte mare, astfel încât un cap de măgar a ajuns să valoreze optzeci de șecheli25 Aproximativ 1 kg. de argint, iar un sfert de cab25 Aproximativ 0,3 l. de găinaț de porumbel25 Sau: ceapă sălbatică. – cinci șecheli25 Aproximativ 60 gr..
26În timp ce regele lui Israel trecea pe zid, o femeie a strigat către el, zicând:
– Ajută‑mă, o, rege, stăpânul meu!
27Dar el i‑a zis:
– Dacă nu te ajută Domnul, cu ce te‑aș putea ajuta eu? Cu ceea ce este în arie sau în teasc?
28Apoi regele i‑a zis:
– Ce ți s‑a întâmplat?
Ea a răspuns:
– Această femeie mi‑a zis: „Dă‑l pe fiul tău ca să‑l mâncăm astăzi, iar pe fiul meu îl vom mânca mâine.“ 29Noi l‑am fiert pe fiul meu și l‑am mâncat.29 Vezi Lev. 26:29 și Deut. 28:53, 57; vezi și Plâng. 4:10. Iar în ziua următoare, când i‑am zis: „Dă‑l pe fiul tău ca să‑l mâncăm“, ea și‑a ascuns fiul.
30Când a auzit regele cuvintele femeii, și‑a sfâșiat hainele în timp ce era încă pe zid. Atunci oamenii s‑au uitat și au văzut că pe trup avea un sac. 31El a zis: „Dumnezeu să Se poarte cu mine cu toată asprimea, dacă va mai rămâne astăzi capul lui Elisei, fiul lui Șafat, pe umerii lui!“
32Elisei ședea în casă, iar bătrânii32 Șefi de familii și de clanuri, recunoscuți ca autoritate la toate popoarele orientale. Ei aveau rol de (1) judecători în cadrul comunității locale (Deut. 19:12; 21:1-9, 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau de (2) lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituție, Sfatul Bătrânilor lui Israel este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7). ședeau lângă el. Regele a trimis pe cineva înaintea sa, dar până să ajungă mesagerul, Elisei le‑a zis bătrânilor: „Vedeți că acest ucigaș trimite pe cineva să‑mi ia capul? Ascultați! Când va veni mesagerul, închideți ușa și țineți‑l la ușă. Nu se aude oare zgomotul pașilor stăpânului său în urma lui?“
33În timp ce încă vorbea cu ei, iată că mesagerul a ajuns la el și a zis:
– Iată, acest dezastru vine de la Domnul. De ce să‑L mai aștept pe Domnul?
