Nueva Biblia al Día

Marcos 15

Jesús ante Pilato

1Tan pronto como amaneció, los jefes de los sacerdotes, con los *ancianos, los *maestros de la ley y el *Consejo en pleno, llegaron a una decisión. Ataron a Jesús, se lo llevaron y se lo entregaron a Pilato.

—¿Eres tú el rey de los judíos? —le preguntó Pilato.

—Tú mismo lo dices —respondió.

Los jefes de los sacerdotes se pusieron a acusarlo de muchas cosas.

—¿No vas a contestar? —le preguntó de nuevo Pilato—. Mira de cuántas cosas te están acusando.

Pero Jesús ni aun con eso contestó nada, de modo que Pilato se quedó asombrado.

Ahora bien, durante la fiesta él acostumbraba soltarles un preso, el que la gente pidiera. Y resulta que un hombre llamado Barrabás estaba encarcelado con los rebeldes condenados por haber cometido homicidio en una insurrección. Subió la multitud y le pidió a Pilato que le concediera lo que acostumbraba.

—¿Quieren que les suelte al rey de los judíos? —replicó Pilato, 10 porque se daba cuenta de que los jefes de los sacerdotes habían entregado a Jesús por envidia.

11 Pero los jefes de los sacerdotes incitaron a la multitud para que Pilato les soltara más bien a Barrabás.

12 —¿Y qué voy a hacer con el que ustedes llaman el rey de los judíos? —les preguntó Pilato.

13 —¡Crucifícalo! —gritaron.

14 —¿Por qué? ¿Qué crimen ha cometido?

Pero ellos gritaron aún más fuerte:

—¡Crucifícalo!

15 Como quería satisfacer a la multitud, Pilato les soltó a Barrabás; a Jesús lo mandó azotar, y lo entregó para que lo crucificaran.

Los soldados se burlan de Jesús

16 Los soldados llevaron a Jesús al interior del palacio (es decir, al pretorio) y reunieron a toda la tropa. 17 Le pusieron un manto de color púrpura; luego trenzaron una corona de espinas, y se la colocaron.

18 —¡Salve, rey de los judíos! —lo aclamaban.

19 Lo golpeaban en la cabeza con una caña y le escupían. Doblando la rodilla, le rendían homenaje. 20 Después de burlarse de él, le quitaron el manto y le pusieron su propia ropa. Por fin, lo sacaron para crucificarlo.

La crucifixión

21 A uno que pasaba por allí de vuelta del campo, un tal Simón de Cirene, padre de Alejandro y de Rufo, lo obligaron a llevar la cruz. 22 Condujeron a Jesús al lugar llamado Gólgota (que significa: Lugar de la Calavera). 23 Le ofrecieron vino mezclado con mirra, pero no lo tomó. 24 Y lo crucificaron. Repartieron su ropa, echando suertes para ver qué le tocaría a cada uno.

25 Eran las nueve de la mañana[a] cuando lo crucificaron. 26 Un letrero tenía escrita la causa de su condena: «El Rey de los judíos 27 Con él crucificaron a dos bandidos,[b] uno a su derecha y otro a su izquierda.[c] 29 Los que pasaban meneaban la cabeza y *blasfemaban contra él.

—¡Eh! Tú que destruyes el *templo y en tres días lo reconstruyes —decían—, 30 ¡baja de la cruz y sálvate a ti mismo!

31 De la misma manera se burlaban de él los jefes de los sacerdotes junto con los maestros de la ley.

—Salvó a otros —decían—, ¡pero no puede salvarse a sí mismo! 32 Que baje ahora de la cruz ese *Cristo, el rey de Israel, para que veamos y creamos.

También lo insultaban los que estaban crucificados con él.

Muerte de Jesús

33 Desde el mediodía y hasta la media tarde quedó toda la tierra en oscuridad. 34 A las tres de la tarde[d] Jesús gritó a voz en cuello:

Eloi, Eloi, ¿lama sabactani? (que significa: “Dios mío, Dios mío, ¿por qué me has desamparado?”).[e]

35 Cuando lo oyeron, algunos de los que estaban cerca dijeron:

—Escuchen, está llamando a Elías.

36 Un hombre corrió, empapó una esponja en vinagre, la puso en una caña y se la ofreció a Jesús para que bebiera.

—Déjenlo, a ver si viene Elías a bajarlo —dijo.

37 Entonces Jesús, lanzando un fuerte grito, expiró.

38 La cortina del *santuario del templo se rasgó en dos, de arriba abajo. 39 Y el centurión, que estaba frente a Jesús, al oír el grito y[f] ver cómo murió, dijo:

—¡Verdaderamente este hombre era el Hijo[g] de Dios!

40 Algunas mujeres miraban desde lejos. Entre ellas estaban María Magdalena, María la madre de *Jacobo el menor y de José, y Salomé. 41 Estas mujeres lo habían seguido y atendido cuando estaba en Galilea. Además había allí muchas otras que habían subido con él a Jerusalén.

Sepultura de Jesús

42 Era el día de preparación (es decir, la víspera del *sábado). Así que al atardecer, 43 José de Arimatea, miembro distinguido del *Consejo, y que también esperaba el reino de Dios, se atrevió a presentarse ante Pilato para pedirle el cuerpo de Jesús. 44 Pilato, sorprendido de que ya hubiera muerto, llamó al centurión y le preguntó si hacía mucho que[h] había muerto. 45 Una vez informado por el centurión, le entregó el cuerpo a José. 46 Entonces José bajó el cuerpo, lo envolvió en una sábana que había comprado, y lo puso en un sepulcro cavado en la roca. Luego hizo rodar una piedra a la entrada del sepulcro. 47 María Magdalena y María la madre de José vieron dónde lo pusieron.

Notas al pie

  1. Marcos 15:25 Eran … mañana. Lit. Era la hora tercera.
  2. Marcos 15:27 bandidos. Alt. insurgentes.
  3. Marcos 15:27 izquierda. Var. izquierda. 28 Así se cumplió la Escritura que dice: «Fue contado con los malhechores.» (Is 53:12)
  4. Marcos 15:34 Desde … tarde. Lit. Y llegando la hora sexta vino oscuridad sobre toda la tierra hasta la hora novena. 34 Y en la hora novena.
  5. Marcos 15:34 Sal 22:1
  6. Marcos 15:39 Var. no incluye: oír el grito y.
  7. Marcos 15:39 era el Hijo. Alt. era hijo.
  8. Marcos 15:44 hacía mucho que. Var. ya.

Nouă Traducere În Limba Română

Marcu 15

Isus înaintea lui Pilat

1Dis-de-dimineaţă, conducătorii preoţilor au ţinut imediat sfat împreună cu bătrânii, cărturarii Legii şi întreg Sinedriul[a]. L-au legat pe Isus, L-au dus şi L-au dat pe mâna lui Pilat[b]. Pilat L-a întrebat:

– Eşti Tu Împăratul iudeilor?

Isus i-a răspuns:

– Este aşa cum spui.

Conducătorii preoţilor Îl acuzau de multe lucruri. Pilat L-a întrebat din nou:

– Nu răspunzi nimic? Uite de câte lucruri Te acuză ei!

Dar, spre mirarea lui Pilat, Isus n-a mai răspuns nimic.

Pilat le elibera la fiecare sărbătoare un prizonier pe care-l cereau ei. Era unul numit Baraba, închis împreună cu răsculaţii care săvârşiseră o crimă în timpul răscoalei. Mulţimea a venit şi a început să-i ceară lui Pilat să facă ceea ce făcea de obicei. Pilat i-a întrebat:

– Vreţi să vi-L eliberez pe Împăratul iudeilor?

10 Căci el înţelesese că din invidie Îl dăduseră conducătorii preoţilor pe mâna lui.

11 Însă conducătorii preoţilor au stârnit mulţimea să ceară să le elibereze mai bine pe Baraba. 12 Pilat i-a întrebat iarăşi:

– Şi atunci ce (doriţi)[c] să fac cu (Cel pe Care-L numiţi)[d] Împăratul iudeilor?

13 Ei au strigat din nou:

– Răstigneşte-L!

14 Pilat i-a întrebat:

– Dar ce rău a făcut?

Însă ei strigau şi mai tare:

– Răstigneşte-L!

15 Şi astfel, Pilat, vrând să facă pe placul mulţimii, le-a eliberat pe Baraba, iar pe Isus, după ce a pus să-L biciuiască,[e] L-a dat să fie răstignit.

Isus, batjocorit de soldaţi

16 Soldaţii L-au dus în curtea palatului, adică în pretoriu[f], şi au chemat toată cohorta[g]. 17 L-au îmbrăcat cu o mantie purpurie, au împletit o coroană de spini şi I-au aşezat-o pe cap. 18 Şi au început să-L salute zicând: „Salutare, Împărate al iudeilor!“[h] 19 Ei Îl loveau peste cap cu o trestie, Îl scuipau şi se puneau în genunchi, închinându-I-se. 20 După ce şi-au bătut joc de El astfel, L-au dezbrăcat de mantia purpurie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus afară să-L răstignească.

Răstignirea

21 Au obligat un trecător, un om care venea de la câmp, şi anume pe Simon din Cirena, tatăl lui Alexandru şi al lui Rufus, să ducă crucea lui Isus. 22 L-au adus la locul numit Golgota, care tradus înseamnă „Locul Craniului“[i]. 23 I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă,[j] dar El nu l-a luat.[k] 24 După ce L-au răstignit, şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgând la sorţi pentru ele,[l] ca să ştie cine ce să ia.

25 Era ceasul al treilea[m] când L-au răstignit. 26 Au pus o inscripţie cu următoarea acuzaţie împotriva Lui: „Împăratul iudeilor“. 27 Au răstignit cu El şi doi tâlhari, unul la dreapta şi unul la stânga Lui. 28 (Astfel a fost împlinită Scriptura, care zice: „A fost numărat alături de cei nelegiuiţi.“)[n] 29 Cei ce treceau pe acolo Îl insultau, dădeau din cap şi ziceau: „Ha! Tu, Cel Care dărâmi Templul şi-l reconstruieşti în trei zile, 30 salvează-Te pe Tine Însuţi şi dă-Te jos de pe cruce!“

31 Tot aşa Îl batjocoreau între ei şi conducătorii preoţilor împreună cu cărturarii, zicând: „Pe alţii i-a salvat, dar pe Sine Însuşi nu Se poate salva! 32 «Cristosul»! «Împăratul lui Israel»! Să se coboare acum de pe cruce, ca să vedem şi să credem!“ Cei care erau răstigniţi împreună cu El Îl batjocoreau şi ei.

Moartea lui Isus

33 Când a venit ceasul al şaselea, s-a făcut întuneric peste toată ţara până la ceasul al nouălea.[o] 34 Şi la ceasul al nouălea Isus a strigat cu glas tare: „Eloi, Eloi, lema sabactani?“, care tradus înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?“[p]

35 Unii din cei ce stăteau acolo L-au auzit şi au zis: „Iată că-l strigă pe Ilie!“

36 Cineva a alergat şi a umplut un burete cu vin acru[q], l-a pus într-o trestie şi I l-a dat să-l bea, zicând: „Lăsaţi să vedem dacă va veni Ilie să-L dea jos!“

37 Isus a scos un strigăt puternic şi Şi-a dat suflarea.

38 Atunci draperia[r] Templului a fost despicată în două, de sus până jos. 39 Când centurionul[s] care se afla în faţa lui Isus a văzut cum[t] Şi-a dat suflarea, a zis: „Într-adevăr, Omul Acesta era Fiul lui[u] Dumnezeu!“

40 Acolo erau şi nişte femei care priveau de departe. Printre ele erau şi Maria Magdalena, Maria – mama lui Iacov cel tânăr şi a lui Iose[v] – şi Salome, 41 care Îl urmaseră pe Isus şi-I slujiseră atunci când se afla în Galileea. Şi mai erau încă multe altele care veniseră cu El la Ierusalim.

Înmormântarea lui Isus

42 Când s-a făcut deja seară, pentru că era Ziua Pregătirii, adică ziua de dinaintea Sabatului, 43 Iosif din Arimateea, un sfetnic distins din Sinedriu[w], care şi el aştepta Împărăţia lui Dumnezeu, a îndrăznit să se ducă la Pilat şi să-i ceară trupul lui Isus. 44 Pilat s-a mirat că murise deja şi l-a chemat pe centurion ca să-l întrebe dacă a murit de mult timp. 45 El s-a lămurit de la centurion de lucrul aceasta şi apoi i-a dăruit lui Iosif trupul lui Isus. 46 Iosif a cumpărat o pânză de in, apoi I-a dat jos trupul, L-a înfăşurat în pânza de in, L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă şi a rostogolit o piatră la intrarea mormântului. 47 Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iose, au văzut unde fusese pus.

Notas al pie

  1. Marcu 15:1 Vezi nota de la 14:55
  2. Marcu 15:1 Procurator (guvernator al unei provincii imperiale; o provincie imperială era una considerată nepacificată şi care necesita prezenţa trupelor; procuratorul era numit direct de către împărat; vezi nota de la F.A. 13:7 pentru o distincţie între provinciile romane) al Iudeii (26-36 d.Cr.); peste tot în capitol
  3. Marcu 15:12 Cele mai importante şi mai timpurii mss nu conţin acest cuvânt
  4. Marcu 15:12 Unele mss timpurii nu conţin aceste cuvinte
  5. Marcu 15:15 O pedeapsă cruntă. Romanii foloseau un bici din mai multe fâşii din piele, la capătul cărora se aflau bucăţi de os sau de plumb. În timp ce evreii nu permiteau mai mult de 39 de lovituri, la romani nu exista limită, adesea victimele decedând
  6. Marcu 15:16 Pretoriul era un cartier general, în cazul de faţă cartierul general al lui Pilat din Ierusalim, probabil palatul construit de Irod cel Mare sau fortăreaţa Antonia
  7. Marcu 15:16 Diviziune a legiunii romane care, în timpul Imperiului, număra un efectiv de 600 de soldaţi
  8. Marcu 15:18 Corespondentul lui Ave Cezar, însă rostit în batjocură
  9. Marcu 15:22 Lat.: Calvariae, de unde avem cuvântul românesc calvar
  10. Marcu 15:23 Vezi nota de la Mt. 27:34
  11. Marcu 15:23 Femeile obişnuiau să le dea condamnaţilor la moarte un fel de narcotic care să le uşureze suferinţa, însă, refuzându-l, Isus a dorit să fie pe deplin conştient în faţa morţii; vezi prima notă de la Mt. 27:34
  12. Marcu 15:24 Vezi Ps. 22:18
  13. Marcu 15:25 Ora 9:00
  14. Marcu 15:28 Cele mai importante mss nu conţin acest verset, acesta fiind probabil adăugat mai târziu, pe baza lui Lc. 22:37; este un citat din Is. 53:12
  15. Marcu 15:33 Între 12:00-15:00
  16. Marcu 15:34 Vezi Ps. 22:1
  17. Marcu 15:36 Un vin de calitate inferioară, numit posca, diluat foarte tare cu apă, băutură pe care o consumau de obicei sclavii şi soldaţii
  18. Marcu 15:38 Gr.: katapetasma, cea care despărţea Locul Sfânt de Locul Preasfânt; pentru semnificaţia acestui eveniment, vezi Evrei 9:1-14; 10:14-22
  19. Marcu 15:39 Ofiţer roman subaltern, comandant peste aproximativ 100 de oameni; şi în vs. 44-45
  20. Marcu 15:39 Unele mss adaugă: cum a strigat şi
  21. Marcu 15:39 Sau: un fiu de, cf. mitologiei greco-romane
  22. Marcu 15:40 Unele mss conţin Ioset, iar altele Iosif (vezi şi Mt. 27:56); şi în v. 47
  23. Marcu 15:43 Vezi nota de la 14:55