Juan 4 – NVI & MTDS

Nueva Versión Internacional

Juan 4:1-54

Jesús y la samaritana

1Jesús4:1 Jesús. Var. El Señor. se enteró de que los fariseos sabían que él estaba ganando y bautizando más discípulos que Juan 2(aunque en realidad no era Jesús quien bautizaba, sino sus discípulos). 3Por eso se fue de Judea y volvió otra vez a Galilea. 4Como tenía que pasar por Samaria, 5llegó a un pueblo samaritano llamado Sicar, cerca del terreno que Jacob había dado a su hijo José. 6Allí estaba el pozo de Jacob. Jesús, fatigado del camino, se sentó junto al pozo. Era cerca del mediodía.4:6 del mediodía. Lit. de la hora sexta; véase nota en 1:39. 7En eso, una mujer de Samaria llegó a sacar agua y Jesús le dijo:

—Dame un poco de agua.

8Sus discípulos habían ido al pueblo a comprar comida.

9Entonces, como los judíos no se relacionaban con los samaritanos, la mujer respondió:

—¿Cómo se te ocurre pedirme agua, si tú eres judío y yo soy samaritana?

10Jesús contestó:

—Si supieras lo que Dios puede dar y conocieras al que te está pidiendo agua —contestó Jesús—, tú le habrías pedido a él y él te habría dado agua viva.

11La mujer dijo:

—Señor, ni siquiera tienes con qué sacar agua y el pozo es muy hondo; ¿de dónde, pues, vas a sacar esa agua viva? 12¿Acaso eres tú superior a nuestro padre Jacob que nos dejó este pozo, del cual bebieron él, sus hijos y su ganado?

13—Todo el que beba de esta agua volverá a tener sed —respondió Jesús—, 14pero el que beba del agua que yo le daré no volverá a tener sed jamás, sino que dentro de él esa agua se convertirá en un manantial del que brotará vida eterna.

15—Señor —dijo la mujer—, dame de esa agua para que no vuelva a tener sed ni siga viniendo aquí a sacarla.

16—Ve a llamar a tu esposo y vuelve acá —dijo Jesús.

17—No tengo esposo —respondió ella.

Jesús le dijo:

—Bien has dicho que no tienes esposo. 18Es cierto que has tenido cinco y el que ahora tienes no es tu esposo. En esto has dicho la verdad.

19La mujer dijo:

—Señor, me doy cuenta de que tú eres profeta. 20Nuestros antepasados adoraron en este monte, pero ustedes los judíos dicen que el lugar donde debemos adorar está en Jerusalén.

21Jesús contestó:

—Créeme, mujer, que se acerca la hora en que ni en este monte ni en Jerusalén adorarán ustedes al Padre. 22Ahora ustedes adoran lo que no conocen; nosotros adoramos lo que conocemos, porque la salvación proviene de los judíos. 23Pero se acerca la hora, y ha llegado ya, en que los verdaderos adoradores rendirán culto al Padre en espíritu y en verdad,4:23 en espíritu y en verdad. Alt. por el Espíritu y la verdad; también en v. 24. porque así quiere el Padre que sean los que le adoren. 24Dios es espíritu y quienes lo adoran deben hacerlo en espíritu y en verdad.

25—Sé que viene el Mesías, al que llaman el Cristo —respondió la mujer—. Cuando él venga nos explicará todas las cosas.

26—Ese soy yo, el que habla contigo —le dijo Jesús.

Los discípulos vuelven a reunirse con Jesús

27En esto llegaron sus discípulos y se sorprendieron de verlo hablando con una mujer, aunque ninguno preguntó: «¿Qué pretendes?», o: «¿De qué hablas con ella?».

28La mujer dejó su cántaro, volvió al pueblo y decía a la gente:

29—Vengan a ver a un hombre que me ha dicho todo lo que he hecho. ¿No será este el Cristo?

30Salieron del pueblo y fueron a ver a Jesús. 31Mientras tanto, sus discípulos le insistían:

—Rabí, come algo.

32—Yo tengo un alimento que ustedes no conocen —respondió él.

33«¿Le habrán traído algo de comer?», comentaban entre sí los discípulos.

34—Mi alimento es hacer la voluntad del que me envió y terminar su obra —dijo Jesús—. 35¿No dicen ustedes: “Todavía faltan cuatro meses para la cosecha”? Yo les digo: ¡Abran los ojos y miren los campos sembrados! Ya la cosecha está madura; 36ya mismo el segador recibe su salario y recoge el fruto para vida eterna. Ahora, tanto el sembrador como el segador se alegran juntos. 37Porque como ciertamente dice el refrán: “Uno es el que siembra y otro el que cosecha”. 38Yo los he enviado a ustedes a cosechar lo que no les costó ningún trabajo. Otros se han fatigado trabajando y ustedes han cosechado el fruto de ese trabajo.

39Muchos de los samaritanos que vivían en aquel pueblo creyeron en él por el testimonio que daba la mujer: «Me ha dicho todo lo que he hecho». 40Así que cuando los samaritanos fueron a su encuentro le insistieron en que se quedara con ellos. Jesús permaneció allí dos días 41y muchos más llegaron a creer por lo que él mismo decía.

42—Ya no creemos solo por lo que tú dijiste —decían a la mujer—; ahora lo hemos oído nosotros mismos y sabemos que verdaderamente este es el Salvador del mundo.

Jesús sana al hijo de un funcionario

43Después de esos dos días Jesús salió de allí rumbo a Galilea 44(pues, como él mismo había dicho, a ningún profeta se le honra en su propia tierra). 45Cuando llegó a Galilea, fue bien recibido por los galileos, pues estos habían visto personalmente todo lo que había hecho en Jerusalén durante la fiesta de la Pascua, ya que ellos habían estado también allí.

46Y volvió otra vez Jesús a Caná de Galilea, donde había convertido el agua en vino. Había allí un funcionario real, cuyo hijo estaba enfermo en Capernaúm. 47Cuando este hombre se enteró de que Jesús había llegado de Judea a Galilea, fue a su encuentro y le suplicó que bajara a sanar a su hijo, pues estaba a punto de morir.

48—Ustedes nunca van a creer si no ven señales y prodigios —le dijo Jesús.

49—Señor —rogó el funcionario—, baja antes de que se muera mi hijo.

50—Vuelve a casa que tu hijo vive —dijo Jesús.

El hombre creyó lo que Jesús dijo y se fue. 51Cuando se dirigía a su casa, sus siervos salieron a su encuentro y le dieron la noticia de que su hijo estaba vivo. 52Cuando preguntó a qué hora había comenzado su hijo a sentirse mejor, contestaron:

—Ayer a la una de la tarde4:52 la una de la tarde. Lit. la hora séptima; véase nota en 1:39. se le quitó la fiebre.

53Entonces el padre se dio cuenta de que precisamente a esa hora Jesús le había dicho: «Tu hijo vive». Así que él y toda su familia creyeron.

54Esta fue la segunda señal milagrosa que Jesús hizo después de que volvió de Judea a Galilea.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Juan 4:1-54

Samaria huarmihuanmi Jesús parlanacushca

1Fariseocunami: “Jesusca, Juanta yalli achca yachacujcunatami charin, bautiźanatapish paita yallimi bautiźacun” ninacurcacuna. Paicuna chashna ninacujtami, Apunchij Jesusca yacharca. 2(Jesustajca mana bautiźarcachu, Paipaj yachacujcunallami bautiźarca). 3Chashna ninacucujta yachashpami Jesusca, Judeamanta llujshishpa, cutin Galileaman rirca. 4Chaiman ringapajca, Samaria llajtatajmi rina carca. 5Chaita ricushpami, Samaria llajtapi caj Sicar puebloman chayamurca. Chaica, ñaupa yaya Jacobo paipaj churi Joseman cushca allpa cʼuchullapimi carca. 6Chai allpapimi, Jacobpaj pugyupish carca. Ña chaupi punlla shina cajpimi, Jesusca purishpa shaicushcamanta, pugyu cʼuchupi tiyarirca. 7Chaipi tiyacujpimi, Samaria huarmi yacuta huishinaman shamurca. Pai chayajpimi Jesusca:

—Ashalla yacuta cuhuai— nirca.

8Paipaj yachacujcunaca, Sicar pueblopimi, micunata randinaman rishcacuna carca.

9Jesús yacuta mañajpica, Samaria huarmica cashnami nirca:

—Ñucaca Samaria huarmimari cani, Canca judiomari cangui. ¿Ima nishpataj ñucataca, ‘Yacuta cuhuai’ ninguiari?— nircami.

Judiocunahuan samariacunahuanca mana apanacuj cashcamantami, chashnaca nirca.

10Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Taita Dios canman imata cusha nishcataca, mana yachanguichu. Canta ashalla yacuta mañacuj pi cashcatapish mana rijsinguichu. Pi cashcata rijsishpaca, canmari yacuta mañanguiman. Ñucaca, causaita cuj yacutamari cuiman— nircami.

11Shina nijpimi chai huarmica, cashna nirca:

—Apu, imahuan huishinallatapish mana charinguica, pugyupish ucujtamari. ¿Maimantataj causaita cuj yacutaca charinguiari? 12Canca cai pugyuta allaj, ñucanchij ñaupa yaya Jacobotapish yallichari canguiari. Paipish, churicunapish, animalcunapish cai pugyumantami ubyajcuna carca— nircami.

13Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Maijanpish cai yacuta ubyashpaca, cutin yacunachingallami. 14Ashtahuanpish ñuca cushca yacuta ubyashpaca, manataj yacunachingachu. Ñuca cushca yacuca, paipaj shungupica huiñai causaita cungapaj llujshicungallami— nircami.

15Chashna nijpimi, huarmica:

—Apu, ama cutin yacunachingapaj, huishinaman ama cutin shamucungapajlla, chai yacuta ñucaman cuhuai— nirca.

16Shina nijpimi, Jesusca:

—Cambaj cusata pushashpa tigramugri— nirca.

17Chashna nijpi huarmica:

—Mana cusayuj canica— nishpami cutichirca.

Shina nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—“Mana cusayuj canichu” nishpaca, cashcallatatajmi ningui. 18Canca, pichca cusatamari charishcangui. Cunan canhuan causacujpish, manatajmari cambaj cusachu. Chaimanta, ‘Mana cusayuj canica’ nishpaca, mana llullanguichu— nircami.

19Chashna nijpi huarmica, cashnami nirca:

—Apu, Canca Dios ima nishcata huillajmari caj yuyachingui. 20Ñucanchij ñaupa yayacunaca, cai urcupimi Diostaca adorajcuna cashca. Cancunaca, ‘Jerusalenllapimi Diostaca adorana’ ninguichijmi— nircami.

21Chashna nijpi Jesusca, cashnami nirca:

—Huarmi, cancunaca ña mana cai urcullapi, Jerusalenllapi Yayataca adoragringuichijchu. Ñamari chai punllaca chayamucun. 22Cancunaca, pita adoracushcata manapish yachanguichijchu. Ñucanchijca pita adoracushcata rijsinchijmari. Quishpirinaca judiocunapuramantamari shamun. 23Shina cajpipish, Diospaj Espíritu yuyachishca shinataj, tucui shunguhuan Yayata adoranaca cunanmari ña chayamushca. Ñucanchijtaca, Paita chashna adorachunmari Yayaca munan. 24Taita Diosca Espiritumi. Chaimantami Paita adorajcunaca, Espíritu yuyachishca shina, tucui shunguhuantaj adorana— nircami.

25Chashna nijpi, huarmica:

—Cristo nishca Mesías shamuna cashcataca, yachanimi. Pai shamushpami, tucuita ñucanchijmanca alli huillanga— nircami.

26Shina nijpi Jesusca:

—Canhuan rimacujca, Paitajmari cani— nircami.

27Yachacujcuna chayamushpaca, chai huarmihuan parlanacucujta ricushpami, mancharishpa saquirircacuna. “¿Imatataj tapucungui? ¿Imatataj paihuan parlanacucunguillapish?” mana nircacunachu.

28Chai huarmica, paipaj puñuta shitashcahuan puebloman rishpaca, ricurijmanmi cashna huillarca:

29—Shamuichij, shuj runata ricunguichij. Paica tucui ñuca imalla rurashcatamari huillan. ¿Manachu Paica Cristo canga imashi?— nircami.

30Chaita uyashcahuanmi, pueblo gentecunaca Jesuspajman callpamurcacuna. 31Chaicamaca yachacujcunaca:

—Rabí, micupaiari— nicurcacunami.

32Shina nijpi Jesusca:

—Ñucaca, cancuna mana rijsishca micunatamari charini— nircami.

33Chashna nijpimi, yachacujcunaca paicunapura:

—¿Pi caraj shamurcachu imashi?— ninacurcacuna.

34Chaimantami, Jesusca cashna nirca:

—Ñuca micunaca, ñucata cachaj Yayapaj munaita rurana, Pai tucui imalla ‘Rurai’ nishcatapish pajtachinamari. 35¿Cancunaca: “Chagra tandanapajca, chuscu quillarajmi illan” yuyacunguichijchari? Chagracunata huichilla ricuichigari, ñamari cuchunalla shayacun. 36Tandajpajpish pai imata japinaca allichishcami. Huiñaipaj huaquichingapajmi allicunata chasquinga. Chashna cajpimi tandajpish, tarpujpish ishquindij cushicungacuna. 37“Shujcuna tarpushcataca, shujtajcunami tandan” nishcaca allillatajmi. 38Ñucapish cancuna mana chagrashcatami, tandaj cachani. Shujtajcuna chagrashcata japishpami, chai chagracunapi pʼucushcata tandagringuichij— nircami.

Samariapi causajcunaca achcacunami Jesusta crishcacuna

39Paica: «Tucui ñuca imalla rurashcatamari huillan» nishpa chai huarmi huillajpica, chai pueblopi causaj samaritanocunaca achcacunami Jesusta crircacuna. 40Chaimantami Samariapi causajcuna Jesuspajman shamushpa, paicunahuan saquirichun mañarcacuna. Chaimantami, ishqui punllacama chaipi saquirirca. 41Chai punllacunapi Jesusllataj huillajpica, ashtahuan shujtajcunapishmi crircacuna.

42Paicunaca chai huarmitaca:

—Ña mana can huillashcallamanta crinchijchu. Ashtahuanpish cai pachapi causajcunata Quishpichij Cristo cajtaca, ñucanchij quiquintaj paita uyashcamantami crinchij— nircacunami.

Mandajpaj churitami Jesús alliyachishca

43Jesusca, ishqui punlla qʼuipami, Samariamanta llujshishpa Galileaman rirca. 44Pai quiquinllatajmi: ‘Dios ima nishcata huillajtaca quiquin llajtallapimi, mana alli nishpa chasquincuna’ nirca. 45Pai nishca shinallatajmi Galileaman Jesús shamujpica, chaipi causajcunaca alli chasquircacuna. Paicunapish fiesta punllapi Jerusalenman rishpa, chai punllacunapi Jesús tucui imalla rurashcata ricushcamantami, chashna chasquircacuna.

46Jesusca, sarunman yacumanta vinota rurashca Caná llajtamanmi cutin tigramurca. Chaica Galileapimi carca. Capernaumpica, jatun mandaj churashca mandajpaj shuj churimi ungushca cashca carca. 47Chai mandajca, Judeamanta Galileaman Jesús chayamushcata uyashpami, huañunalla ancha ungushca paipaj churita alliyachinaman richun mañangapaj Paipajman rirca.

48Jesusca, chai mandajtaca:

—Ima señalcunata, jatun mancharinacunatapish rurajllapimi, cancunaca cringuichij— nirca.

49Shina nijpipish chai mandajca:

—Apu, ñuca huahuaca huañungamari, jacupaiari— nircami.

50Chashna nijpi, Jesús chai runata:

—Rilla, cambaj churica ña allimari— nijpica, pai rimashcata crishpa rircallami.

51Pai ña huasiman chayacujpi, paipaj servijcuna tupamushpaca:

—Quiquinpaj churica ña allimari— nishpami huillarcacuna.

52Chaita uyashpaca:

—¿Ima horastaj alliyarcari?— nishpa tapujpi:

—Caina chaupi punlla yallillatami, fiebreca pʼitirirca— nircacunami.

53«Cambaj churica, ñamari alli» nishpa chai horas shinallatataj Jesús nishcatami, chai yayaca yuyarirca. Chaimantami paica, paipaj tucui huasi ucupuracunandij crirca.

54Jesusca, Judeamanta Galileaman tigrashpami, cai cati señaltaca rurarca.