Juan 18 – NVI & MTDS

Nueva Versión Internacional

Juan 18:1-40

Arresto de Jesús

18:3-11Mt 26:47-56; Mr 14:43-50; Lc 22:47-53

1Cuando Jesús terminó de orar, salió con sus discípulos y cruzó el arroyo de Cedrón. Al otro lado había un huerto en el que entró con sus discípulos.

2También Judas, el que lo traicionaba, conocía aquel lugar porque muchas veces Jesús se había reunido allí con sus discípulos. 3Así que Judas llegó al huerto, a la cabeza de un destacamento18:3 un destacamento. Lit. una cohorte (que tenía 600 soldados). de soldados y guardias de los jefes de los sacerdotes y de los fariseos. Llevaban antorchas, lámparas y armas.

4Jesús, que sabía todo lo que iba a suceder, les salió al encuentro.

—¿A quién buscan? —preguntó.

5—A Jesús de Nazaret —contestaron.

Jesús dijo:

—Yo soy.

Judas, el traidor, también estaba con ellos. 6Cuando Jesús dijo: “Yo soy”, dieron un paso atrás y se desplomaron.

7—¿A quién buscan? —volvió a preguntar Jesús.

—A Jesús de Nazaret —repitieron.

8Jesús contestó:

—Ya dije que yo soy. Si es a mí a quien buscan, dejen que estos se vayan.

9Esto sucedió para que se cumpliera lo que había dicho: «De los que me diste ninguno se perdió».18:9 Jn 6:39.

10Simón Pedro, que tenía una espada, la desenfundó e hirió al siervo del sumo sacerdote, cortándole la oreja derecha. (El siervo se llamaba Malco).

11—¡Vuelve esa espada a su funda! —ordenó Jesús a Pedro—. ¿Acaso no he de beber el trago amargo que el Padre me da a beber?

Jesús ante Anás

18:12-13Mt 26:57

12Entonces los soldados, su comandante y los guardias de los judíos arrestaron a Jesús. Lo ataron 13y lo llevaron primeramente a Anás, que era suegro de Caifás, el sumo sacerdote de aquel año. 14Caifás era el que había aconsejado a los judíos que les convenía más que muriera un solo hombre por el pueblo.

Pedro niega a Jesús

18:16-18Mt 26:69-70; Mr 14:66-68; Lc 22:55-57

15Simón Pedro y otro discípulo seguían a Jesús. Y, como el otro discípulo era conocido del sumo sacerdote, entró en el patio del sumo sacerdote con Jesús; 16Pedro, en cambio, tuvo que quedarse afuera, junto a la puerta. El discípulo conocido del sumo sacerdote volvió entonces a salir, habló con la portera de turno y consiguió que Pedro entrara.

17—¿No eres tú también uno de los discípulos de ese hombre? —le preguntó la portera.

—No lo soy —respondió Pedro.

18Los criados y los guardias estaban de pie alrededor de una fogata que habían hecho para calentarse, pues hacía frío. Pedro también estaba de pie con ellos, calentándose.

Jesús ante el sumo sacerdote

18:19-24Mt 26:59-68; Mr 14:55-65; Lc 22:63-71

19Mientras tanto, el sumo sacerdote interrogaba a Jesús acerca de sus discípulos y de su enseñanza.

20—Yo he hablado abiertamente al mundo —respondió Jesús—. Siempre he enseñado en las sinagogas o en el Templo, donde se congregan todos los judíos. En secreto no he dicho nada. 21¿Por qué me interrogas a mí? ¡Interroga a los que me han oído hablar! Ellos deben saber lo que dije.

22Apenas dijo esto, uno de los guardias que estaba allí cerca le dio una bofetada y le dijo:

—¿Así contestas al sumo sacerdote?

23—Si he dicho algo malo —respondió Jesús—, demuéstramelo. Pero si lo que dije es correcto, ¿por qué me pegas?

24Entonces Anás lo envió,18:24 Entonces … envió. Alt. Ahora bien, Anás lo había enviado. todavía atado, a Caifás, el sumo sacerdote.

Pedro niega de nuevo a Jesús

18:25-27Mt 26:71-75; Mr 14:69-72; Lc 22:58-62

25Mientras tanto, Simón Pedro seguía de pie, calentándose.

—¿No eres tú también uno de sus discípulos? —le preguntaron.

—¡No lo soy! —dijo Pedro, negándolo.

26—¿Acaso no te vi en el huerto con él? —insistió uno de los siervos del sumo sacerdote, pariente de aquel a quien Pedro le había cortado la oreja.

27Pedro volvió a negarlo y en ese instante cantó el gallo.

Jesús ante Pilato

18:29-40Mt 27:11-18,20-23; Mr 15:2-15; Lc 23:2-3,18-25

28Luego los judíos llevaron a Jesús de la casa de Caifás al palacio del gobernador romano.18:28 al … romano. Lit. al pretorio. Como ya amanecía, los judíos no entraron en el palacio, pues de hacerlo se contaminarían ritualmente y no podrían comer la Pascua. 29Así que Pilato salió a interrogarlos:

—¿De qué delito acusan a este hombre?

30—Si no fuera un malhechor —respondieron—, no se lo habríamos entregado.

31—Pues llévenselo ustedes y júzguenlo según su propia ley —les dijo Pilato.

—Nosotros no tenemos ninguna autoridad para ejecutar a nadie —objetaron los judíos.

32Esto sucedió para que se cumpliera lo que Jesús dijo sobre la clase de muerte que iba a sufrir.

33Pilato volvió a entrar en el palacio y llamó a Jesús.

—¿Eres tú el rey de los judíos? —le preguntó.

34—¿Eso lo dices tú —respondió Jesús— o es que otros te han hablado de mí?

35—¿Acaso soy judío? —respondió Pilato—. Han sido tu propio pueblo y los jefes de los sacerdotes los que te entregaron a mí. ¿Qué has hecho?

36—Mi reino no es de este mundo —contestó Jesús—. Si lo fuera, mis propios guardias pelearían para impedir que los judíos me arrestaran. Pero mi reino no es de este mundo.

37—¡Así que eres rey! —le dijo Pilato.

Jesús contestó:

—Eres tú quien dice que soy rey. Yo para esto nací y para esto vine al mundo: para dar testimonio de la verdad. Todo el que está de parte de la verdad escucha mi voz.

38—¿Y qué es la verdad? —preguntó Pilato.

Dicho esto, salió otra vez a ver a los judíos.

—Yo no encuentro que este sea culpable de nada —declaró—. 39Pero como ustedes tienen la costumbre de que suelte a un preso durante la Pascua, ¿quieren que suelte al rey de los judíos?

40—¡No, no sueltes a ese! ¡Suelta a Barrabás! —volvieron a gritar.

Y Barrabás era un insurgente.18:40 insurgente. Alt. bandido.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Juan 18:1-40

Jesustaca Getsemanipimi japishcacuna

(Mat 26:47-56; Mar 14:43-50; Luc 22:47-53)

1Jesusca chaicunata nishca qʼuipaca, Paipaj yachacujcunandijmi, Cedrón shuti yacu huaicu chʼimbanijman rirca. Chaipica shuj huertami tiyarca. Jesusca paipaj yachacujcunandijmi chaiman yaicurca.

2Tauca cutin Paipaj yachacujcunahuan chaipi tandanacuj cashcamantami, Jesusta japichij Judaspish chai huertataca rijsirca. 3Judasca achca soldadocunatapish, pushaj curacuna, fariseocuna cachashca chapajcunatapish pushashpami shamurca. Chaicunaca linternacunahuan, nina sindicunahuan, macanacunacunahuanmi shamurcacuna.

4Ashtahuanpish Jesusca, tucui imalla tucuna cashcata ña yachashcamantami, Pairaj cʼuchuyamushpaca:

—¿Pitataj mashcacunguichij?— nirca.

5Shina nijpi:

—Nazaretmanta Jesustami mashcacunchij— nijpimi, Jesusca:

—Ñucamari cani— nirca.

Paita japichij Judaspish chaicunahuanmi carca.

6«Ñucami cani» nijpica, paicunaca huashaman tigrashpami, pambaman urmarcacuna. 7Jesús cutinllataj:

—¿Pitataj mashcacunguichij?— nishpa tapujpimi, paicunaca:

—Nazaretmanta Jesustami mashcacunchij— nircacuna.

8Chashna nijpi Jesusca:

—Illu, ‘Ñucamari cani’ ninica. Ñucata mashcacushpaca, Ñucahuan cajcunataca richun saquichijlla— nircami.

9Yaya Diosta: «Can Ñucaman cushcacunataca, shujllatapish mana chingachircanichu» nishca pajtachunmi, chashna tucurca. 10Chaipimi Simón Pedroca, pai charicushca espadata surcushcahuan, curacunata mandaj curata servij, Malco shuti runataca, alli lado rinrinta pʼitirca.

11Chashna rurajpimi Jesusca, Pedrotaca:

—Cambaj espadataca, huaquichinallapitaj huaquichilla. Yaya Ñucaman cushca jayaj ubyanataca, ubyanatajmi cani— nircami.

Jesusta japishpaca Anás shuti curapajmanmi pushashcacuna

(Mat 26:57-58; Mar 14:53-54; Luc 22:54)

12Chashna nijpica, chai mirga soldadocunapish, paicunata mandajpish, judiocuna cachashca chapajcunapishmi Jesusta japishpa huatarcacuna. 13Chaimantaca, curacunata chai huata mandacuj Anás shuti curapajmanrajmi pusharcacuna. Paica, Caifaspaj suegromi. 14Caifasmi judiocunamanca: “Tucui israelcunamantaca, shuj runalla huañunamari ashtahuan alli” nishpa yuyaita cushca carca.

Pedroca Jesustaca ‘Mana rijsinichu’ nishcami

(Mat 26:69-70; Mar 14:66-68; Luc 22:55-57)

15Simón Pedrohuan, shuj yachacujhuanmi Jesustaca catishpa rircacuna. Chai yachacujca, curacunata mandaj curapaj rijsishcami carca. Chaimantami paica, chai curacunata mandaj curapaj huasi canllamanca, Jesusdij yaicurcalla. 16Ashtahuanpish Pedroca, canlla pungullapimi saquirirca. Chaimantami curacunata mandaj curapaj rijsishca yachacuj llujshimushpaca, pungupi ricujhuan rimashpa, Pedrotapish yaicuchirca.

17Pedro yaicujpica, pungupi ricuj solterami:

—Canpish cai runapaj yachacujllatajmari yuyachingui— nijpi, Pedroca:

—Mana chaichu cani— nircami.

18Chiri cajpimi servijcunapish, chapajcunapish ninata japichishpa, cunushpa shayacurcacuna. Pedropish paicunallahuantajmi, cunushpa shayacurca.

Jesustaca Anaspaj huasipimi tapushcacuna

(Mat 26:59-66; Mar 14:55-64; Luc 22:66-71)

19Curacunata mandaj curami Jesustaca, Paipaj yachacujcunamantapish, Pai imallata yachachicushcatapish tapurca. 20Chaicunata tapujpimi, Jesusca cashna nirca:

—Ñucaca, cai pachapi causajcunamanca, tucuicunamanmi rimarcani. Tandanacuna huasipi, Diospaj huasipi, tucui judiocuna tandanacushcapimi yachachij carcani. Imata mana pacalla rimarcanichu. 21¿Ima nishpataj Ñucataca tapungui? Ñuca imalla nishcata uyajcunata tapuilla, paicunami Ñuca imallata nishcataca yachancuna— nircami.

22Jesús chashna nijpica, chapajcunamanta shujmi:

—Curacunata mandaj curataca, ¿chashnachu cʼariyangui, imamí?— nishpa, quijadospi huajtarca.

23Chaimantami Jesusca:

—Ima mana allita rimashca cajpica, huillaiari. Allillatataj rimashca cajpica, ¿imamantataj huajtangui?— nishpa tapurca.

24Chaimantaca, curacunata mandaj Anasca Caifaspajmanmi, Jesustaca huatashcallatataj cacharca.

Pedroca Jesustaca cutinmi ‘Mana rijsinichu’ nishca

(Mat 26:71-75; Mar 14:69-72; Luc 22:58-62)

25Chaicamaca Pedroca, cunushpallatajmi shayacurca. Chaipimi:

—Canpish Paipaj yachacujllatajmari yuyachingui— nishpa tapurcacuna.

Shina tapujpi Pedroca:

—¡Mana chaichu cani!— nircami.

26Curacunata mandaj curapaj servijcunapuramanta shujmi:

—Ñuca quiquinmari cantaca chai runahuan huertapi cajta ricurcani— nirca.

Chashna nij runaca, rinrinta Pedro pʼitishca runapaj huasi ucupurami carca.

27Pedro cutinllataj ‘Mana rijsinichu’ nicujpica, galloca ñapish cantarcallami.

Jesustaca Pilatopajmanmi pushashcacuna

(Mat 27:1-2, 11-31; Mar 15:1-20; Luc 23:1-5, 13-25)

28Tutamanta utcatami Jesustaca, Caifaspaj huasimantaca Pilato mandashpa tiyana huasiman pushashpa rircacuna. Pascua micuita micungapaj ama jarca tiyachunmi, ama mapayangapaj, chai ucumanca mana yaicurcacuna. 29Chaimantami Pilatoca, paicunapajman llujshishpa:

—Cai runataca, ¿imata juchachishpataj apamunguichij?— nirca.

30Chashna nijpi paicunaca:

—Mana jatun millai cashca cajpica, mana cambajman pushamunchijmanchu carca— nircacunami.

31Chashna nijpi, Pilatoca:

—Shinashpaca, cancunallataj Paitaca pushashpa, cancunapaj Mandashcapi nishca shina juchachichijlla— nircami.

Chashna nijpi judiocunaca:

—Ñucanchijca, pita huañuchingapaj mandashcataca mana charinchijchu— nircacunami.

32Ima shina huañuna cashcata Jesusllataj ña huillashca pajtachunmi, chashnaca tucurca. 33Pilatoca, mandashpa tiyana ucuman cutin yaicushpa, Jesusta cayashpaca:

—¿Canchu judiocunapaj Jatun Mandaj cangui?— nircami.

34Shina nijpi Jesusca:

—¿Cambaj yuyaillamantatajchu chashnaca ningui, mana cashpaca shujtajcunachu Ñucamanta chashna nircacuna?— nircami.

35Chashna nijpi, Pilatoca:

—¿Ñucaca judiochari caniari? Cambaj llajtapuracunallatajmi, pushaj curacunahuan tucushpa, Cantaca ñuca maquipi churarcacuna. ¿Imatataj rurarcanguiari?— nishpami tapurca.

36Chashna nijpi Jesusca:

—Ñucaca, mana cai pachapichu mandana cani. Ñuca mandana caillapitaj cajpica, judiocuna Ñucata ama japichun, Ñucata servijcuna Ñucamanta macanacunmanmi. Ashtahuanpish Ñuca mandanaca, manamari cai pachapajchu— nircami.

37Chaimantami Pilatoca:

—Shinashpaca canca, ¿jatun mandajchu cangui?— nijpi Jesusca:

—Canllatajmi Ñucataca, jatun mandaj ningui. Ñucaca cai pachamanca, chaipajllatajmari shamurcani, chaipajmi huacharircani, cashcatataj huillangapajpishmi shamurcani. Pipish, cashcatataj huillajpaj cashpallami, Ñuca imalla nishcataca uyan— nircami.

38Shina nijpi, Pilatoca:

—¿Imataj, cashcatataj huillanaca?— nircami.

Chashna nishca qʼuipaca, judiocunapajman canllaman cutin llujshishpami, cashna nirca:

—Ñucaca, ima millaita rurashcata mana japinichu. 39Shina cajpipish cancunaca, Pascuapica shuj preźutamari cacharichun munanguichij. Cunanca ¿maijantataj cacharichun ninguichij? ¿“Judiocunapaj Jatun Mandajtachu” cacharichun ninguichij?— nircami.

40Chashna nijpica:

—¡Chaitaca mana cacharichun ninchijchu! ¡Barrabastami cacharichun ninchij!— nishpami, tucuicuna caparirca. Barrabasca, jatun shuhuami carca.