Juan 12 – NVI & MTDS

Nueva Versión Internacional

Juan 12:1-50

María unge a Jesús en Betania

1Seis días antes de la Pascua llegó Jesús a Betania, donde vivía Lázaro, a quien Jesús había resucitado. 2Allí se dio una cena en honor de Jesús. Marta servía y Lázaro era uno de los que estaban a la mesa con él. 3María tomó entonces como medio litro12:3 medio litro. Lit. una litra. La litra era una medida del Imperio Romano equivalente aprox. a 327 g o 0.5 l. de nardo puro, que era un perfume muy caro, y lo derramó sobre los pies de Jesús, secándoselos luego con sus cabellos. Y la casa se llenó de la fragancia del perfume.

4Judas Iscariote, que era uno de sus discípulos y que más tarde lo traicionaría, objetó:

5—¿Por qué no se vendió este perfume? Pudo haberse vendido por el salario de más de un año de trabajo12:5 el salario … trabajo. Lit. trescientos denarios. y dárselo a los pobres.

6Dijo esto no porque se interesara por los pobres, sino porque era un ladrón y, como tenía a su cargo la bolsa del dinero, acostumbraba a robarse lo que echaban en ella.

7—Déjala en paz —respondió Jesús—. Ella ha estado guardando este perfume para el día de mi sepultura.12:7 Jesús—. Ella … sepultura. Var. Jesús—, para que guarde [es decir, se acuerde de] esto el día de mi sepultura. 8A los pobres siempre los tendrán con ustedes, pero a mí no siempre me tendrán.

9Mientras tanto, muchos de los judíos se enteraron de que Jesús estaba allí y fueron a ver no solo a Jesús, sino también a Lázaro, a quien Jesús había resucitado. 10Entonces los jefes de los sacerdotes decidieron matar también a Lázaro, 11pues por su causa muchos se apartaban de los judíos y creían en Jesús.

La entrada triunfal

12:12-15Mt 21:4-9; Mr 11:7-10; Lc 19:35-38

12Al día siguiente, muchos de los que habían ido a la fiesta se enteraron de que Jesús se dirigía a Jerusalén. 13Tomaron ramas de palma y salieron a recibirlo mientras gritaban a voz en cuello:

—¡Hosanna!12:13 Expresión hebrea que significa «¡Salva!», y que llegó a ser una exclamación de alabanza.

—¡Bendito el que viene en el nombre del Señor!12:13 Sal 118:25,26.

—¡Bendito el Rey de Israel!

14Jesús encontró un burrito y se montó en él, como dice la Escritura:

15«No temas, oh hija de Sión;

mira, que aquí viene tu rey,

montado sobre un burrito».12:15 Zac 9:9.

16Al principio, sus discípulos no entendieron lo que sucedía. Solo después de que Jesús fue glorificado se dieron cuenta de que se había cumplido en él lo que de él ya estaba escrito.

17La gente que había estado con Jesús cuando él llamó a Lázaro del sepulcro y lo resucitó de entre los muertos seguía difundiendo la noticia. 18Muchos de los que se habían enterado de la señal milagrosa realizada por Jesús salían a su encuentro. 19Por eso los fariseos comentaban entre sí: «Como pueden ver, así no hemos logrado nada. ¡Miren cómo lo sigue todo el mundo!».

Jesús predice su muerte

20Entre los que habían subido a adorar en la fiesta había algunos griegos. 21Estos se acercaron a Felipe, que era de Betsaida de Galilea, y le pidieron:

—Señor, queremos ver a Jesús.

22Felipe fue a decírselo a Andrés y ambos fueron a decírselo a Jesús.

23—Ha llegado la hora de que el Hijo del hombre sea glorificado —afirmó Jesús—. 24Les aseguro que, si la semilla de trigo no cae en tierra y muere, se queda solo. Pero si muere, produce mucho fruto. 25El que ama su vida la pierde; en cambio, el que aborrece su vida en este mundo la conserva para la vida eterna. 26Quien quiera servirme debe seguirme; y donde yo esté, allí también estará mi siervo. A quien me sirva, mi Padre lo honrará.

27»Ahora mi alma está angustiada, ¿y acaso voy a decir: “Padre, sálvame de esta hora difícil”? ¡Si precisamente para afrontarla he venido! 28¡Padre, glorifica tu nombre!

Se oyó entonces, desde el cielo, una voz que decía: «Ya lo he glorificado y volveré a glorificarlo». 29La multitud que estaba allí y que oyó la voz decía que había sido un trueno; otros decían que un ángel le había hablado.

30—Esa voz no vino por mí, sino por ustedes —dijo Jesús—. 31El juicio de este mundo ha llegado ya y el príncipe de este mundo va a ser expulsado. 32Pero yo, cuando sea levantado de la tierra, atraeré a todos a mí mismo.

33Con esto daba Jesús a entender de qué manera iba a morir.

34—De la Ley hemos sabido —le respondió la gente—, que el Cristo permanecerá para siempre; ¿cómo, pues, dices que el Hijo del hombre tiene que ser levantado? ¿Quién es ese Hijo del hombre?

35—Ustedes van a tener la luz solo un poco más de tiempo —les dijo Jesús—. Caminen mientras tengan la luz, antes de que los envuelva la oscuridad. El que camina en la oscuridad no sabe a dónde va. 36Mientras tengan la luz, crean en ella para que sean hijos de la luz.

Cuando terminó de hablar, Jesús se fue y se escondió de ellos.

Los judíos siguen en su incredulidad

37A pesar de haber hecho Jesús todas estas señales en presencia de ellos, todavía no creían en él. 38Así se cumplió lo dicho por el profeta Isaías:

«Señor, ¿quién ha creído a nuestro mensaje

y a quién se ha revelado el brazo del Señor?».12:38 Is 53:1.

39Por eso no podían creer, pues también había dicho Isaías:

40«Les ha cegado los ojos

y endurecido el corazón,

para que no vean con los ojos

ni entiendan con el corazón

ni se arrepientan; y yo los sane».12:40 Is 6:10.

41Esto lo dijo Isaías porque vio la gloria de Jesús y habló de él.

42Sin embargo, muchos de ellos, incluso muchos de los jefes, creyeron en él, pero no lo confesaban porque temían que los fariseos los expulsaran de la sinagoga. 43Preferían recibir honores de los hombres más que de parte de Dios.

44«El que cree en mí —clamó Jesús con voz fuerte—, cree no solo en mí, sino en el que me envió. 45Y el que me ve a mí ve al que me envió. 46Yo soy la luz que ha venido al mundo para que todo el que crea en mí no viva en oscuridad.

47»Si alguno escucha mis palabras, pero no las obedece, no seré yo quien lo juzgue; pues no vine a condenar al mundo, sino a salvarlo. 48El que me rechaza y no acepta mis palabras tiene quien lo juzgue. La palabra que yo he proclamado lo condenará en el día final. 49Yo no he hablado por mi propia cuenta; el Padre que me envió me ordenó qué decir y cómo decirlo. 50Y sé muy bien que su mandato es vida eterna. Así que todo lo que digo es lo que el Padre me ha ordenado decir».

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Juan 12:1-50

Betaniapimi Jesuspaj chaquicunataca nardohuan llihuishca

(Mat 26:6-13; Mar 14:3-9)

1Jesusca, Pascuapaj sujta punlla illajpirajmi, Lázaro causacun Betaniaman shamurca. Paitami huañushcacunapaj chaupimanta causachirca. 2Paipaj huasipimi, Jesus-huan chishita micungapaj micuita rurarcacuna. Martaca caracurcami. Jesus-huan meźapi micushpa tiyacujcunapurapica, shujca Lazaromi carca. 3Chaipimi Mariaca achca valij, imahuan mana chagrushca, nardo shuti mishquijllata ashnacujtaca shuj librata apamurca. Chaitami Jesuspaj chaquicunapi llihuishpa, ajchahuan chaquichirca. Chaimantami tucui huasi ucupish mishquijlla ashnacuj tucurca.

4Simonpaj churi Judas Iscariotemi Jesustaca japichingapaj puricurca. Paica, Jesuspaj yachacujcunapurallatajmi carca. Paimi María chashna rurajpica, cashna nirca:

5—¿Ima nishpashi cai mishquijlla ashnacujtaca, quimsa patsaj denariopi cʼatushpa, huajchacunaman mana curca?— nircami.

6Huajchacunata llaquishpatajca, mana chashna nircachu. Ashtahuanpish pai huaquichij cashca mochilapi churashca cullquita shuhuangaraicullami chashna nirca. Paica shuhuatajmi carca. 7Chaimantami Jesusca, cashna nirca:

—Ama imata nichu. Paica Ñucata pambana punllapajmi caitaca huaquichicushca. 8Huajchacunaca, punllanta mana illangachu. Ashtahuanpish Ñucaca, mana cancunahuan causacushallachu— nircami.

9Jesús Betaniapi cashcataca, achca judiocunami yachaj chayarcacuna. Chaimantami Jesusta ricunamanpish, huañushcacunapaj chaupimanta causachishca Lazarota ricunamanpish achcacuna shamurca. 10Ashtahuanpish pushaj curacunaca, Lazarotapish huañuchingapajmi shuj yuyailla tucurcacuna. 11Lazarota causachishcamanta, achca judiocuna Jesusta crijta ricushpami, chashna yuyarcacuna.

Jesusca Jatun Mandaj shinatajmi Jerusalenman yaicushca

(Mat 21:1-11; Mar 11:1-11; Luc 19:28-40)

12Chai cayandij punllaca, fiestaman tandanacuj tucui gentecunami, ‘Jesús Jerusalenman shamucun’ nijta uyarcacuna. 13Tucui chaicunami ramoscunata aisashca, tupanaman llujshishpaca, cunga tiyashcata cashna caparircacuna:

—¡Cantaca alli ninchijmari!

¡Mandaj Diosmari Cantaca cachashca!

¡Israelcunata Jatun Mandajmari cangui!— nircacunami.

14Jesusca, shuj malta burropimi tiyarishca shamurca. Pai chashna shamunataca, Dios Quillcachishcallapitajmi:

15«Sionpi causajcunalla, ama manchaichijchu.

Riquichij, cancunata Jatun Mandajca,

malta burropi tiyarishcami shamucun» nishca tiyacun.

16Chai tucui imalla tucushcacunataca, callaripica yachacujcunaca manaraj entendircacunachu. Ashtahuanpish Jesusta Dios sumajyachishca qʼuipami, Pai imallata rurashcapish, imalla tucushcapish, Dios Quillcachishcapitaj Paimanta chashna nishca tiyacushcata yuyarircacuna.

17Huañushca Lázaro jutcupi siricujpi, Jesús cayashpa causachijtaca, achca gentecunami ricurcacuna. Paicunami, chaitaca shujtajcunamanpish huillarcacuna. 18Chai señalta rurashcata uyashcamantapishmi, chai tucui gentecunaca Jesusta tupanaman shamushcacuna carca. 19Chaimantami fariseocunaca: «Riquichij, imata mana rurai tucunguichijchu. Ashtahuanpish tucuicunamari, Paita catishpa rincuna» nishpa paicunapura ninacurca.

Jesusca Pai huañuna horas chayamushcatami huillashca

20Tauca griegocunapishmi Diosta adorangapaj fiestaman huichiyashcacuna carca. 21Paicunaca, Galileapi caj Betsaidamanta Felipepajman cʼuchuyashpami:

—Tiyito, Jesustamari ricushun nipanchij— nishpa mañarcacuna.

22Shina nijpi Felipeca, Andresmanmi huillagrirca. Chaimantami ishqui tucushpa, Jesusman huillagrircacuna. 23Jesusca cashnami nirca:

—Runa Aichayuj Ñucata sumajyachina horasca ñamari chayamushca. 24Trigo muyuca mana allpapi urmashpa pambarishpaca, paillami saquirin. Ashtahuanpish allpapi urmashpa pambarishpaca, achca granotami aparin. Chaica chashnatajmari. 25Pipish quiquin causaita cʼuyajca, chingaringami. Pipish cai pachapi causaita mana cʼuyajca, huiñaipajmi quiquin causaita huaquichinga. 26Pipish Ñucata servisha nijca, Ñucata catichunlla. Ñuca maipimi cani, Ñucata servijpish chaipimi canga. Pipish Ñucata servijtaca, Ñuca Yayapish allipimi churanga.

27Cunanca, Ñuca almaca llaquihuan huañucunmari. ¿Imatataj nishachu, imamí? ¿“Yayitolla, cai llaqui horasmantaca quishpichihuailla” nishachu, imamí? ¡Ashtahuanpish chashna tucungapajtajmari cai horasmanca chayamurcani! 28¡Yayitolla, Cambaj shutita sumajyachilla!— nircami.

Chashna nijpica jahua pachamantaca: «Ña sumajyachircanimi, cutinpish sumajyachigrinirajmi» nishpa rimashcami uyarirca.

29Chaita uyashpaca, tucui chaipi cajcunaca:

—Cʼulun ninmari— nircacunami.

Maijancunaca:

—Shuj angelmari, Paihuan rimaj yuyachin— nircacunami.

30Chaimantami Jesusca, cashna nirca:

—Jahuamanta rimajca mana Ñuca uyachunchu rimarca, ashtahuanpish cancuna uyachunmari rimarca. 31Cunanmari cai pachapi causajcunapajca, paicuna imata ruracushcata ricuchina chayamushca. Cunanmari cai pachata mandajtaca, llujshichishpa shitana chayamushca. 32Ñucaca allpamanta jahuaman huarcushca cashpami, tucuicunata Ñucapajman cʼuchuyachisha— nircami.

33Pai ima shina huañuna cashcata huillashpami, chashna nirca. 34Chashna nijpica gentecunaca, cashnami nircacuna:

—Ñucanchijca: “Quishpichij Cristoca huiñaitami causacunlla” nishcatami, Mandashcapica uyarcanchij. ¿Ima nishpataj Canca: “Runa Aichayujca jahuaman huarcushcatajmi canga” ninguiari? ¿Chai Runa Aichayujca, pitagari?— nircacunami.

35Chashna nijpi Jesusca, cashnami nirca:

—Luzca, ashacamallami cancunahuan canga. Amsayajpica cancuna rishun nicushcamanca mana ri tucunguichijchu, achijpiraj ñanta japichij. Amsapi purishpaca, maita ricushcata mana yachanguichijchu. 36Achijyachij cancunahuan cajpiraj, Luzta crichigari. Chashnami Luzpaj huahuacuna canguichij— nircami.

Caicunata nishcahuan Jesusca, paicunamanta miticushpa rircallami.

Judiocunaca manataj crishcacunachu

37Judiocunapaj ñaupajpi chai tucui señalcunata rurashca cajpipish, Jesustaca manataj crircacunachu. 38Dios ima nishcata huillaj Isaías huillashca pajtachunmi, chashnaca tucurca. Paimari cashna huillashca:

«Mandaj Dioslla, ñucanchij huillashcataca, ¿pitaj crishcari?

Mandaj Dios tucuita rurai tucushcatapish, ¿pitaj chasquishcari?» nishcami.

39Chashna huillashca pajtachunmi, mana cri tucurcacuna. Isaiasllatajmi cashnapish nishca:

40«Paicunapaj ñahuicunataca, mana ricujtami rurarcani.

Paicunapaj shungutapish sinchiyachircami.

Ñahuihuan ricushpapish ama ricuchun,

shunguhuanpish ama yuyaita japichun,

Ñuca alliyachichun Ñucaman ama cutirichunmi, chashnaca rurarcani» nishcami.

41Isaiasca, Jesús sumaj cajta ricushpami chashnaca huillarca.

42Chashna cajpipish mandajcunacamami, achcacuna Jesustaca crircacuna. Ashtahuanpish tandanacuna huasimanta fariseocuna llujshichishpa cachanata manchashcallamantami, paicuna crishcataca mana huillarcacuna. 43Paicunaca, Taita Dios alli nishca canapaj randica, runacuna alli nishca cangaraicumi mana huillarcacuna.

44Jesusca sinchita rimashpami, cashna nirca: «Pipish Ñucata crijca mana Ñucallatachu crin, ashtahuanpish Ñucata Cachajtamari crin. 45Ñucata ricujca, Ñucata Cachajtamari ricun. 46Ñucaca Luz cashpami, pipish Ñucata crijca ama amsapi causachun, achijyachingapaj cai pachaman shamurcani.

47Ñuca rimashca shimita uyashpapish mana huaquichijtaca, mana Ñucachu juchachisha. Cai pachapi causajcunata juchachingapajca, mana shamurcanichu. Ashtahuanpish cai pachapi causajcunata quishpichingapajmari shamurcani. 48Pipish Ñucata pʼiñashpa, Ñuca rimashcacunata mana chasquijca pi juchachijta charinmi. Tucuri punllapica Ñuca huillashca cai shimicunallatajmi juchachinga. 49Ñucaca, mana Ñuca quiquin yuyaillamanta rimarcanichu. Ñuca Yaya mandashpa cachashcatami huillashcani, rurashcani. 50Pai mandashcaca, huiñai causaita cuj cashcataca yachanimi. Chashna cajpimi Ñuca rimashpaca, Ñuca Yaya ñucaman nishca shinallataj rimani» nircami.