Isaías 50 – NVI & NTLR

Nueva Versión Internacional

Isaías 50:1-11

El pecado de Israel y la obediencia del siervo

1Así dice el Señor:

«A la madre de ustedes, yo la repudié;

¿dónde está el acta de divorcio?

¿A cuál de mis acreedores los he vendido?

Por causa de sus iniquidades,

fueron ustedes vendidos;

por las transgresiones de ustedes

fue despedida su madre.

2¿Por qué no había nadie cuando vine?

¿Por qué nadie respondió cuando llamé?

¿Tan corta es mi mano que no puede rescatar?

¿Me falta acaso fuerza para liberarlos?

Yo seco el mar con una simple reprensión

y convierto los ríos en desierto;

por falta de agua sus peces se pudren

y se mueren de sed.

3A los cielos los revisto de tinieblas

y los cubro con ropa de luto».

4Mi Señor y Dios me ha concedido tener una lengua instruida,

para sostener con mi palabra al fatigado.

Todas las mañanas me despierta,

y también me despierta el oído,

para que escuche como los discípulos.

5El Señor y Dios me ha abierto los oídos

y no he sido rebelde

ni me he vuelto atrás.

6Ofrecí mi espalda a los que me golpeaban,

mis mejillas a los que me arrancaban la barba;

ante las burlas y los escupitajos

no escondí mi rostro.

7Por cuanto el Señor y Dios me ayuda,

no seré humillado.

Por eso endurecí mi rostro como el pedernal

y sé que no seré avergonzado.

8Cercano está el que me justifica;

¿quién entonces contenderá conmigo?

¡Comparezcamos juntos!

¿Quién es mi acusador?

¡Que se me enfrente!

9¡El Señor y Dios es quien me ayuda!

¿Quién me condenará?

Todos ellos se gastarán;

como a la ropa, la polilla se los comerá.

10¿Quién entre ustedes teme al Señor

y obedece la voz de su siervo?

Aunque camine en la oscuridad

y sin un rayo de luz,

que confíe en el nombre del Señor

y dependa de su Dios.

11Pero ustedes que encienden fuegos

y preparan antorchas encendidas,

caminen a la luz de su propio fuego

y de las antorchas que han encendido.

Esto es lo que ustedes recibirán de mi mano:

en medio de tormentos quedarán tendidos.

Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 50:1-11

Nelegiuirea lui Israel și supunerea robului

1Așa vorbește Domnul:

„Unde este acea scrisoare de despărțire a mamei voastre

prin care am izgonit‑o?

Sau căruia dintre creditorii Mei

v‑am vândut Eu?

Iată, din cauza nelegiuirilor voastre ați fost vânduți

și din cauza fărădelegilor voastre a fost izgonită mama voastră.

2De ce, când am venit, n‑a mai fost nimeni acolo?

De ce, când am strigat, n‑a răspuns nimeni?

A fost oare mâna Mea prea scurtă pentru a răscumpăra?

Nu am avut Eu oare putere pentru a elibera?

Iată, cu mustrarea Mea, pot să sec marea

și să prefac râurile în pustie;

peștii lor putrezesc din lipsă de apă

și mor de sete.

3Eu îmbrac cerurile în întuneric,

prefăcând în sac învelitoarea lor.“

4„Stăpânul Domn Mi‑a dăruit o limbă iscusită

ca să știu să sprijin cu vorba pe cel obosit.

El Îmi trezește, în fiecare dimineață,

El Îmi trezește urechea,

ca să ascult asemenea unor ucenici.

5Stăpânul Domn Mi‑a deschis urechea,

iar Eu nu M‑am împotrivit,

nu I‑am întors spatele.

6Mi‑am dat spatele celor ce loveau

și obrajii celor ce‑Mi smulgeau barba;

nu Mi‑am ascuns fața de insulte și de scuipat.

7Stăpânul Domn Îmi vine în ajutor,

de aceea nu voi fi făcut de rușine.

De aceea Mi‑am făcut fața ca de cremene,

știind că nu voi fi dat de rușine.

8Cel Ce Mă îndreptățește este aproape!

Cine îndrăznește să Mă acuze?

Să ne înfățișăm împreună!

Unde este cel ce Mă acuză?

Să Mă confrunte!

9Iată, Stăpânul Domn Îmi vine în ajutor!

Cine îndrăznește să Mă condamne?

Iată, toți se vor învechi ca o haină,

iar molia îi va mânca.

10Care dintre voi se teme de Domnul

și ascultă de glasul Robului Său?

Cel ce umblă în întuneric

și nu are lumină,

să se încreadă în Numele Domnului

și să se sprijine pe Dumnezeul său!

11Iată, voi toți care aprindeți un foc

și purtați torțe aprinse,

umblați, dar în lumina focului vostru

și a torțelor pe care le‑ați aprins!

Aceasta veți primi din mâna Mea:

veți zăcea într‑un loc al durerii.