Hechos 8 – NVI & MTDS

Nueva Versión Internacional

Hechos 8:1-40

1Y Saulo estaba allí, aprobando la muerte de Esteban.

La iglesia perseguida y dispersa

Aquel día se desató una gran persecución contra la iglesia en Jerusalén y todos, excepto los apóstoles, se dispersaron por las regiones de Judea y Samaria. 2Unos hombres piadosos sepultaron a Esteban e hicieron gran duelo por él. 3Saulo, por su parte, causaba estragos en la iglesia: entraba de casa en casa, arrastraba a hombres y mujeres y los encarcelaba.

Felipe en Samaria

4Los que se habían dispersado predicaban la palabra por dondequiera que iban. 5Felipe bajó a una ciudad de Samaria y les anunciaba al Cristo. 6Al oír a Felipe y ver las señales que realizaba, mucha gente se reunía y todos prestaban atención a su mensaje. 7De muchos endemoniados los espíritus malignos salían dando gritos, y un gran número de paralíticos y cojos quedaban sanos. 8Y aquella ciudad se llenó de alegría.

Simón el hechicero

9Ya desde antes había en esa ciudad un hombre llamado Simón que, jactándose de ser un gran personaje, practicaba la hechicería y asombraba a la gente de Samaria. 10Todos, desde el más pequeño hasta el más grande, le prestaban atención y exclamaban: «¡Este hombre es al que llaman el Gran Poder de Dios!».

11Lo seguían porque por mucho tiempo los había tenido deslumbrados con sus artes mágicas. 12Pero cuando creyeron a Felipe, quien anunciaba las buenas noticias del reino de Dios y el nombre de Jesucristo, tanto hombres como mujeres se bautizaron. 13Simón mismo creyó y, después de bautizarse, seguía a Felipe por todas partes, asombrado de los grandes milagros y señales que veía.

14Cuando los apóstoles que estaban en Jerusalén se enteraron de que los samaritanos habían aceptado la palabra de Dios, les enviaron a Pedro y a Juan. 15Estos, al llegar, oraron por ellos para que recibieran el Espíritu Santo, 16porque el Espíritu aún no había descendido sobre ninguno de ellos; solamente habían sido bautizados en el nombre del Señor Jesús. 17Entonces Pedro y Juan les impusieron las manos y ellos recibieron el Espíritu Santo.

18Al ver Simón que mediante la imposición de las manos de los apóstoles se daba el Espíritu Santo, les ofreció dinero 19y pidió:

—Denme también a mí ese poder, para que todos a quienes yo les imponga las manos reciban el Espíritu Santo.

20—¡Que tu dinero perezca contigo —contestó Pedro—, porque intentaste comprar el don de Dios con dinero! 21No tienes arte ni parte en este asunto, porque no eres íntegro delante de Dios. 22Por eso, arrepiéntete de tu maldad y ruega al Señor. Tal vez te perdone el haber tenido esa mala intención. 23Veo que vas camino a la amargura y a la esclavitud de la maldad.

24—Rueguen al Señor por mí —respondió Simón—, para que no me suceda nada de lo que han dicho.

25Después de testificar y proclamar la palabra del Señor, Pedro y Juan se pusieron en camino de vuelta a Jerusalén y de paso predicaron las buenas noticias en muchas poblaciones de los samaritanos.

Felipe y el etíope

26Un ángel del Señor dijo a Felipe: «Ponte en marcha hacia el sur, por el camino del desierto que baja de Jerusalén a Gaza». 27Felipe emprendió el viaje, y resulta que se encontró con un etíope eunuco, alto funcionario encargado de todo el tesoro de la Candace, reina de los etíopes. Este había ido a Jerusalén para adorar 28y, de regreso a su país, iba sentado en su carro leyendo el libro del profeta Isaías. 29El Espíritu dijo a Felipe: «Acércate y júntate a ese carro».

30Felipe se acercó de prisa al carro y, al oír que el hombre leía al profeta Isaías, preguntó:

—¿Acaso entiende usted lo que está leyendo?

31—¿Y cómo voy a entenderlo —contestó— si nadie me lo explica?

Así que invitó a Felipe a subir y sentarse con él. 32El pasaje de la Escritura que estaba leyendo era el siguiente:

«Como cordero fue llevado al matadero,

como oveja que enmudece ante su trasquilador,

ni siquiera abrió su boca.

33Lo humillaron y no le hicieron justicia.

¿Quién describirá su descendencia?

Porque su vida fue arrancada de la tierra».8:33 Is 53:7,8.

34—Dígame usted, por favor, ¿de quién habla aquí el profeta, de sí mismo o de algún otro? —preguntó el eunuco a Felipe.

35Entonces Felipe, comenzando con ese mismo pasaje de la Escritura, le anunció las buenas noticias acerca de Jesús. 36Mientras iban por el camino, llegaron a un lugar donde había agua y el eunuco dijo:

—Mire usted, aquí hay agua. ¿Qué impide que yo sea bautizado? 378:37 Algunos manuscritos agregan lo siguiente: —Si cree usted de todo corazón, bien puede —le dijo Felipe. / —Creo que Jesucristo es el Hijo de Dios —contestó el hombre.

38Entonces mandó parar el carro, ambos bajaron al agua y Felipe lo bautizó. 39Cuando subieron del agua, el Espíritu del Señor se llevó de repente a Felipe. El eunuco no volvió a verlo, pero siguió alegre su camino. 40En cuanto a Felipe, apareció en Azoto y se fue predicando las buenas noticias por todos los pueblos hasta que llegó a Cesarea.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 8:1-40

Crijcunatami llaquichishpa urata janajta cachashcacuna

1Saulo shuti runaca, Estebanta huañuchijta ricushpaca, ‘Allimi’ nicurcami. Chai punllallatajmi, Jerusalenpi causacuj tandanacushca crijcunataca, achcata llaquichi callarirca. Chaimantami crijcunaca, tucuicuna caita chaita miticushpa, Judea llajtata, Samaria llajtata rircacuna. Huillagrichun Jesús mingashcacunallami mana maiman rircacuna. 2Diosta manchaj runacunami achcata huacashpa, Estebantaca pambarcacuna. 3Ashtahuanpish Sauloca, tandanacushca crijcunata chingachinatatajmi yuyarca. Chashna yuyashpami, huasin huasin yaicushpa, cʼaricunata, huarmicunatapish sirijta aisashpa carcelman aparca.

Felipemi Samaria pueblopi huillashca

4Chashna llaquichijpi Jerusalenmanta miticushpa rij crijcunaca, maita rishpapish alli huillaita huillanataca, mana saquircacunachu. 5Felipe shuti runapish Samaria llajtapi shuj puebloman rishpami, Quishpichij Cristomanta huillarca. 6Pai huillashcatapish uyashpa, achca señalcunatapish rurajta ricushpaca, tucuicunami alli yuyaihuan uyarcacuna. 7Mapayachij supaicunatapish achcacunamantami, jatunta caparichishpa llujshichirca. Mana cuyuri tucujcunatapish, patojocunatapish achcacunatami alliyachirca. 8Chashna rurajpica, chai pueblopi causajcunaca, tucuicunami jatunta cushicurcacuna.

Simón shuti yumbumi Diospaj Espirituta randisha yuyashca

9Samariapica ñaupamantami, Simón shuti shuj runa causaj carca. Paica, ‘Imatapish rurai tucuj jatun yumbumi cani’ nirijmi carca. Chashna nishpami, chai llajtapi causajcunataca, yumbu ruraicunahuan manchachishpa causarca. 10Chaimantami jatuncunapish, uchillacunapish chai runapaj shimicunataca alli uyajcuna carca. “Cai runaca, Dios rurachijpimi cai tucuitaca rurai tucun” nijcunapishmi carca.

11Yumbu ruraicunahuan, ña unaita umashpa charishca cajpimi, tucuicuna paitaca alli uyajcuna carca. 12Chashna cajpipish Felipeca, Dios mandacunmanta alli huillaitapish, Jesucristomantapish huillarcami. Pai huillashcata crishpami cʼaricunapish, huarmicunapish bautiźarircacuna. 13Chai Simonpish crishpa bautiźarircami. Chaimantaca, Felipe maita rijpipish, paihuanmi purirca. Felipe yachachishcacunata uyashpa, ima señalcunatapish, jatun milagrocunatapish rurajta ricushpaca, achcata mancharircami.

14Huillagrichun mingashcacunaca Jerusalenpimi, Samariapi causajcunapish Diospaj Shimita huillajpi chasquishcataca, yachaj chayarcacuna. Chaimantami Pedrohuan, Juanhuan ishquita chaiman cacharcacuna. 15Paicuna chaiman chayashpaca, chai crijcunapish jucha illaj Espirituta chasquichun nishpami, Diosta mañarcacuna. 16Paicunapajmanca Espirituca manaraj uriyashcachu carca. Apunchij Jesuspaj shutillapimi, bautiźashcacuna carca. 17Chaimantami Pedrohuan, Juanhuan chai crijcunapaj jahuapi maquita churajpi, jucha illaj Espirituta chasquircacuna.

18Huillagrichun mingashcacuna maquita churajpi, crijcuna jucha illaj Espirituta chasquijtami Simonca ricurca. Chaimantami paimanpish cuchun yuyashpa, cullquita ricuchishpa, 19cashna nirca:

—Ñucapish maijanpaj jahuapi maquita churajpi, jucha illaj Espirituta chasquichun, ñucamanpish chai rurai tucunata cuhuaichij— nircami.

20Chashna nijpica, Pedroca cashnami nirca:

—Dioslla cui tucushcata cullquihuan randisha nishcamanta, cambaj cullquindij chingarigrilla. 21Cambaj shungu Diospaj ñaupajpi mana alli cashcamanta, canca cai ruranapica ima ricunata, ima ruranata mana charinguichu. 22Chashna mana allita yuyashcata saquishpa, Mandaj Diospajman cutiri. Cambaj millai yuyaita perdonangapishchari, Diosta mañai. 23Cambaj shunguca, millai yuyaicunahuan jundami. Juchapaj maquipi huatashcamari cangui— nircami.

24Pedro chashna nijpi, Simonca:

—Cancuna nishca shina ama tucuchun, Mandaj Diosta ñucamanta mañapaichij— nircami.

25Mandaj Diospaj Shimita Samariapi huillashca qʼuipami, Pedroca Juandij Jerusalenman tigrarcacuna. Chaiman tigracushpaca, Samariallapitajmi shujtaj pueblocunapipish alli huillaita huillaihuan rircacuna.

Etiopía llajta runamanmi Felipe huillashca

26Mandaj Dios cachashca angelmi, Felipetaca: “Llujshiri, Jerusalenmanta Gazaman rina uranij, shitashca pamba ñanman ri” nirca. 27Chashna nijpi Felipeca, jatarishcahuan rircallami. Pai ñanta ricushpaca, Etiopiamanta eunuco runahuanmi tuparca. Paica Etiopía llajtata jatun mandaj Candace shuti mandaj huarmipaj cullquitapish, tucui imalla charishcacunatapish ricujmi carca. Chai runaca, Jerusalenpi Diosta adoranamanmi shamushca carca. 28Paipaj carretapi tiyashpami paica, Dios ima nishcata huillaj Isaías quillcashcata reźaihuan tigracurca. 29Felipetaca, jucha illaj Espiritumi: “Chai carretaman cʼuchuyagri” nirca.

30Chaiman cʼuchuyashpaca, Dios ima nishcata huillaj Isaías quillcashcata reźacujtami uyarca. Chaimantami:

—¿Can reźacushca imata nisha nishcataca, entendinguichu?— nishpa tapurca.

31Chashna tapujpi chai runaca:

—Pi mana yachachijpica, ¿ima shinataj yachashari?— nircami. Chashna nishpaca carretaman huichiyachishpami, Felipetaca paipaj cʼuchupi tiyachirca. 32Pai reźacushca quillcashcapica cashnami nicurca:

«Paitaca, malta ovejata shinami huañuchinaman aparcacuna.

Rutujpaj ñaupajpi oveja upalla sirij shina,

imata mana rimarcachu.

33Pʼiñashpa llaquichicujpipish,

Paitaca pi mana mitsarcachu.

Paita cai pachapi huañuchishcamantaca,

Paita catijcunataca, ¿pitaj yupai tucungari?» nicurcami.

34Chaitami chai eunuco runaca, Felipetaca:

—Dios ima nishcata huillajca, ¿pai quiquinllamantatajchu, maijan shujtajmantachu chashna nishca canga? Huillahuairi— nishpa tapurca.

35Shina tapujpimi Felipeca, chai reźacushca quillcallamantataj callarishpa, Jesusmanta alli huillaita huillarca. 36Ñanta ricushpaca, shuj yacuman chayashpami chai runaca:

—Riquiari, caipica yacu tiyanmari. ¿Bautiźari tucunichu, allichu canga?— nirca.

37Shina nijpimi, Felipeca:

—Can tucui shunguhuan crishpaca, bautiźari tucunguimi— nijpi chai runaca:

—Ari, Jesucristotaca Diospaj Churi cashcata crinimari— nircami.

38Shina nishpa carretata shayachichishpa, ishquindijtaj yacuman uriyashpami, Felipeca chai runata bautiźarca. 39Bautiźashpa yacumanta llujshijpica, Mandaj Diospaj Espirituca Felipeta ñapish aparcallami. Chaimanta Felipeta ña mana ashtahuan ricushpapish, cushicushpa rircallami. 40Ashtahuanpish Felipeca, Azoto pueblopi ricurishpami, chaimanta callarishpa, Cesareaman chayangacama, tucui pueblocunapi huillaihuan rirca.