Génesis 30 – NVI & NTLR

Nueva Versión Internacional

Génesis 30:1-43

1Cuando Raquel se dio cuenta de que no le podía dar hijos a Jacob, tuvo envidia de su hermana y dijo a Jacob:

—¡Dame hijos! Si no me los das, ¡me muero!

2Pero Jacob se enojó muchísimo con ella y dijo:

—¿Acaso crees que soy Dios? ¡Es él quien te ha hecho estéril!

3—Aquí tienes a mi criada Bilhá —propuso Raquel—. Acuéstate con ella. Así ella dará a luz sobre mis rodillas y por medio de ella también yo podré formar una familia.

4Entonces Raquel dio a Jacob por mujer su criada Bilhá y Jacob se acostó con ella. 5Bilhá quedó embarazada y dio un hijo a Jacob. 6Y Raquel exclamó: «¡Dios me ha hecho justicia! ¡Escuchó mi plegaria y me ha dado un hijo!». Por eso Raquel le puso por nombre Dan.30:6 En hebreo, Dan significa él hizo justicia.

7Después Bilhá, la criada de Raquel, quedó embarazada otra vez y dio a luz un segundo hijo de Jacob. 8Y Raquel dijo: «He tenido una lucha muy grande con mi hermana, pero he vencido». Por eso Raquel lo llamó Neftalí.30:8 En hebreo, Neftalí significa mi lucha.

9Lea, al ver que ya no podía tener hijos, tomó a su criada Zilpá y se la entregó a Jacob por mujer, 10y esta dio a Jacob un hijo. 11Entonces Lea exclamó: «¡Qué buena fortuna!». Por eso lo llamó Gad.30:11 En hebreo, Gad puede significar suerte, buena fortuna.

12Zilpá, la criada de Lea, dio un segundo hijo a Jacob. 13Lea volvió a exclamar: «¡Qué feliz soy! Las mujeres me dirán que soy feliz». Por eso lo llamó Aser.30:13 En hebreo, Aser significa feliz, dichoso.

14Durante los días de la cosecha de trigo, Rubén salió al campo. Allí encontró unas frutas llamadas mandrágoras30:14 Las mandrágoras eran frutas consideradas afrodisíacas y capaces de favorecer la fertilidad femenina. y se las llevó a Lea, su madre. Entonces Raquel dijo a Lea:

—Por favor, dame algunas mandrágoras de las que te trajo tu hijo.

15Pero Lea contestó:

—¿Te parece poco el haberme quitado a mi marido, que ahora quieres también quitarme las mandrágoras de mi hijo?

—Bueno —contestó Raquel—, te propongo que, a cambio de las mandrágoras de tu hijo, Jacob duerma contigo esta noche.

16Al anochecer, cuando Jacob volvía del campo, Lea salió a su encuentro para decirle:

—Hoy te acostarás conmigo, porque te he alquilado a cambio de las mandrágoras de mi hijo.

Y Jacob durmió con ella esa noche.

17Dios escuchó a Lea; ella quedó embarazada y dio a Jacob un quinto hijo. 18Entonces dijo Lea: «Dios me ha recompensado, porque yo entregué mi criada a mi esposo». Por eso lo llamó Isacar.30:18 En hebreo, Isacar tiene un sonido parecido a las palabras que significan premiar y alquilar.

19Lea quedó embarazada de nuevo y dio a Jacob un sexto hijo. 20«Dios me ha favorecido con un buen regalo —dijo Lea—. Esta vez mi esposo me tratará con honor, porque le he dado seis hijos». Por eso lo llamó Zabulón.30:20 En hebreo, Zabulón suena como el verbo que significa honrar.

21Luego Lea dio a luz una hija, a la cual llamó Dina.

22Pero Dios también se acordó de Raquel; la escuchó y le quitó la esterilidad. 23Fue así como ella quedó embarazada y dio a luz un hijo. Entonces exclamó: «Dios ha quitado mi desgracia». 24Por eso lo llamó José30:24 José significa que él añada. y dijo: «Quiera el Señor añadirme otro hijo».

Jacob se enriquece

25Después de que Raquel dio a luz a José, Jacob dijo a Labán:

—Déjame regresar a mi hogar y a mi propia tierra. 26Dame las mujeres por las que te he servido, también mis hijos y déjame ir. Tú bien sabes cómo he trabajado para ti.

27Pero Labán contestó:

—Por favor, quédate. He sabido por un augurio que, gracias a ti, el Señor me ha bendecido.

28Y le propuso:

—Fija tú mismo el salario que quieras ganar y yo te lo pagaré.

29Jacob respondió:

—Tú bien sabes cómo he trabajado y cómo gracias a mis desvelos han mejorado tus animales. 30Lo que tenías antes de mi venida, que era muy poco, se ha multiplicado enormemente. Gracias a mí, el Señor te ha bendecido. Ahora quiero hacer algo por mi propia familia.

31—¿Cuánto quieres que te pague? —preguntó Labán.

—No tienes que pagarme nada —respondió Jacob—. Si aceptas lo que estoy por proponerte, seguiré cuidando tus ovejas. 32Hoy, cuando pase yo con todo tu rebaño, tú irás apartando toda oveja manchada o moteada y todos los corderos negros, también todos los cabritos manchados o moteados. Ellos serán mi salario. 33Así, el día de mañana, cuando vengas a controlar lo que he ganado, mi honradez responderá por mí: si encuentras alguna oveja o cabrito que no sea manchado o moteado, o algún cordero que no sea negro, será que te lo he robado.

34—Está bien —acordó Labán—, acepto tu propuesta.

35Ese mismo día Labán apartó todos los chivos rayados y moteados, todas las cabras manchadas y moteadas, todas las que tenían alguna mancha blanca y todos los corderos negros, y los puso al cuidado de sus hijos. 36Después de eso, puso una distancia de tres días de viaje entre él y Jacob. Mientras tanto, Jacob seguía cuidando las otras ovejas de Labán.

37Jacob cortó ramas verdes de álamo, de almendro y de castaño, y las peló de tal manera que quedaran franjas blancas al descubierto. 38Luego tomó las ramas que había pelado y las puso en todos los abrevaderos para que el rebaño las tuviera enfrente cuando se acercara a beber agua. Cuando las ovejas estaban en celo y llegaban a los abrevaderos, 39los machos se unían con las hembras frente a las ramas, y así tenían crías rayadas, moteadas o manchadas. 40Entonces Jacob apartaba estos corderos y los ponía frente a los animales rayados y negros del rebaño de Labán. De esta manera logró crear su propio rebaño, diferente al de Labán. 41Además, cuando las hembras más robustas estaban en celo, Jacob colocaba las ramas en los bebederos, frente a los animales, para que se unieran mirando hacia las ramas. 42Pero cuando llegaban los animales más débiles, no colocaba las ramas. Así los animales débiles eran para Labán y los robustos eran para Jacob. 43De esta manera Jacob prosperó muchísimo y llegó a tener muchos rebaños, criados y criadas, camellos y asnos.

Nouă Traducere În Limba Română

Geneza 30:1-43

1Când Rahela a văzut că ea nu i‑a născut niciun copil lui Iacov, a invidiat‑o pe sora sa și i‑a zis lui Iacov:

– Dă‑mi copii, altfel voi muri!

2Iacov s‑a aprins de mânie împotriva Rahelei și a zis:

– Sunt eu oare în locul lui Dumnezeu, Care te‑a oprit să ai rod în pântec?

3Atunci ea a zis:

– Iat‑o pe roaba mea, Bilha. Intră la ea, pentru ca ea să nască pe genunchii mei3 A ține un copil pe genunchi făcea parte din ritualul adopției. Sau: să nască pentru mine. și pentru ca să‑mi pot zidi și eu o familie prin ea.

4Astfel, Rahela i‑a dat‑o de soție4 Procedură perfect legală în Orientul Antic. Totuși, copiii născuți în acest fel puteau fi acceptați drept copii naturali numai prin exprimarea oficială a acestei dorințe în testamentul tatălui (vezi binecuvântarea lui Iacov, Gen. 49). lui Iacov pe roaba ei, Bilha. Iacov a intrat la ea4, 16 Vezi nota de la 16:2.. 5Bilha a rămas însărcinată și i‑a născut lui Iacov un fiu. 6Atunci Rahela a zis: „Dumnezeu mi‑a făcut dreptate, mi‑a auzit glasul și mi‑a dat un fiu!“ De aceea i‑a pus numele Dan6 Dan înseamnă El a judecat sau El a făcut dreptate.. 7Bilha, roaba Rahelei, a rămas din nou însărcinată și i‑a născut lui Iacov un al doilea fiu. 8Atunci Rahela a zis: „Cu lupte mari m‑am războit cu sora mea și am învins!“ De aceea i‑a pus numele Neftali8 Neftali înseamnă Luptă..

9Când Lea a văzut că a încetat să mai aibă copii, a luat‑o pe roaba ei, Zilpa, și i‑a dat‑o de soție lui Iacov. 10Zilpa, roaba Leei, i‑a născut un fiu lui Iacov. 11Lea a zis: „Ce noroc!“ și i‑a pus numele Gad11 Gad înseamnă Noroc.. 12Zilpa, roaba Leei, i‑a născut lui Iacov un al doilea fiu. 13Lea a zis: „Cât de fericită sunt, pentru că femeile mă vor numi fericită.“ Și i‑a pus numele Așer13 Așer înseamnă Fericit..

14Pe vremea seceratului grâului, Ruben a plecat la câmp și a găsit mandragore pe care le‑a adus mamei lui, Lea.

Rahela i‑a zis Leei:

– Te rog, dă‑mi și mie din mandragorele fiului tău.

15Dar ea i‑a răspuns:

– Nu‑ți ajunge că mi‑ai luat bărbatul? Vrei acum să iei și mandragorele fiului meu?

Rahela a zis:

– Bine, se poate culca cu tine la noapte pentru mandragorele fiului tău.

16Seara, când Iacov se întorcea de la câmp, Lea i‑a ieșit în întâmpinare și a zis: „Trebuie să intri la mine, pentru că te‑am cumpărat cu mandragorele fiului meu.“ Astfel, el s‑a culcat cu ea în acea noapte. 17Dumnezeu a ascultat‑o pe Lea, iar ea a rămas însărcinată și i‑a născut lui Iacov un al cincilea fiu. 18Lea a zis: „Dumnezeu mi‑a dat răsplata, pentru că i‑am dat‑o soțului meu pe roaba mea.“ Și i‑a pus numele Isahar18 Isahar, cuvânt derivat din aceeași rădăcină ca și termenul ebraic pentru răsplată, însemnând Este răsplată sau Bărbat al răsplății.. 19Lea a rămas din nou însărcinată și i‑a născut lui Iacov un al șaselea fiu. 20Ea a zis: „Dumnezeu mi‑a oferit un dar prețios. De data aceasta soțul meu mă va onora, pentru că i‑am născut șase fii.“ Și i‑a pus celui din urmă numele Zabulon20 Zabulon înseamnă, probabil, Onoare; un joc de cuvinte cu verbul a onora, folosit de autor în același verset. Termenul Zebulun și verbul ebraic tradus cu a onora derivă din aceeași rădăcină ebraică.. 21După aceea a născut o fiică și i‑a pus numele Dina21 Dina este femininul numelui Dan, însemnând judecată, răzbunată.. 22Dumnezeu Și‑a adus aminte de Rahela, a ascultat‑o și i‑a deschis pântecul. 23Ea a rămas însărcinată, a născut un fiu și a zis: „Dumnezeu mi‑a luat disprețul!“ 24I‑a pus numele Iosif24 Iosif înseamnă Fie ca El să adauge., zicând: „Domnul să‑mi mai adauge un fiu!“

Îmbogățirea lui Iacov

25După ce Rahela l‑a născut pe Iosif, Iacov i‑a zis lui Laban:

– Lasă‑mă să plec, ca să mă duc la locul meu și în țara mea. 26Dă‑mi soțiile și copiii, pentru care ți‑am slujit, și voi pleca; căci știi bine slujba pe care am făcut‑o pentru tine.

27Dar Laban i‑a răspuns:

– Dacă am găsit bunăvoință înaintea ta27 Lit.: în ochii tăi., te rog să mai rămâi. Am văzut semnele,27 Termenul ebraic descrie arta de a interpreta semne în natură și prin obiecte de cult, prin care omul păgân credea că poate descoperi voia divinității (vezi nota de la Gen. 44:5). Un alt sens posibil al verbului este: M‑am îmbogățit, sau Am devenit prosper. și anume, că Domnul m‑a binecuvântat datorită ție.

Apoi a zis:

28– Hotărăște‑mi plata și ți‑o voi da.

29Atunci Iacov i‑a zis:

– Știi cum ți‑am slujit și cum le‑a mers turmelor cu mine, 30căci puținul pe care‑l aveai înainte de venirea mea s‑a înmulțit foarte mult. Domnul te‑a binecuvântat oriunde m‑am dus eu. Acum, când voi face ceva și pentru familia mea?

31Laban a întrebat:

– Ce să‑ți dau?

Iacov a răspuns:

– Să nu‑mi dai nimic. Dacă vei face pentru mine ceea ce‑ți spun, voi continua să‑ți păstoresc și să‑ți păzesc turma: 32lasă‑mă să trec astăzi prin toată turma ta și să iau de acolo orice oaie pestriță și cu pete, tot ce este negru între miei și ceea ce este cu pete și pestriț între capre; aceasta să‑mi fie plata. 33De azi înainte, dreptatea mea va răspunde pentru mine. Când vei veni să‑mi vezi plata, tot ceea ce nu va fi cu pete sau pestriț între caprele mele și negru între mieii mei, să fie considerat furat.

34Laban a zis:

– Bine. Fie precum ai spus.

35În ziua aceea, Laban a luat țapii vărgați și cu pete, toate caprele pestrițe și cu pete, toate cele care aveau alb pe ele, și tot ceea ce era negru între miei și le‑a dat în grija35 Lit.: mâna. fiilor săi. 36Apoi a pus o distanță de trei zile între el și Iacov, iar Iacov a continuat să păstorească restul turmelor lui Laban.

37Iacov a luat nuiele verzi de plop, de migdal și de platan și le‑a descojit, astfel încât să se poată vedea lemnul alb al acestora. 38Apoi, nuielele pe care le descojise, le‑a pus în jgheaburi, în adăpătorile la care veneau oile să bea, chiar în fața oilor. Când erau în călduri și veneau să bea, 39oile se împerecheau înaintea nuielelor și fătau miei vărgați, pestriți și cu pete. 40Iacov a separat acești miei, iar oile lui Laban le‑a pus cu fața spre oile negre și pestrițe. El și‑a pus deoparte turmele lui și nu le‑a amestecat cu cele ale lui Laban. 41Ori de câte ori oile mai puternice erau în călduri, Iacov punea nuiele înaintea ochilor oilor, în jgheaburi, pentru ca ele să se împerecheze lângă nuiele. 42Dar când oile erau slabe, nu punea nuiele, astfel încât cele slabe erau pentru Laban, iar cele puternice, pentru Iacov. 43Acest om s‑a îmbogățit foarte mult și avea multe turme, roabe și robi, cămile și măgari.