Gálatas 4 – NVI & MTDS

Nueva Versión Internacional

Gálatas 4:1-31

1En otras palabras, mientras el heredero es menor de edad, en nada se diferencia de un esclavo, a pesar de ser dueño de todo. 2Al contrario, está bajo el cuidado de tutores y administradores hasta la fecha fijada por su padre. 3Así también nosotros, cuando éramos menores, estábamos esclavizados por los principios4:3 los principios. Alt. los poderes espirituales, o las normas; también en v. 9. de este mundo. 4Pero cuando se cumplió el plazo,4:4 se cumplió el plazo. Lit. vino la plenitud del tiempo. Dios envió a su Hijo, nacido de una mujer, nacido bajo la Ley, 5para rescatar a los que estaban bajo la Ley, a fin de que fuéramos adoptados como hijos. 6Ustedes ya son hijos. Dios ha enviado a nuestros corazones el Espíritu de su Hijo, que clama: «¡Abba! ¡Padre!». 7Así que ya no eres esclavo, sino hijo; y como eres hijo, Dios te ha hecho también heredero.

Preocupación de Pablo por los gálatas

8Antes, cuando no conocían a Dios, ustedes eran esclavos de los que en realidad no son dioses. 9Pero ahora que conocen a Dios —o más bien que Dios los conoce a ustedes—, ¿cómo es que quieren regresar a esos principios ineficaces y sin valor? ¿Quieren volver a ser esclavos de ellos? 10¡Ustedes siguen guardando los días, los meses, las estaciones y los años! 11Temo por ustedes, que tal vez me haya estado esforzando en vano.

12Hermanos, yo me he identificado con ustedes. Les suplico que ahora se identifiquen conmigo. No es que me hayan ofendido en algo. 13Como bien saben, la primera vez que les prediqué acerca de las buenas noticias fue debido a una enfermedad 14y, aunque esta fue una prueba para ustedes, no me trataron con desprecio ni desdén. Al contrario, me recibieron como a un ángel de Dios, como si se tratara de Cristo Jesús. 15Pues bien, ¿qué pasó con todo ese entusiasmo? Me consta que de haberles sido posible se habrían sacado los ojos para dármelos. 16¡Y ahora resulta que por decirles la verdad me he vuelto su enemigo!

17Esos que muestran mucho interés por ganárselos a ustedes no abrigan buenas intenciones. Lo que quieren es alejarlos de nosotros para que se entreguen a ellos. 18Está bien mostrar interés, con tal de que ese interés sea bien intencionado y constante, y que no se manifieste solo cuando yo estoy con ustedes. 19Queridos hijos, por quienes vuelvo a sufrir dolores de parto hasta que Cristo sea formado en ustedes, 20¡cómo quisiera estar ahora con ustedes y hablarles de otra manera, porque lo que están haciendo me tiene perplejo!

Agar y Sara

21Díganme, los que quieren estar bajo la Ley, ¿por qué no prestan atención a lo que la Ley misma dice? 22¿Acaso no está escrito que Abraham tuvo dos hijos, uno de la esclava y otro de la libre? 23El de la esclava nació por decisión humana, pero el de la libre nació en cumplimiento de una promesa.

24Ese relato puede interpretarse en sentido figurado: estas mujeres representan dos pactos. Uno, que es Agar, procede del monte Sinaí y tiene hijos que nacen para ser esclavos. 25Agar representa el monte Sinaí en Arabia y corresponde a la actual ciudad de Jerusalén, porque junto con sus hijos vive en esclavitud. 26Pero la Jerusalén celestial es libre y esa es nuestra madre. 27Porque está escrito:

«Tú, mujer estéril, que nunca has dado a luz,

¡grita de alegría!

Tú, que nunca tuviste dolores de parto,

¡prorrumpe en gritos de júbilo!

Porque más hijos que la casada

tendrá la desamparada».4:27 Is 54:1.

28Ustedes, hermanos, al igual que Isaac, son hijos por la promesa. 29Y así como en aquel tiempo el hijo nacido por decisión humana persiguió al hijo nacido por el Espíritu, así también sucede ahora. 30Pero ¿qué dice la Escritura? «¡Echa de aquí a la esclava y a su hijo! El hijo de la esclava jamás tendrá parte en la herencia con el hijo de la libre».4:30 Gn 21:10. 31Así que, hermanos, no somos hijos de la esclava, sino de la libre.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Gálatas 4:1-31

1Caitamari nisha nini: Yayapaj imalla tiyashcata japinapaj tiyacuj huahuaca, imalla yayapaj tiyashcata pai japina cashpapish, jatunyangacamaca, servijcunapura shinallatajmi. 2Ashtahuancarin yaya tucuita paipaj maquipi churana punlla chayangacamaca, churica huiñachijcunapaj, yachachijcunapaj maquillapimi purin. 3Ñucanchijpish chashnallataj huahua shina cashpaca, cai pachapaj ruranacunata catishpa, chai yuyaicunallapimi huatashca shina carcanchij. 4Ashtahuanpish ña punlla pajtajpimi, Taita Diosca Paipaj Churita cacharca. Paimi shuj huarmipi huacharirca. Pai huacharijpica, Mandashcaca Paitapish mandarcami. 5Paimi ñucanchijtaca, Mandashca ucupi causacujta cacharichishpa, quiquin huahuata rurangapaj shamurca. 6Cancuna, Diospaj huahuacuna cajpimi, Taita Diosca Paipaj Churipaj Espirituta cancunapaj shunguman cacharca. Chaimanta Paimi, cancunapaj shungupica Diostaca: (“¡Abba!”) “¡Ñuca Yayito!” nishpa caparicun. 7Chaimanta cunanca, ña Diospaj huahuami cangui, ña mana servij shinallachu cangui. Chashna ña Diospaj huahua cashcamantaca, Cristomantami Taita Dios imalla charishcata japigringui.

Pabloca Galacia crijcunatami achcata llaquishca

8Cancunaca, Taita Diosta ñaupa manaraj rijsishpaca, manapish dioscunatami servij carcanguichij. 9Chashna cashca cashpapish, cunanca Taita Diosta rijsinguichijmari, Diospish cancunata rijsinmari. Chashna cashca jahuaca, ¿ima nishpataj chai manapish cana, upa yuyaicunallapi crishpa, cutinllataj huatarishun ninguichigari? 10Ñaupa jatun nishca punllacunata, quillacunata, mushuj quilla, mushuj huatatapish cunancamamari huaquichicunguichijraj. 11Ñuca cancunata yachachishca yanga yuyachijpi, achcatami llaquirini.

12Huauqui, panicuna, ñucapish cancuna shina tucushcamanta, cancunapish ñuca shina tucupaichigari. Mana ñucata ima shina llaquichishcamanta chashna nicunichu. 13Cancunallataj yachanguichijmi. Ñuca cancunaman alli huillaita punta huillashpaca, ungushca, nanaihuan cashpami, cancunamanca huillarcani. 14Ñuca aichapi chashna ungushcalla cajpipish, mana millarcanguichijchu, ashtahuanpish uyarcanguichijllami. Millanapaj randica, Diospaj angelta shina, Cristo Jesusta shinamari chasquihuarcanguichij. 15Cancuna, chashna cushi cashcaca, ¿imataj tucurcari? Cancunapi ñuca quiquin ricushcatami yuyachisha nini: Cancunaca ima shina llujshichishpa cunalla cajpica, cancunapaj quiquin ñahuitapish llujshichishpa ñucaman cunguichijmanllami carca. 16¿Cashcatataj cancunaman huillashcallamantachu, cancunapaj ricuipica pʼiñanayaj tucurcani?

17Chai caishujcunaca cancunataca, ñucanchijllata uyashca canman yuyacuncunamari. Chashna yuyashpaca, mana cancunapaj ima allipajca yuyacuncunachu. Ashtahuanpish ñucanchijmanta chʼicanyashpa, paicunallata cʼuyashpa catichunmari yuyacuncuna. 18Alli shunguhuan shujtajcuna yuyailla canaca allimi. Shina cashpapish mana ñuca cancunahuan cajllapichu, chashna yuyarina canguichij. 19Ñuca huahuacunalla, cancunamantaca cutintajmi huachana nanaihuan shina cani. Cancuna Cristo shina tucujta ricuna yuyaihuan huañucunica. 20Cunantaj ñuca quiquin cancunahuan chaipi cashpaca, sumajtachari rimaiman. Cancunataca, sumajta rimanachari alli canman, mana cashpaca sinchita rimanachari alli canman imachari, mana yachanichu.

Agarhuan Sarahuan chʼimbapurashpami yuyachishca

21Mandashcapi nishcata pajtachishpa catishun nijcuna, huillahuaichij. Mandashca imallata nishcataca, ¿manachu uyashcanguichij? 22Dios Quillcachishcapica: ‘Abrahamca, ishqui churitami charirca’ ninmi. Shujtaca, paita servij huarmihuanmi charirca. Caishujtaca, paipaj quiquin huarmihuanmi charirca. 23Servij huarmihuan charishca churica, aichallamantami huacharirca. Ashtahuanpish quiquin huarmihuan charishca churica, Diosllataj cusha nishcata pajtachishcami carca.

24Chaihuanca, cashnami yuyachisha nicun: Chai ishqui huarmicunaca, ishqui chʼican ari ninacuitami ricuchin. Shuj ruranataca, Sinaí urcupimi ari nirca. Chaitaca, Agar huarmimi ricuchin. Chai huarmipaj huahuacunaca, huatashca shina causangapajllami huacharirca. 25Agarca, Arabia llajtapi tiyacuj Sinaí urcutapish, cunan tiyaj Jerusalén pueblotapishmi ricuchin. Chai puebloca, tucui chaipi causajcunandij huatashcarajmi. 26Ashtahuanpish jahua pachapi tiyacuj Jerusalenca, mana huatashcachu. Ñucanchijca, chai llajtapaj huahuacunami canchij. 27Chaitamari Dios Quillcachishcapica, cashna nicun:

«Cushicui, mana chichuj, mana huachaj huarmi.

Huachana nanaita mana rijsishpapish,

jatunta cushicushpa, caparishpa asilla.

Shitashca huarmi cashpapish,

canmari cusayuj huarmita yalli

achca huahuayuj tucungui» nicunmi.

28Chashna cajpica huauqui, panicuna, ñucanchijca Dios cusha nishcata pajtachishpa cushca Isaac shinamari canchij. 29Chai punllacunapica, Diospaj Espiritumanta huacharishca Isaactaca, aichallamanta huacharishca churimi pʼiñashpa llaquichirca. Cunanpish chashnallatajmi tucucun. 30Shina cajpipish Dios Quillcachishcapica, ¿ima nintaj? “Servij huarmitaca, paipaj churindijta llujshichishpa cachailla. Chai huarmipaj churica, quiquin huarmihuan charishca churihuanca, yaya imalla charishcacunataca mana japingachu” ninmi. 31Chaimanta huauqui, panicuna, ñucanchijca mana chai servij huarmipaj huahuacuna shinachu canchij. Ashtahuanpish quiquin huarmipaj huahuacuna shinami canchij.