El pueblo reconoce su pecado
1Mientras Esdras oraba y hacía esta confesión llorando y postrándose delante del Templo de Dios, a su alrededor se reunió una gran asamblea de hombres, mujeres y niños del pueblo de Israel. Toda la multitud lloraba amargamente. 2Entonces uno de los descendientes de Elam, que se llamaba Secanías, hijo de Jehiel, se dirigió a Esdras y le dijo: «Nosotros hemos sido infieles a nuestro Dios, pues tomamos por esposas a mujeres de los pueblos vecinos; pero todavía hay esperanza para Israel. 3Hagamos un pacto con nuestro Dios, comprometiéndonos a expulsar a todas estas mujeres y a sus hijos, conforme al consejo que nos has dado tú, y todos los que respetan el mandamiento de Dios. ¡Que todo se haga de acuerdo con la Ley! 4Levántate, pues esta es tu responsabilidad; nosotros te apoyamos. ¡Cobra ánimo y pon manos a la obra!».
5Al oír esto, Esdras se levantó e hizo que los líderes de los sacerdotes, los levitas y todo el pueblo de Israel se comprometieran, bajo juramento, a cumplir con lo que habían dicho; y ellos lo juraron. 6Luego Esdras salió del frente del Templo de Dios y fue a la habitación de Johanán, hijo de Eliasib. Allí se quedó sin comer pan ni beber agua, porque estaba muy deprimido por causa de la infidelidad de los repatriados.
7Posteriormente anunciaron en Judá y Jerusalén que todos los que habían regresado del cautiverio debían reunirse en Jerusalén. 8Y advirtieron que a todo el que no se presentara en el plazo de tres días, según la decisión de los oficiales y los jefes, se le quitarían sus propiedades y se le expulsaría de la asamblea de los repatriados.
9Por lo tanto, a los tres días, en el día veinte del mes noveno, se reunieron en Jerusalén todos los hombres de Judá y de Benjamín. Todo el pueblo se sentó en la plaza del Templo de Dios, temblando por causa de ese asunto e intimidados por el aguacero que caía. 10Entonces el sacerdote Esdras se puso en pie y les dijo:
—Ustedes han sido infieles y han aumentado la culpa de Israel, pues han contraído matrimonio con mujeres extranjeras. 11Ahora, pues, confiesen su pecado10:11 confiesen su pecado. Alt. den gracias. al Señor, Dios de nuestros antepasados, y hagan lo que a él le agrada. Sepárense de los paganos y de las mujeres extranjeras.
12Toda la asamblea contestó en alta voz:
—Está bien, haremos todo lo que nos has dicho. 13Pero no podemos quedarnos a la intemperie; estamos en época de lluvias y esto no es asunto de uno o dos días, pues somos muchos los que hemos cometido este pecado. 14Proponemos que se queden solo los oficiales del pueblo, y que todos los que viven en nuestras ciudades y se han casado con mujeres extranjeras se presenten en fechas determinadas, junto con los jefes y jueces de cada ciudad, hasta que se aparte de nosotros el ardor de la ira de nuestro Dios por causa de esta infidelidad. 15Solo se opusieron Jonatán, hijo de Asael, y Jahazías, hijo de Ticvá, apoyados por los levitas Mesulán y Sabetay.
16Los que habían regresado del cautiverio actuaron según lo que se había convenido. Entonces el sacerdote Esdras seleccionó y llamó por nombre a ciertos jefes de familia, y a partir del primer día del mes décimo se reunió con ellos para tratar cada caso. 17Y el primer día del mes primero terminaron de resolver los casos de todos los que se habían casado con mujeres extranjeras.
Lista de los culpables
18Los descendientes de los sacerdotes que se habían casado con mujeres extranjeras fueron los siguientes:
De Jesúa, hijo de Josadac, y de sus hermanos:
Maseías, Eliezer, Jarib y Guedalías. 19Ellos se comprometieron a despedir a sus mujeres extranjeras y ofrecieron un carnero como sacrificio por el perdón de su pecado.
20De Imer:
Jananí y Zebadías.
21De Jarín:
Maseías, Elías, Semaías, Jehiel y Uzías.
22De Pasur:
Elihoenay, Maseías, Ismael, Natanael, Jozabad y Elasá.
23De los levitas:
Jozabad, Simí, Quelaías o Quelitá, Petaías, Judá y Eliezer.
24De los cantores:
Eliasib.
De los porteros:
Salún, Telén y Uri.
25Y de los demás israelitas:
De Parós:
Ramías, Jezías, Malquías, Mijamín, Eleazar, Malquías y Benaías.
26De Elam:
Matanías, Zacarías, Jehiel, Abdí, Jeremot y Elías.
27De Zatú:
Elihoenay, Eliasib, Matanías, Jeremot, Zabad y Azizá.
28De Bebay:
Johanán, Jananías, Zabay y Atlay.
29De Baní:
Mesulán, Maluc, Adaías, Yasub, Seal y Ramot.
30De Pajat Moab:
Adná, Quelal, Benaías, Maseías, Matanías, Bezalel, Binuy y Manasés.
31De Jarín:
Eliezer, Isías, Malquías, Semaías, Simeón, 32Benjamín, Maluc y Semarías.
33De Jasún:
Matenay, Matatá, Zabad, Elifelet, Jeremay, Manasés y Simí.
34De Baní:
Maday, Amirán, Uel, 35Benaías, Bedías, Queluhi, 36Vanías, Meremot, Eliasib, 37Matanías, Matenay, Jasay.
38De los descendientes de Binuy:10:38 de Binuy. Alt. Bani, Binuy.
Simí, 39Selemías, Natán, Adaías, 40Macnadebay, Sasay, Saray, 41Azarel, Selemías, Semarías, 42Salún, Amarías y José.
43De Nebo:
Jeyel, Matatías, Zabad, Zebiná, Jadai, Joel y Benaías.
44Todos estos se habían casado con mujeres extranjeras y algunos habían tenido hijos con ellas.
1În timp ce Ezra se ruga și mărturisea plângând și stând plecat în fața Casei lui Dumnezeu, s‑a strâns la el o mare adunare de bărbați, de femei și de copii din Israel, căci poporul plângea cu amar. 2Atunci Șecania, fiul lui Iehiel, dintre urmașii lui Elam, a luat cuvântul și i‑a zis lui Ezra: „I‑am fost necredincioși Dumnezeului nostru, căsătorindu‑ne cu femei străine, care fac parte din popoarele țării! Dar, în pofida acestui lucru, încă mai există speranță pentru Israel! 3Să încheiem acum un legământ cu Dumnezeul nostru, angajându‑ne să izgonim toate femeile acestea și pe cei ce li s‑au născut, potrivit cu sfatul stăpânului meu și a celor ce se tem de porunca Dumnezeului nostru. Să se facă după Lege. 4Ridică‑te, căci este obligația ta, iar noi vom fi alături de tine! Fii tare și lucrează!“
5Ezra s‑a ridicat și le‑a pus pe căpeteniile preoților și ale leviților și pe tot Israelul să jure că vor face ce s‑a hotărât. Și ei au jurat. 6Ezra s‑a retras dinaintea Casei lui Dumnezeu și s‑a dus în odaia lui Iehohanan, fiul lui Eliașib. Când a intrat acolo, n‑a mâncat pâine și n‑a băut apă, căci bocea din cauza necredincioșiei celor ce fuseseră în captivitate. 7Au răspândit în Iuda și în Ierusalim vestea ca toți fiii exilului să se strângă la Ierusalim, 8urmând ca, potrivit sfatului căpeteniilor și al bătrânilor, toți aceia care nu vor veni în trei zile să fie deposedați8 Ebr.: haram/herem, termen care se referă la un lucru, un animal sau o persoană care erau închinate irevocabil Domnului. Ceea ce era herem îi aparținea de acum Domnului, fiind interzis uzului profan. Așadar, bunurile confiscate erau puse cel mai probabil la dispoziția Templului. de toate bunurile și să fie separați de adunarea celor întorși din captivitate.
9În trei zile, toți bărbații lui Iuda și ai lui Beniamin s‑au strâns la Ierusalim – era a douăzecea zi a lunii a noua. Tot poporul stătea în locul deschis dinaintea Casei lui Dumnezeu, tremurând din cauza veștii și din cauza ploilor.
10Preotul Ezra s‑a ridicat și le‑a zis:
– Ați fost necredincioși și v‑ați căsătorit cu femei străine, adăugând astfel la vina lui Israel. 11Dați slavă11 O provocare solemnă la mărturisire (vezi Ios. 7:19 și nota). acum Domnului, Dumnezeul părinților voștri, și împliniți voia Lui! Separați‑vă de popoarele din țară și de femei străine.
12Toată adunarea a răspuns cu glas tare:
– Vom face precum ne‑ai spus. 13Poporul însă este numeros, iar vremea este ploioasă și nu putem sta afară. De altfel, aceasta nu este o treabă de o zi sau două, căci sunt mulți printre noi care au păcătuit în această privință. 14Să rămână căpeteniile noastre în locul întregii adunări. Apoi toți cei din cetățile noastre care și‑au luat femei străine să vină la date stabilite împreună cu bătrânii și cu judecătorii din fiecare cetate, până se va abate de la noi mânia aprigă a Dumnezeului nostru cu privire la acest lucru.
15Doar Ionatan, fiul lui Asael, și Iahzeia, fiul lui Tikva, au stat împotriva acestei hotărâri, ei fiind susținuți de Meșulam și de levitul Șabtai. 16Fiii exilului au făcut întocmai. Au pus deoparte pe preotul Ezra și pe căpeteniile părintești, potrivit familiilor părinților lor, toți desemnați pe nume, și s‑au așezat să cerceteze problema în prima zi a lunii a zecea. 17În prima zi a lunii întâi au terminat de cercetat pe toți bărbații care se căsătoriseră cu femei străine.
Cei vinovați de căsătorii mixte
18Dintre urmașii preoților, iată‑i pe cei pe care i‑au găsit căsătoriți cu femei străine:
Dintre urmașii lui Iosua, fiul lui Ioțadak, și dintre frații săi:
Maaseia, Eliezer, Iarib și Ghedalia. 19Ei s‑au înțeles să le alunge pe soțiile lor și au adus pentru vina lor un berbec din turmă ca jertfă pentru vină.
20Dintre urmașii lui Imer:
Hanani și Zebadia;
21dintre urmașii lui Harim:
Maaseia, Ilie, Șemaia, Iehiel și Uzia;
22dintre urmașii lui Pașhur:
Elioenai, Maaseia, Ismael, Netanel, Iozabad și Elasa;
23dintre leviți:
Iozabad, Șimei, Chelaia, – numit și Chelita –, Petahia, Iuda și Eliezer;
24dintre cântăreți:
Eliașib;
dintre portari:
Șalum, Telem și Uri.
25Dintre ceilalți din Israel:
Dintre urmașii lui Paroș:
Ramia, Izia, Malchia, Miyamin, Elazar, Malchia și Benaia.
26Dintre urmașii lui Elam:
Matania, Zaharia, Iehiel, Abdi, Ieremot și Ilie.
27Dintre urmașii lui Zatu:
Elioenai, Eliașib, Matania, Ieremot, Zabad și Aziza.
28Dintre urmașii lui Bebai:
Iehohanan, Hanania, Zabai și Atlai.
29Dintre urmașii lui Bani:
Meșulam, Maluh, Adaia, Iașub, Șeal și Ieremot.
30Dintre urmașii lui Pahat-Moab:
Adna, Chelal, Benaia, Maaseia, Matania, Bețalel, Binui și Manase.
31Dintre urmașii lui Harim:
Eliezer, Ișia, Malchia, Șemaia, Simeon, 32Beniamin, Maluh și Șemaria.
33Dintre urmașii lui Hașum:
Matnai, Matata, Zabad, Elifelet, Ieremai, Manase și Șimei.
34Dintre urmașii lui Bani:
Maadai, Amram, Uel, 35Benaia, Bedia, Cheluhu, 36Vania, Meremot, Eliașib, 37Matania, Matnai, Iaasai, 38Bani, Binui, Șimei, 39Șelemia, Natan, Adaia, 40Mahnadebai, Șașai, Șarai, 41Azarel, Șelemia, Șemaria, 42Șalum, Amaria și Iosif.
43Dintre urmașii lui Nebo:
Ieiel, Matitia, Zabad, Zebina, Iadai, Ioel și Benaia.
44Toți aceștia se căsătoriseră cu femei străine, și unii chiar avuseseră fii cu ele.44 Sau: însă le‑au alungat, împreună cu copiii lor.
