Cuarta visión y advertencias
1Esto es lo que el Señor y Dios me mostró: una canasta de fruta madura 2y me preguntó: «¿Qué ves, Amós?».
«Una canasta de fruta madura», respondí.
Entonces el Señor me dijo:
«Ha llegado el tiempo de que Israel caiga como fruta madura; no volveré a perdonarlo.
3»En aquel día —afirma el Señor y Dios—, las canciones del palacio se volverán lamentos. ¡Muchos serán los cadáveres tirados por todas partes! ¡Silencio!».
4Oigan esto, los que pisotean a los necesitados
y exterminan a los pobres de la tierra.
5Ustedes dicen:
«¿Cuándo pasará la fiesta de luna nueva
para que podamos vender grano
o el día de reposo
para que pongamos a la venta el trigo?».
Ustedes buscan achicar la medida
y aumentar el precio,
falsear las balanzas
6y vender los deshechos del grano,
comprar al desvalido por dinero
y al necesitado, por un par de sandalias.
7El Señor ha jurado por el orgullo de Jacob: «Jamás olvidaré nada de lo que han hecho.
8»¿Y con todo esto no temblará la tierra?
¿No se enlutarán sus habitantes?
Subirá la tierra entera como el Nilo;
se agitará y bajará,
como el río de Egipto.
9»En aquel día», afirma el Señor y Dios,
«haré que el sol se ponga al mediodía
y que en pleno día la tierra se oscurezca.
10Convertiré en luto sus fiestas religiosas
y en cantos fúnebres todas sus canciones.
Los vestiré de luto
y afeitaré su cabeza.
Será como si lloraran la muerte de un hijo único
y terminarán el día en amargura.
11»Vienen días», afirma el Señor y Dios,
«en que enviaré hambre al país;
no será hambre de pan ni sed de agua,
sino hambre de oír las palabras del Señor.
12La gente vagará sin rumbo de mar a mar;
andarán errantes del norte al este,
buscando la palabra del Señor,
pero no la encontrarán.
13En aquel día se desmayarán de sed
las jóvenes hermosas y los jóvenes fuertes.
14Y caerán para no levantarse jamás
los que juran por la culpa8:14 por la culpa. Alt. por Asima; es decir, el ídolo samaritano. de Samaria,
los que dicen: “¡Tan cierto como que tu dios vive, oh Dan!
¡Tan cierto como que tu dios vive, Berseba!”».8:14 tu dios vive, Berseba. Lit. tu camino vive, Berseba.
Coșul cu fructe coapte
1Stăpânul Domn mi‑a mai arătat următorul lucru: am văzut un coș cu fructe coapte.
2El m‑a întrebat:
– Ce vezi, Amos?
Eu am răspuns:
– Un coș cu fructe coapte.
Atunci Domnul mi‑a zis:
– Vine sfârșitul2 Joc de cuvinte între fructe coapte (qayiț) și sfârșit (qeț) poporului Meu, Israel! Nu‑l voi mai cruța!
3În ziua aceea, zice Stăpânul Domn, cântările de la palat3 Sau: Templu (o astfel de interpretare rămâne totuși problematică, deoarece Templul era în Ierusalim, iar profeția lui Amos vizează Regatul de Nord). se vor preface în gemete. Vor fi o mulțime de cadavre aruncate peste tot! Tăcere!
4Ascultați aceasta, voi, care‑i călcați în picioare pe cei nevoiași
și‑i prăpădiți pe săracii din țară.
5Voi ziceți:
„Când va trece luna nouă5 Vezi Num. 28:11-15.,
ca să putem vinde grâne?
Cât mai este din Sabat,
ca să deschidem grânarele,
să micșorăm efa5 Unitate de măsură pentru volum; în cazul de față se referă la cantitate în general.,
să mărim șechelul5 Greutate de bază, comună la toate popoarele semitice antice; existau mai multe tipuri de șechel: regal (2 Sam. 14:26; aproximativ 13 gr), obișnuit (aproximativ 12 gr) și cel al Lăcașului (aproximativ 10 gr); greutatea șechelului a variat în diferite vremuri și în diferite zone.,
să înșelăm cu talerele înșelăciunii,
6să‑i cumpărăm pe săraci cu argint
și pe nevoiași – pentru o pereche de sandale
și să vindem codină în loc de grâne?“
7Domnul a jurat pe mândria lui Iacov: „Nu voi uita niciodată vreuna din faptele lor!
8Să nu tremure țara din cauza aceasta
și să nu bocească toți cei ce locuiesc în ea?
Să nu se ridice ca Nilul tot ce este în țară,
să nu se învolbureze și apoi să se retragă
precum Râul Egiptului?8 Imaginea este aceea a inundațiilor anuale provocate de Nil.
9În ziua aceea, zice Stăpânul Domn,
voi face să apună soarele la amiază
și voi întuneca pământul în miezul zilei.
10Voi preface sărbătorile voastre în bocet
și toate cântările voastre – în cântări de jale.
Voi face ca toate coapsele să fie acoperite cu saci
și toate capetele să fie rase.
Voi face ziua aceea ca bocetul pentru singurul fiu,
iar sfârșitul ei – ca o zi amară.
11Iată, vin zile, zice Stăpânul Domn,
când voi trimite foamete în țară,
dar nu foame după pâine și nu sete după apă,
ci după auzirea cuvintelor Domnului.
12Ei vor umbla șovăind de la o mare la alta,
vor cutreiera de la nord la răsărit,
căutând Cuvântul Domnului
dar nu‑l vor găsi.
13În ziua aceea,
fecioarele frumoase și tinerii
vor leșina de sete.
14Cei ce obișnuiau să jure pe păcatul14 Sau: pe Așima al (vezi 2 Regi 17:30). Samariei
și să zică: «Viu este zeul tău, Dane!»
sau «Vie este calea ta14 Cu referire la pelerinajul care se făcea la sanctuarul de la Beer-Șeba (vezi 5:5)., Beer-Șeba!»,
aceia vor cădea și nu se vor mai ridica.“
