1በረዶ በበጋ፣ ዝናብ በመከር እንደማያስፈልግ ሁሉ፣
ክብርም ለተላላ አይገባውም።
2ክንፎቿን እንደምታርገበግብ ድንቢጥ ወይም ቱር እንደምትል ጨረባ፣
ከንቱ ርግማንም በማንም ላይ አይደርስም።
3ለፈረስ ዐለንጋ፣ ለአህያ መሸበቢያ፣
ለተላላ ጀርባም በትር ይገባዋል።
4ቂልን እንደ ቂልነቱ አትመልስለት፤
አለዚያ አንተም ራስህ እንደ እርሱ ትሆናለህ።
5ቂልን እንደ ቂልነቱ መልስለት፤
አለዚያ ጠቢብ የሆነ ይመስለዋል።
6በተላላ እጅ መልእክትን መላክ፣
የገዛ እግርን እንደ መቍረጥ ወይም ዐመፃን እንደ መጋት ነው።
7በቂል አንደበት የሚነገር ምሳሌ፣
ሰላላ የሽባ ሰው እግር ነው።
8ለተላላ ክብር መስጠት፣
በወንጭፍ ላይ ድንጋይ እንደ ማሰር ነው።
9በአላዋቂ አንደበት የሚነገር ምሳሌ፣
በሰካራም እጅ እንዳለ እሾኽ ነው።
10ቂልን ወይም የትኛውንም ዐላፊ አግዳሚ የሚቀጥር፣
ፍላጻውን በነሲብ እየወረወረ ወገኖቹን እንደሚያቈስል ቀስተኛ ነው።
11ውሻ ወደ ትፋቱ እንደሚመለስ ሁሉ፣
ተላላም ቂልነቱን ይደጋግማል።
12ራሱን እንደ ጠቢብ የሚቈጥረውን ሰው አይተሃልን?
ከእርሱ ይልቅ ለተላላ ተስፋ አለው።
13ሰነፍ፣ “በመንገድ ላይ አንበሳ አለ፤
አስፈሪ አንበሳ በአውራ ጐዳና ላይ ይጐማለላል” ይላል።
14መዝጊያ በማጠፊያው ላይ እንደሚዞር፣
ሰነፍም በዐልጋው ላይ ይገላበጣል።
15ሰነፍ እጁን ወጭት ውስጥ ያጠልቃል፤
ወደ አፉ ለመመለስ ግን እጅግ ይታክታል።
16በማስተዋል መልስ ከሚሰጡ ከሰባት ሰዎች ይልቅ፣
ሰነፍ ራሱን ጠቢብ አድርጎ ይቈጥራል።
17በሌሎች ጠብ ጥልቅ የሚል መንገደኛ፣
የውሻ ጆሮ እንደሚይዝ ሰው ነው።
18ትንታግ ወይም የሚገድል ፍላጻ እንደሚወረውር እብድ፣
19“ቀልዴን እኮ ነው” እያለ
ባልንጀራውን የሚያታልል ሰውም እንደዚሁ ነው።
20ዕንጨት ከሌለ እሳት ይጠፋል፤
አሾክሻኪ ከሌለም ጠብ ይበርዳል።
21ከሰል ፍምን፣ ዕንጨትም እሳትን እንደሚያቀጣጥል፣
አዋኪ ሰውም ጠብን ያባብሳል።
22የሐሜተኛ ቃል እንደ ጣፋጭ ጕርሻ ነው፤
ወደ ሰው ውስጠኛው ክፍል ዘልቆ ይገባል።
23ክፋትን በልብ ቋጥሮ ለስላሳ ቃል የሚናገር ከንፈር፣
በብር ፈሳሽ26፥23 ወይም በሚያብለጨልጭ ነገር እንደ ተለበጠ የሸክላ ዕቃ ነው።
24ተንኰለኛ በከንፈሩ ይሸነግላል፤
በልቡ ግን ክፋትን ይቋጥራል።
25ንግግሩ ማራኪ ቢሆንም አትመነው፤
ሰባት ርኩሰት ልቡን ሞልቶታልና።
26ተንኰሉ በሽንገላው ይሸፈን ይሆናል፤
ነገር ግን ክፋቱ በጉባኤ ይገለጣል።
27ጕድጓድ የሚምስ ራሱ ይገባበታል፤
ድንጋይ የሚያንከባልልም ተመልሶ በላዩ ላይ ይገለበጥበታል።
28ሐሰተኛ ምላስ የጐዳቻቸውን ትጠላለች፤
ሸንጋይ አንደበትም ጥፋትን ታመጣለች።
1Așa cum nu se potrivește zăpada în timpul verii sau ploaia la seceriș,
tot astfel nu se potrivește nici gloria pentru un nesăbuit.
2Așa cum sare vrabia încoace și încolo și cum zboară rândunica,
tot astfel nu nimerește nici blestemul neîntemeiat.
3Biciul este pentru cal, zăbala pentru măgar,
și nuiaua pentru spatele nesăbuiților.
4Nu‑i răspunde nesăbuitului după nebunia lui,
ca nu cumva să fii tu însuți ca el!
5Răspunde‑i nesăbuitului pe măsura nebuniei lui,
ca nu cumva să se vadă înțelept în ochii săi!
6Cel care trimite un mesaj printr‑un nesăbuit
își taie singur picioarele și bea violență.
7Ca picioarele oloage, care atârnă neputincioase,
așa este un proverb în gura unor nesăbuiți.
8Cum leagă cineva piatra în praștie,
așa este cinstirea unui nesăbuit.
9Ca un tufiș de spini în mâna unui om beat,
așa este un proverb în gura nesăbuiților.
10Ca un arcaș care rănește pe oricine,10 Sensul versului este nesigur.
așa este cel ce angajează un nesăbuit sau un trecător oarecare.
11Ca un câine care se întoarce la voma lui,
așa își repetă și nesăbuitul nebunia.
12Ai văzut vreun om care se vede înțelept în ochii săi?
Este mai multă speranță pentru un nesăbuit decât pentru el.
13Leneșul spune: „Este un leu pe drum!
Un leu este pe străzi!“
14Așa cum se întoarce ușa pe balamalele ei,
tot astfel se întoarce și leneșul în patul lui.
15Leneșul își bagă mâna adânc în farfurie
dar este prea obosit s‑o mai ducă înapoi la gură.
16Leneșul este mai înțelept în ochii săi
decât șapte oameni care răspund cu discernământ.
17Ca un om care prinde un câine de urechi,
așa este trecătorul care se amestecă într‑o ceartă care nu‑l privește.
18Ca un nebun care aruncă săgeți aprinse și ucigătoare,
19așa este omul care înșală pe semenul său
și spune: „Doar am glumit!“
20Când nu mai sunt lemne, focul se stinge
și când nu mai este niciun bârfitor, cearta încetează.
21Cărbunele face jar și lemnul foc,
iar omul certăreț stârnește conflicte.
22Cuvintele bârfitorului sunt ca niște prăjituri;
ele alunecă până în odăile pântecului.
23Ca poleiala de argint23 Zgură sau substanță rămasă după topirea minereului din care se obținea argintul pur. Fără valoare în sine, substanța era uneori folosită la poleirea vaselor de lut, creând impresia (falsă) de vas prețios. peste un vas de lut
așa sunt buzele prefăcute23 Expresia buze prefăcute se inspiră din textul grecesc al VT (Septuaginta). Textul ebraic redă imaginea unor buze învăpăiate. și o inimă rea.
24Cel ce urăște se preface cu buzele lui,
dar înlăuntrul lui pregătește înșelătoria.
25Când vorbește cu glas binevoitor, să nu‑l crezi,
căci șapte urâciuni sunt în inima lui.
26Ura lui poate fi ascunsă prin ipocrizie,
dar răutatea lui va fi descoperită în adunare.
27Cine sapă o groapă va cădea în ea,
iar piatra se va întoarce chiar peste cel ce o rostogolește.
28Limba mincinoasă urăște pe cei răniți de ea,
și gura lingușitoare aduce ruina.
