መዝሙር 71
የሽማግሌ ጸሎት
71፥1-3 ተጓ ምብ – መዝ 31፥1-4
1እግዚአብሔር ሆይ፤ አንተን መጠጊያ አደረግሁ፤
ከቶም አልፈር።
2በጽድቅህ ታደገኝ፤ አስጥለኝም፤
ጆሮህን ወደ እኔ አዘንብል፤ አድነኝም።
3ምንጊዜም የምሸሽበት፣
መጠጊያ ዐለት ሁነኝ፤
አንተ ዐለቴ ምሽጌ ነህና፣
ታድነኝ ዘንድ ትእዛዝህ ይውጣ።
4አምላኬ ሆይ፤ ከክፉ እጅ፣
ከግፈኛና ከጨካኝ መዳፍ አውጣኝ።
5ጌታ እግዚአብሔር ሆይ፤ አንተ ተስፋዬ፣
ከልጅነቴም ጀምሮ መታመኛዬ ነህና።
6ከተወለድሁ ጀምሮ በአንተ ተደገፍሁ፤
ከእናቴ ማሕፀን ያወጣኸኝ አንተ ነህ፤
አንተ የዘወትር ምስጋናዬ ነህ።
7ብዙዎች እንደ ጕድ አዩኝ፤
አንተ ግን ጽኑ ዐምባዬ ነህ።
8ቀኑን ሙሉ ክብርህን ያወራ ዘንድ፣
አፌ በምስጋናህ ተሞልቷል።
9በእርጅናዬ ዘመን አትጣለኝ፤
ጕልበቴም ባለቀበት ጊዜ አትተወኝ።
10ጠላቶቼ ተነጋግረውብኛልና፣
ሕይወቴን ለማጥፋት የሚሹ በአንድ ላይ አሢረዋል፤
11እነርሱም፣ “እግዚአብሔር ትቶታል፤
የሚያስጥለው የለምና፣ ተከታትላችሁ ያዙት” አሉ።
12አምላክ ሆይ፤ ከእኔ አትራቅ፤
አምላኬ ሆይ፤ እኔን ለመርዳት ፍጠን።
13ባላንጣ የሆኑብኝ ይፈሩ፤ ይጥፉም፤
ሊጐዱኝ የሚፈልጉ፣
ንቀትንና ውርደትን ይከናነቡ።
14እኔ ግን ሁልጊዜ ተስፋ አደርጋለሁ፤
በምስጋና ላይ ምስጋና አቀርብልሃለሁ።
15አንደበቴ ስለ ጽድቅህ፣
ቀኑን ሙሉ ስለ ማዳንህ ይናገራል፤
ማቆሚያ ልኩንም አላውቅም።
16መጥቼ የጌታ እግዚአብሔርን ብርቱ ሥራ ዐውጃለሁ፤
የአንተን ጽድቅ ብቻ እናገራለሁ።
17አምላክ ሆይ፤ አንተ ከልጅነቴ ጀምረህ አስተማርኸኝ፤
እኔም እስከ ዛሬ ድረስ ድንቅ ሥራህን ዐውጃለሁ።
18አምላክ ሆይ፤ ሳረጅና ስሸብትም አትተወኝ፤
ክንድህን ለመጭው ትውልድ፣
ኀይልህን ኋላ ለሚነሣ ሕዝብ ሁሉ፣
እስከምገልጽ ድረስ።
19አምላክ ሆይ፤ ጽድቅህ እስከ ሰማያት ይደርሳል፤
አንተ ታላላቅ ነገሮችን አድርገሃል፤
አምላክ ሆይ፤ እንደ አንተ ያለ ማን ነው?
20ብዙ መከራና ጭንቅ ብታሳየኝም፣
ሕይወቴን እንደ ገና ታድሳለህ፤
ከምድር ጥልቅም፣
እንደ ገና ታወጣኛለህ።
21ክብሬን ትጨምራለህ፤
ተመልሰህም ታጽናናኛለህ።
22አምላኬ ሆይ፤ ስለ ታማኝነትህ፣
በበገና አመሰግንሃለሁ፤
የእስራኤል ቅዱስ ሆይ፤
በመሰንቆ እዘምርልሃለሁ።
23ዝማሬ በማቀርብልህ ጊዜ ከንፈሮቼ በደስታ ይሞላሉ፤
አንተ የተቤዠሃትም ነፍሴ እልል ትላለች።
24አንደበቴ ስለ ጽድቅህ፣
ቀኑን ሙሉ ያወራል፤
የእኔን መጐዳት የሚፈልጉ፣
ዐፍረዋልና፤ ተዋርደዋልም።
Psalmul 71
1În Tine, Doamne, mă adăpostesc!
Să nu fiu dat de rușine vreodată!
2În dreptatea Ta, izbăvește‑mă și scapă‑mă!
Pleacă‑Ți urechea spre mine și mântuiește‑mă.
3Fii pentru mine o stâncă, o locuință,
la care să vin mereu.
Tu poruncești să fiu izbăvit,
căci Tu ești stânca mea și fortăreața mea.
4Dumnezeul meu, scapă‑mă din mâna celui rău,
din brațul celui nedrept și crud.
5Tu ești speranța mea
Stăpâne Doamne, ești încrederea mea încă din tinerețea mea.
6M‑am sprijinit pe Tine încă din pântec:
Tu m‑ai desprins din pântecul mamei mele;
în Tine este lauda mea mereu.
7Am ajuns ca o minune pentru mulți,
dar Tu ești adăpostul meu cel trainic.
8Gura‑mi este plină de lauda Ta;
toată ziua vorbesc despre splendoarea Ta.
9Nu mă lepăda la bătrânețe!
Când îmi va fi trecut puterea, nu mă părăsi,
10căci dușmanii mei vorbesc împotriva mea
și cei ce caută să‑mi ia viața uneltesc împreună,
11zicând: „L‑a părăsit Dumnezeu!
Urmăriți‑l și prindeți‑l, căci nu mai are scăpare!“
12Dumnezeule, nu Te îndepărta de mine!
Dumnezeul meu, vino degrabă în ajutorul meu!
13Să fie făcuți de rușine! Să piară
potrivnicii sufletului meu!
Să‑i înfășoare disprețul și rușinea
pe cei care îmi vor răul.
14Eu însă voi continua să sper
și Te voi lăuda tot mai mult.
15Gura mea va povesti dreptatea Ta
și mântuirea Ta toată ziua,
chiar dacă nu le cunosc marginile.
16Voi veni și voi proclama isprăvile Tale, Stăpâne Doamne,
voi aminti dreptatea Ta și numai a Ta.
17Dumnezeule, m‑ai învățat încă din tinerețea mea,
iar eu continui să vestesc minunile Tale până în ziua de azi.
18Dumnezeule, nu mă părăsi nici chiar când voi fi bătrân și cărunt;
nu mă părăsi până voi vesti puterea Ta generației următoare
și tăria Ta tuturor celor ce vor veni.
19Dreptatea Ta, Dumnezeule, ajunge până la cer!
Tu ai înfăptuit lucruri mari.
Dumnezeule, cine este ca Tine?
20Deși m‑ai făcut să văd necazuri multe și amare,
Tu îmi vei da din nou viață.
Chiar și din adâncimile pământului
mă vei scoate din nou.
21Îmi vei mări cinstea
și mă vei mângâia.
22Iar eu Îți voi mulțumi cu harfa
pentru credincioșia Ta, Dumnezeul meu!
Voi cânta spre lauda Ta din liră,
Sfântule al lui Israel!
23Buzele mele vor striga de bucurie când voi cânta spre lauda Ta,
iar sufletul meu, pe care l‑ai răscumpărat, va cânta și el.
24Limba mea, de asemenea,
va vesti toată ziua dreptatea Ta,
căci cei ce‑mi voiau răul
au fost făcuți de rușine și de râs.
