ዛብሄልና ስልማና
1በዚህ ጊዜ የኤፍሬም ሰዎች፣ “ምድያማውያንን ለመውጋት ስትሄድ ለምን አልጠራኸንም? ለምንስ እንዲህ ያለ ነገር አደረግህ?” በማለት ጌዴዎንን እጅግ ነቀፉት።
2ጌዴዎን ግን፣ “እናንተ ካደረጋችሁት ጋር ሲነጻጸር የእኔ ከምን ይቈጠራል? የኤፍሬም የወይን ቃርሚያ ተጠቃሎ ከገባው ከአቢዔዝር የወይን መከር አይበልጥምን? 3እግዚአብሔር የምድያማውያንን መሪዎች ሔሬብንና ዜብን በእጃችሁ አሳልፎ ሰጣችሁ፤ ታዲያ እናንተ ከፈጸማችሁት ጋር የሚወዳደር ምን ማድረግ እችል ነበር?” ይህን ሲሰሙ ቍጣቸው በረደ።
4ጌዴዎንና ሦስት መቶዎቹ ሰዎች ዮርዳኖስን ተሻገሩ፤ ምንም እንኳ ድካም ቢሰማቸውም ጠላቶቻቸውን ያሳድዱ ነበር። 5የሱኮትንም ሰዎች፣ “የምድያምንም ነገሥታት ዛብሄልንና ስልማናን በማሳደድ ላይ ስለሆንሁ የተከተሉኝም ሰዎች ስለ ደከሙብኝ እባካችሁ የሚበሉትን እንጀራ ስጧቸው” አላቸው።
6የሱኮት ሹማምት ግን፣ “ለተከተሉህ ሰዎች እንጀራ እንሰጥ ዘንድ ዛብሄልና ስልማና በእጅህ ገብተዋልን?” አሉት።
7ጌዴዎንም መልሶ፣ “ደኅና፤ እግዚአብሔር ዛብሄልንና ስልማናን በእጄ አሳልፎ በሚሰጥበት ጊዜ በምድረ በዳ እሾኽና አሜከላ ሥጋችሁን እተለትላለሁ” አላቸው።
8ከዚያም ወደ ጵኒኤል ሰዎች ሄዶ ያንኑ ጥያቄ አቀረበላቸው፤ የእነርሱም መልስ የሱኮት ሰዎች ከሰጡት መልስ ጋር አንድ ዐይነት ነበር። 9እርሱም የጵኒኤልን ሰዎች፣ “በድል አድራጊነት በሰላም ስመለስ ከተማችሁን የምትጠብቁበትን ይህን ግንብ አፈርሰዋለሁ” አላቸው።
10በዚህ ጊዜ ዛብሄልና ስልማና ዐሥራ አምስት ሺሕ ከሆነ ሰራዊታቸው ጋር ቀርቀር በተባለ ስፍራ ነበሩ፤ ይህም ከምሥራቅ ሕዝቦች ከተውጣጣውና በጦር ሜዳ ከወደቀው መቶ ሃያ ሺሕ ሰይፍ ታጣቂ ሰራዊት የተረፈው ነበር። 11ከዚያም ጌዴዎን ተነሣ፤ ከኖባህና ከዮግብሃ በስተ ምሥራቅ የሚኖሩ ዘላኖች የሚሄዱበትን መንገድ ተከትሎ በጠላት ሰራዊት ላይ በድንገት አደጋ ጣለ። 12ሁለቱ የምድያም ነገሥታት ዛብሄልና ስልማና ሸሹ፤ ጌዴዎን ግን አሳድዶ ያዛቸው፤ መላ ሰራዊታቸውንም እጅግ በታተነው።
13ከዚህ በኋላ የኢዮአስ ልጅ ጌዴዎን በሐሬስ መተላለፊያ በኩል አድርጎ ከጦርነቱ ተመለሰ፤ 14እርሱም የሱኮት ሰው የሆነ አንድ ወጣት ማረከ፤ መረመረውም፤ ወጣቱም የሰባ ሰባት የሱኮት ሹማምትና የከተማዪቱንም አለቆች ስም ጻፈለት። 15ከዚያም ጌዴዎን ወደ ሱኮት ሰዎች መጥቶ እንዲህ አላቸው፤ “ ‘ለደከሙት ሰዎችህ እንጀራ እንሰጥ ዘንድ ዛብሄልና ስልማና በእጅህ ገብተዋልን’ በማለት ያላገጣችሁብኝ ዛብሄልና ስልማና እነዚሁላችሁ።” 16ጌዴዎን የከተማዪቱን አለቆች ወሰደ፤ በምድረ በዳ እሾኽና አሜኬላ በመቅጣት የሱኮትን ሰዎች ትምህርት ሰጣቸው። 17እንዲሁም በጵኒኤል ያለውን የከተማ መጠበቂያ ግንብ አፈረሰ፤ የከተማዪቱንም ሰዎች ገደለ።
18ዛብሄልና ስልማናንም፣ “በታቦር ላይ የገደላችኋቸው ሰዎች እንዴት ያሉ ነበሩ?” በማለት ጠየቃቸው።
እነርሱም፣ “ሁሉም እንዲህ እንደ አንተ ያሉ የንጉሥ ልጆች የሚመስሉ ናቸው” አሉት።
19ጌዴዎንም፣ “እነርሱ የእናቴ ልጆች ወንድሞቼ ናቸው፤ ባትገድሏቸው ኖሮ እኔም እንደማልገድላችሁ በሕያው እግዚአብሔር ስም አረጋግጥላችሁ ነበር።” ብሎ መለሰላቸው። 20ከዚያም ወደ በኵር ልጁ ወደ ዮቴር ዘወር ብሎ፣ “ግደላቸው” አለው፤ ዮቴር ግን ትንሽ ልጅ ነበርና ስለ ፈራ ሰይፉን አልመዘዘም።
21ዛብሄልና ስልማናም፣ “የሰው ጕልበቱ እንደ ሰውነቱ መጠን ነውና አንተው ራስህ ግደለን” አሉት፤ ጌዴዎንም ተነሥቶ ገደላቸው፤ በግመሎቻቸው ዐንገት ላይ የነበሩትንም ጌጦች ወሰደ።
የጌዴዎን ኤፉድ
22እስራኤላውያንም ጌዴዎንን፣ “ከምድያማውያን እጅ ታድገኸናልና አንተ፣ ልጅህና የልጅ ልጅህ ግዙን” አሉት።
23ጌዴዎን ግን መልሶ፣ “እኔም ሆንሁ ልጄ አንገዛችሁም፤ የሚገዛችሁ እግዚአብሔር ነው” አላቸው። 24እርሱም፣ “አንድ የምጠይቃችሁ ነገር አለኝ፤ ይኸውም እያንዳንዳችሁ ከምርኮ ካገኛችሁት ውስጥ የጆሮ ጕትቻችሁን እንድትሰጡኝ ነው” አላቸው፤ የወርቅ ጕትቻ ማድረግ የእስማኤላውያን ባህል ነበርና።
25እነርሱም መልሰው፤ “ደስ እያለን እንሰጥሃለን” አሉት፤ ወዲያው ልብስ አነጠፉ፤ በላዩም ላይ እያንዳንዳቸው ከማረኩት ውስጥ የጆሮ ጕትቻ ጣል ጣል አደረጉለት። 26ሌሎቹን ጌጣጌጦች፣ ይኸውም የዐንገት ሐብሉን ከነ እንጥልጥሉ፣ የምድያም ነገሥታት ይለብሱት የነበረውን ሐምራዊ ልብስ ወይም በግመሎቻቸው ዐንገት ላይ ያሉትን ጌጦች ሳይጨምር ጌዴዎን በጠየቃቸው መሠረት የሰጡት የወርቅ ጕትቻ ክብደት ሺሕ ሰባት መቶ ሰቅል8፥26 19.5 ኪሎ ግራም ያህል ነው። ያህል መዘነ።
27ጌዴዎን በወርቁ ኤፉድ ሠራ፤ በተወለደበትም ከተማ በዖፍራ አኖረው። እስራኤልም በሙሉ ኤፉዱን በማምለክ ስላመነዘሩ፣ ኤፉዱ ለጌዴዎንና ለቤተ ሰቡ ወጥመድ ሆነ።
የጌዴዎን መሞት
28ስለዚህ ምድያማውያን በእስራኤላውያን ተሸነፉ፤ ዳግመኛም ራሳቸውን ከፍ ከፍ አላደረጉም። ጌዴዎን በሕይወት እስካለ ጊዜ ድረስ ምድሪቱ አርባ ዓመት ሰላም አገኘች።
29የኢዮአስ ልጅ ይሩባኣል ወደ ቤቱ ተመለሰ፤ በዚያም ተቀመጠ። 30ብዙ ሚስቶች ስላገባ ሰባ ልጆች ነበሩት፤ 31በሴኬም የምትኖረው ቁባቱም እንደዚሁ ወንድ ልጅ ወለደችለት፤ ስሙንም አቤሜሌክ አለው። 32የኢዮአስ ልጅ ጌዴዎን ዕድሜ ጠግቦ ሞተ፤ በአቢዔዝራውያን ምድር ባለችው በዖፍራ፣ በአባቱ በኢዮአስ መቃብር ተቀበረ።
33ጌዴዎን ሞቶ ብዙም ሳይቈይ እስራኤላውያን የበኣልን አማልክት በማምለክ አመነዘሩ፤ በኣልብሪትንም አምላካቸው አደረጉ፤ 34በዙሪያቸው ከነበሩት ጠላቶቻቸው እጅ የታደጋቸውን እግዚአብሔር አምላካቸውን አላሰቡትም። 35እንዲሁም ይሩባኣል የተባለው ጌዴዎን ያደረገላቸውን በጎ ነገር ሁሉ አስበው ለቤተ ሰቡ ውለታ መላሽ ሆነው አልተገኙም።
Cearta cu efraimiții
1Efraimiții i‑au zis lui Ghedeon:
– Cum ai putut să te porți astfel cu noi? De ce nu ne‑ai chemat și pe noi când te‑ai dus să lupți împotriva midianiților?
Și au început o ceartă aprigă cu el.
2El le‑a răspuns:
– Ce‑am făcut eu mai mult în comparație cu voi? Nu este mai bun culesul ciorchinilor rămași în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer? 3În mâinile voastre i‑a dat Dumnezeu pe Oreb și Zeeb, căpeteniile midianiților. Am putut eu oare să fac mai mult decât voi?
După ce le‑a spus aceste cuvinte, li s‑a potolit mânia.
Ghedeon îi omoară pe regii midianiți
4Apoi Ghedeon a ajuns la Iordan și l‑a traversat împreună cu cei trei sute de bărbați care erau cu el, obosiți, dar încă în urmărirea dușmanului.
5El le‑a zis oamenilor din Sucot:
– Dați‑le, vă rog, câteva bucăți de pâine oamenilor care sunt cu mine, căci sunt obosiți și suntem încă în urmărirea lui Zebah și Țalmuna, regii Midianului.
6Căpeteniile din Sucot i‑au răspuns:
– Sunt deja Zebah și Țalmuna în mâna ta, ca să dăm pâine oștirii tale?
7Ghedeon le‑a zis:
– Ei bine, după ce Domnul îi va da pe Zebah și pe Țalmuna în mâinile mele, vă voi treiera carnea cu spinii pustiei și cu mărăcini.
8De acolo s‑au suit la Peniel și a cerut același lucru. Oamenii din Peniel i‑au răspuns așa cum îi răspunseseră oamenii din Sucot. 9Atunci el le‑a vorbit oamenilor din Peniel, zicând: „Când mă voi întoarce în pace vă voi dărâma turnul acesta!“
10Zebah și Țalmuna erau în Karkor, împreună cu ei fiind și tabăra lor, în jur de cincisprezece mii de bărbați, toți cei ce mai rămăseseră din toată tabăra fiilor Răsăritului, căci căzuseră uciși o sută douăzeci de mii de războinici. 11Ghedeon s‑a suit pe drumul celor ce locuiesc în corturi, la răsărit de Nobah și Iogbeha, și a atacat tabăra în timp ce aceasta se credea în siguranță. 12Zebah și Țalmuna au fugit, dar el i‑a urmărit și i‑a capturat pe cei doi regi ai Midianului, Zebah și Țalmuna. Și a pus pe fugă toată tabăra.
13Apoi Ghedeon, fiul lui Ioaș, s‑a întors de la luptă prin trecătoarea Heres. 14A prins un tânăr dintre oamenii din Sucot căruia i‑a pus câteva întrebări. Acesta i‑a dat în scris numele căpeteniilor și bătrânilor14, 16 Șefi de familii și de clanuri, recunoscuți ca autoritate la toate popoarele orientale. Ei avea rol de (2) judecători în cadrul comunității locale (Deut. 19:12; 21:1-9, 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau de (2) lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituție, Sfatul Bătrânilor este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7). Sucotului. Erau șaptezeci și șapte de bărbați. 15S‑a dus la oamenii din Sucot și le‑a zis: „Iată‑i pe Zebah și Țalmuna din cauza cărora m‑ați batjocorit, zicând: «Sunt deja Zebah și Țalmuna în mâna ta, ca să dăm pâine oamenilor tăi obosiți?»“ 16I‑a luat pe bătrânii cetății, a luat spini din pustie și mărăcini și i‑a pedepsit cu ei pe oamenii din Sucot. 17Apoi a dărâmat turnul din Peniel și i‑a ucis pe oamenii cetății.
18După aceea le‑a zis lui Zebah și Țalmuna:
– Cum erau bărbații pe care i‑ați ucis la Tabor?
Ei i‑au răspuns:
– Erau ca tine. Fiecare era la înfățișare ca un fiu de rege.
19El le‑a zis:
– Erau frații mei, fiii mamei mele. Viu este Domnul că dacă i‑ați fi lăsat în viață, nu v‑aș ucide acum.
20Și i‑a zis lui Ieter, întâiul lui născut:
– Ridică‑te și ucide‑i!
Dar tânărul nu a scos sabia pentru că îi era teamă, fiind încă un copil.
21Atunci Zebah și Țalmuna i‑au zis:
– De ce nu ne omori tu însuți? Cum este omul așa este și puterea lui!
Ghedeon s‑a ridicat și i‑a ucis pe Zebah și pe Țalmuna, luând apoi lunișoarele21, 26 Probabil ornamente în formă rotundă sau de semilună, făcând parte din cultul zeiței lunii. care erau la gâtul cămilelor lor.
Idolatria lui Ghedeon și a poporului
22Bărbații lui Israel i‑au zis lui Ghedeon:
– Stăpânește tu peste noi, tu, fiul tău și fiul fiului tău, căci ne‑ai izbăvit din mâna lui Midian.
23Ghedeon le‑a răspuns:
– Nu eu voi stăpâni peste voi și nici fiul meu nu va stăpâni peste voi, ci Domnul va stăpâni peste voi.
24Ghedeon le‑a zis:
– Doresc însă să vă cer ceva: dați‑mi fiecare câte un cercel din prada voastră.
Dușmanii lor purtaseră cercei de aur, pentru că fuseseră ismaeliți.
25Ei i‑au răspuns:
– Desigur, ți‑i vom da!
Apoi au așternut o învelitoare și fiecare om a aruncat pe ea cerceii luați ca pradă. 26Greutatea cerceilor de aur pe care i‑a cerut a ajuns la o mie șapte sute de șecheli26 Sau: sicli, greutate de bază, comună la toate popoarele semite antice. Existau mai multe tipuri de șechel: regal (2 Sam. 14:26; aproximativ 13 gr), obișnuit (aproximativ 12 gr) și cel al Lăcașului (aproximativ 10 gr). Greutatea șechelului a variat în diferite vremuri și în diferite zone. Aproximativ 20 kg. de aur, în afară de lunișoare, ornamente și hainele de purpură pe care le purtau regii Midianului și în afară de lănțișoarele de la gâtul cămilelor lor. 27Ghedeon a făcut din ei un efod27 Aici, un obiect prin care era căutată voia zeului căruia îi era asociat efodul. pe care l‑a pus în cetatea sa, la Ofra. Tot Israelul s‑a prostituat, închinându‑se la el acolo. El a devenit o cursă pentru Ghedeon și familia lui.
Moartea lui Ghedeon
28Astfel, Midianul a fost supus înaintea fiilor lui Israel și n‑a mai îndrăznit să‑și ridice capul. Și țara a avut liniște timp de patruzeci de ani, în zilele lui Ghedeon. 29Apoi Ierub-Baal, fiul lui Ioaș, s‑a retras și a locuit în casa lui.
30Ghedeon a avut șaptezeci de fii, ieșiți din coapsa lui, căci a avut multe soții. 31Țiitoarea lui din Șechem i‑a născut și ea un fiu, căruia el i‑a pus numele Abimelek31 Abimelek înseamnă Tatăl meu este rege, sugestiv pentru intenția acestuia de a instaura monarhia (cap. 9).. 32Ghedeon, fiul lui Ioaș, a murit după o bătrânețe fericită și a fost înmormântat în mormântul lui Ioaș, tatăl său, în Ofra abiezriților.
33După ce a murit Ghedeon, fiii lui Israel s‑au întors la păcatele dinainte, prostituându‑se înaintea baalilor33 Vezi nota de la 2:11.. Ei l‑au înălțat pe Baal-Berit33 Baal-Berit înseamnă Baal al legământului (sau Domnul legământului), numele sugerând fie intrarea israeliților în legământ cu Baal, fie intrarea israeliților într‑o ligă canaanită, Baal fiind garantul tratatului de alianță. ca dumnezeu al lor. 34Astfel, fiii lui Israel nu și‑au adus aminte de Domnul, Dumnezeul lor, Care îi eliberase din mâna tuturor dușmanilor dimprejur 35și nici n‑au fost loiali familiei lui Ierub-Baal, adică Ghedeon, în pofida binelui pe care el îl făcuse lui Israel.
