ለጢሮስ የወጣ ሙሾ
1የእግዚአብሔር ቃል እንዲህ ሲል ወደ እኔ መጣ፤ 2“የሰው ልጅ ሆይ፤ ስለ ጢሮስ ሙሾ አውርድ፤ 3በባሕር መግቢያ ላይ ለምትገኘውና በብዙ ጠረፎች ከሚኖሩ ሕዝቦች ጋር ለምትነግደው ለጢሮስ እንዲህ በላት፤ ‘ጌታ እግዚአብሔር እንዲህ ይላል፤
“ ‘ጢሮስ ሆይ፤
“ፍጹም ውብ ነኝ” ብለሻል፤
4ዳርቻሽ በባሕር መካከል ነው፤
ሠሪዎችሽም ፍጹም ውብ አድርገውሻል።
5ሳንቃዎችሽን ሁሉ፣
ከሳኔር27፥5 ሄርሞንን ማለት ነው። በመጣ ጥድ ሠሩ፤
ደቀልንም ይሠሩልሽ ዘንድ፤
ከሊባኖስ ዝግባ አመጡ።
6ከባሳን በመጣ ወርካ፣
መቅዘፊያሽን ሠሩ፤
ከቆጵሮስ27፥6 ዕብራይስጡ ኪጢም ይለዋል። ጠረፍ በመጣ ዝግባ፣27፥6 በታርጕምም እንዲሁ ሲሆን የማሶሬቱ መጽሐፍ የድምፅ ተቀባዮች ፊደል አከፋፈል ግን የተለየ ነው።
በዝኆን ጥርስ ለብጠው ወለልሽን ሠሩ።
7የመርከቦችሽ ሸራ ጥልፍ ሥራ ያለበት የግብፅ በፍታ ነበረ፤
ይህም እንደ ዐርማ አገለገለሽ።
መጋረጃዎችሽ ከኤሊሳ ጠረፍ የመጡ፣
ባለ ሰማያዊና ሐምራዊ ቀለም ነበሩ።
8ቀዛፊዎችሽ ከሲዶናና ከአራድ የመጡ ነበሩ፤
ጢሮስ ሆይ፤ የራስሽ ጠቢባን የመርከቦችሽ መሪዎች ነበሩ።
9ልምድ ያካበቱ የጌባል27፥9 ባይብሎስ ማለት ነው። ባለሙያዎች፣
መርከብሽን ለመገጣጠም በመካከልሽ ነበሩ፤
የባሕር መርከቦችና መርከበኞቻቸው ሁሉ፣
ከአንቺ ጋር ሊገበያዩ ይመጡ ነበር።
10“ ‘የፋርስ፣ የሉድና የፉጥ ሰዎች፣
ወታደር ሆነው በሰራዊትሽ ውስጥ አገለገሉ፤
ሞገስም ይሆኑሽ ዘንድ፣
ጋሻቸውንና የራስ ቍራቸውን በግድግዳሽ ላይ ሰቀሉ።
11የአራድና የሔሌክ ሰዎች፣
ቅጥርሽን በየአቅጣጫው ጠበቁ፤
የገማድ ሰዎችም፣ በምሽግሽ ውስጥ ነበሩ።
ጋሻቸውንም በቅጥርሽ ዙሪያ ሰቀሉ፤
ውበትሽንም ፍጹም አደረጉ።
12“ ‘ከሀብትሽ ብዛት የተነሣ፣ ተርሴስ ከአንቺ ጋር የንግድ ልውውጥ ታደርግ ነበር፤ ብርና ብረት፣ ቈርቈሮና እርሳስ አምጥታ ሸቀጥሽን ትለውጥ ነበር።
13“ ‘ያዋን፣ ቶቤልና ሞሳሕ ከአንቺ ጋር ይነግዱ ነበር፤ ባሪያዎችንና የናስ ዕቃዎችን በሸቀጥሽ ይለውጡ ነበር።
14“ ‘የቤት ቴርጋማ ሰዎችም መጋዣዎችን፣ የጦር ፈረሶችንና በቅሎዎችን በሸቀጥሽ ለወጡ።
15“ ‘የድዳን27፥15 ከሰብዐ ሊቃናት ጋር ተመሳሳይ ሲሆን ዕብራይስጡ ግን ዴዳን ይለዋል። ሰዎች ከአንቺ ጋር ተገበያዩ፤ ብዙ የጠረፍ አገሮችም የንግድ ደንበኞችሽ ነበሩ፤ በዝኆን ጥርስና በዞጲ ሸቀጥሽን ይገዙ ነበር።
16“ ‘ምርትሽ ብዙ እንደ መሆኑ፣ ሶርያ27፥16 በአብዛኛዎቹ የዕብራይስጥ የጥንት ቅጆችም እንዲሁ ሲሆን፣ አንዳንድ የጥንት የዕብራይስጥ ቅጆችና ሱርስቱ ግን ኤዶም ይላሉ። ከአንቺ ጋር ትገበያይ ነበር፤ ሸቀጥሽንም በበሉር፣ በሐምራዊ ጨርቅ፣ በወርቀ ዘቦ፣ በጥሩ በፍታ፣ በዛጐልና በቀይ ዕንይለውጡ ነበር።
17“ ‘ይሁዳና እስራኤል እንኳ ከአንቺ ጋር ተገበያይተዋል፤ የሚኒትን ስንዴ፣ ጣፋጭ ቂጣ፣27፥17 በዕብራይስጥ የዚህ ቃል ትርጕም አይታወቅም። ማር፣ ዘይትና በለሳን በማምጣት በሸቀጥሽ ይለውጡ ነበር።
18“ ‘ከሀብት ከንብረትሽ ብዛት የተነሣ፣ ደማስቆ የኬልቦንን የወይን ጠጅና፣ የዛሐርን የበግ ጠጕር በማቅረብ ከአንቺ ጋር ተገበያይታለች።
19“ ‘ዌንዳንና ያዋን ከኦሴል መጥተው ከአንቺ ጋር የንግድ ልውውጥ ያደርጉ ነበር፤ ቀልጦ የተሠራ ብረትን፣ ብርጕድንና ቀረፋን በሸቀጥሽ ይለውጡ ነበር።
20“ ‘ድዳን ግላስ በማቅረብ ከአንቺ ጋር ትነግድ ነበር።
21“ ‘የዐረብና የቄዳር መሳፍንት ሁሉ ደንበኞችሽ ነበሩ፤ ጠቦትና አውራ በግ፣ ፍየልም አምጥተው ከአንቺ ጋር ይገበያዩ ነበር።
22“ ‘የሳባና የራዕማ ነጋዴዎች ከአንቺ ጋር ይገበያዩ ነበር፤ ምርጥ የሆነውን የሽቱ ቅመም ዐይነት ሁሉ፣ የከበረ ድንጋይና ወርቅ በማቅረብ በሸቀጥሽ ይለውጡ ነበር።
23“ ‘ካራን፣ ካኔ፣ ዔድን፣ የሳባ ነጋዴዎች፣ አሦርና ኪልማድ ከአንቺ ጋር የንግድ ልውውጥ ያደርጉ ነበር። 24እነዚህም በገበያሽ ውስጥ ያማረ ልብስ፣ ሰማያዊ ካባ፣ ወርቀ ዘቦ እንዲሁም በኅብረ ቀለም ያሸበረቀና በጥብቅ የተታታ ስጋጃ በማቅረብ ከአንቺ ጋር ይነግዱ ነበር።
25“ ‘የተርሴስ መርከቦች፣
ሸቀጥሽን አጓጓዙልሽ፤
በባሕር መካከልም፣
በከባድ ጭነት ተሞልተሽ ነበር።
26ቀዛፊዎችሽ፣
ወደ ጥልቁ ባሕር ይወስዱሻል፤
የምሥራቁ ነፋስ ግን፣
በባሕሩ መካከል ይሰባብርሻል።
27የመርከብ አደጋ በሚደርስበሽ ቀን፣
ሀብትሽ፣ ሸቀጥሽና የንግድ ዕቃሽ፣
መርከብ ነጂዎችሽ፣ መርከበኞችሽና መርከብ ሠሪዎችሽ፣
ነጋዴዎችሽና ወታደሮችሽ ሁሉ፣
በመርከብ ላይ ያሉትም ሁሉ፣
ወደ ባሕሩ ወለል ይዘቅጣሉ።
28መርከበኞችሽ ሲጮኹ፣
የባሕሩ ጠረፍ ይናወጣል።
29ቀዛፊዎች ሁሉ፣
መርከባቸውን ጥለው ይሄዳሉ፤
መርከብ ነጂዎችና መርከበኞችም ሁሉ፣
ወርደው ባሕሩ ዳር ይቆማሉ፤
30ድምፃቸውን ከፍ አድርገው፣
በምሬት ያለቅሱልሻል፤
በራሳቸውም ላይ ዐቧራ ነስንሰው፣
በዐመድ ላይ ይንከባለላሉ።
31ስለ አንቺ ጠጕራቸውን ይላጫሉ፤
ማቅም ይለብሳሉ፤
በነፍስ ምሬት፣
በመራራም ሐዘን ያለቅሱልሻል።
32ስለ አንቺ በዋይታ ያለቅሳሉ፤
እንዲህም እያሉ ሙሾ ያወርዳሉ፤
“ባሕር ውጦት የቀረ፣
እንደ ጢሮስ ማን አለ?”
33ሸቀጥሽ ከባሕር በወጣ ጊዜ፤
ብዙ ሕዝቦችን ታጠግቢ ነበር፣
በታላቅ ሀብትሽና ሸቀጥሽ፣
የምድርን ነገሥታት ታበለጥጊ ነበር።
34አሁን ግን በጥልቅ ውሃ ውስጥ፣
በባሕር ተንኰታኵተሻል፤
ጭነትሽና ተሳፋሪዎችሽ ሁሉ፣
ከአንቺ ጋር ሰጥመዋል።
35በጠረፍ አገር የሚኖሩ ሁሉ፣
በአንቺ ሁኔታ ተደናገጡ፤
ንጉሦቻቸው በፍርሀት ራዱ፤
ፊታቸውም ተለዋወጠ።
36በሌሎች ሕዝቦች መካከል ያሉ ነጋዴዎች ምንኛ አፏጩብሽ!
መጨረሻሽ አስደንጋጭ ሆነ፤
ለዘላለምም አትገኚም።’ ”
O cântare de jale cu privire la Tyr
1Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 2„Fiul omului, rostește o cântare de jale despre Tyr! 3Spune‑i Tyrului, care locuiește la intrarea mării și face negoț cu popoarele din insulele cele multe, că așa vorbește Stăpânul Domn:
«Tyrule, tu ziceai:
‘Sunt de o frumusețe desăvârșită!’
4Hotarele îți erau în inima mării,
iar constructorii tăi te făcuseră desăvârșit de frumos.
5Îți căptușiseră toate laturile corabiei
cu lemn de chiparos din Senir5 Muntele Hermon (vezi Deut. 3:9).,
iar din cedrii de Liban
îți făcuseră un catarg.
6Din stejari de Bașan
îți făcuseră vâsle,
iar puntea ți‑o făcuseră din chiparos
din insulele Chitimului6 Ciprul., încrustat cu fildeș.
7Din in subțire și brodat, adus din Egipt,
îți era vela,
slujindu‑ți și drept steag.
Din pânză albastră și purpurie, adusă din insulele Elișei7 Vezi Gen. 10:4-5. Cu referire, probabil, la coasta de est a Ciprului.,
îți era tenda.
8Locuitorii din Sidon și din Arvad8 Cetate insulară în apropiere de Sidon.
îți erau vâslași
și cei mai înțelepți din Tyr
îți slujeau ca marinari.
9Bătrânii Ghebalului9 Biblos. și înțelepții lui erau în tine,
întărindu‑ți crăpăturile.
Toate corăbiile mării cu marinarii lor
treceau pe la tine ca să facă schimb de mărfuri.
10Cei din Persia, din Lud10 Cu referire la lidieni sau, posibil, la un neam din nordul Africii (vezi Gen. 10:13; Ier. 46:9). și din Put10 Identificarea exactă a acestui teritoriu este nesigură (probabil o regiune în Africa, datorită asocierii lui, în referințele biblice, cu Egipt și Cuș [Etiopia]). Posibil Somalia (care apare, în inscripțiile egiptene, sub denumirea de Punt). Vechile inscripții persane se referă la Libia sub numele de Putaya. Put a fost asociat în mod tradițional cu Libia, însă această asociere nu are un fundament solid.
erau războinici în armata ta.
Ei își atârnau scutul și coiful pe zidurile tale
și îți dădeau astfel măreție.
11Bărbații din Arvad și Helek11 Cilicia, în Asia Mică.
stăteau de jur împrejur pe zidurile tale,
iar cei din Gamad11 Locație necunoscută.
erau așezați în turnurile tale.
Ei își atârnau scuturile pe zidurile tale, de jur împrejur,
și îți desăvârșeau astfel frumusețea.
12Tarșișul12 Colonie feniciană în vestul Mediteranei, probabil în Spania sau Sardinia. făcea negoț cu tine din abundența întregii averi. Ei ofereau în schimbul produselor tale argint, fier, cositor și plumb.
13Iavanul13 Grecia., Tubalul13 Probabil un teritoriu din Turcia sau Caucaz. și Meșekul13 Probabil un teritoriu în Caucaz. făceau negoț cu tine, oferind în schimbul mărfii tale ființe umane și obiecte de bronz.
14Cei din Bet‑Togarma14 Sau: Cei din Casa Togarma, cu referire la armeni sau sciți. ofereau în schimbul produselor tale cai, armăsari de luptă și catâri.
15Fiii lui Rodan făceau negoț cu tine și multe insule erau marfa mâinii tale. Ele îți aduceau înapoi în dar coarne de fildeș și abanos.
16Aramul16 Cele mai multe mss TM. Câteva mss TM, Siriacă: Edomul. făcea negoț cu tine din abundența lucrărilor tale, oferind în schimbul produselor tale turcoaz, purpură, haine brodate, in subțire, coral și rubin.
17Iuda și țara lui Israel făcea negoț cu tine, oferind în schimbul mărfurilor tale grâu de Minit17 Zonă la răsărit de Iordan, pe teritoriul amonit (vezi Jud. 11:33)., mei17 Ebr.: pannag. Sensul termenului este nesigur., miere, ulei și balsam.
18Damascul făcea negoț cu tine pentru mulțimea lucrărilor tale, din belșugul întregii averi: vin de Helbon18 Cetate din apropierea Damascului, menționată și în arhivele asiriene pentru calitatea vinurilor sale. și lână de Țahar.18 Sau: lână albă.
19Iar Dan și Iavan din Uzal19 Lit.: Vedan și Iavan din Uzal. Posibil: și vin din Izal, Izal fiind faimos pentru vinurile sale. ofereau și ei pentru produsele tale. În schimbul mărfii tale erau aduse fier prelucrat, casia și trestie aromată.
20Dedan făcea negoț cu tine cu învelitori pentru șei. 21Arabia și toți prinții Chedarului erau și ei printre cei cu care făceai negoț. Ei îți aduceau oi, berbeci și capre. 22Negustorii din Șeba și Rama22 Diferite neamuri din Arabia. făceau negoț cu tine, oferind în schimbul produselor tale ce era mai bun din tot felul de arome, tot felul de pietre prețioase și aur.
23Haran, Cane, Eden și negustorii din Șeba, Asiria și Chilmad23 Orașe stat din Mesopotamia. făceau negoț cu tine. 24Ei făceau negoț cu tine, aducând în piețele tale haine scumpe, materiale de culoare albastră, veșminte brodate, veșminte colorate, legate cu funii împletite și strâns înnodate.
25Corăbiile de Tarșiș călătoreau ducându‑ți marfa.
Erai umplut și încărcat din plin
în inima mărilor.
26Vâslașii te duseseră la ape adânci,
dar vântul de răsărit te va sfărâma
în inima mărilor.
27Bogăția ta, produsele tale, marfa ta,
marinarii tăi, cârmacii tăi, cei ce‑ți dregeau fisurile,
cei ce făceau schimb de mărfuri cu tine,
toți războinicii pe care‑i aveai
și toată mulțimea din mijlocul tău
se vor prăbuși în inima mărilor,
în ziua căderii tale.
28La vuietul strigătului cârmacilor tăi
ostroavele se vor cutremura.
29Toți cei ce trag la rame,
marinarii și toți cârmacii de pe mare,
vor coborî din corăbiile lor
și vor sta pe țărm.
30Vor striga cu glas tare din cauza ta
și se vor tângui cu amărăciune;
își vor arunca cu țărână pe cap
și se vor tăvăli în cenușă.
31Se vor rade pe cap din cauza ta
și se vor îmbrăca cu saci;
te vor plânge cu sufletul amărât,
bocind cu amar.
32În tânguirea lor, vor face o cântare de jale cu privire la tine
și te vor boci astfel:
‘Cine era ca Tyr,
precum acela care a fost redus la tăcere în mijlocul mării?’
33Când ieșeau mărfurile tale din mijlocul mărilor,
săturai multe popoare.
Prin mulțimea bogățiilor
și produselor tale îi îmbogățeai pe regii pământului.
34Acum însă ești sfărâmat de mări,
în adâncurile apelor.
Încărcătura ta și toată mulțimea din mijlocul tău
s‑au scufundat odată cu tine.
35Toți locuitorii insulelor
sunt înmărmuriți din cauza ta;
regilor lor li s‑a zbârlit părul de groază
și li s‑au înspăimântat fețele.
36Negustorii popoarelor
fluieră asupra ta.
Ai parte de un sfârșit îngrozitor
și nu vei mai exista niciodată!»“
