New Amharic Standard Version

ኤርምያስ 8:1-22

1“ ‘በዚያን ጊዜ፣ ይላል እግዚአብሔር፤ የይሁዳን ነገሥታትና መኳንንት ዐፅም፣ የካህናትና የነቢያት ዐፅም፣ የኢየሩሳሌም ሕዝብ ዐፅም ከየመቃብራቸው ይወጣል። 2በወደዷቸውና በአገለገሏቸው እንዲሁም በተከተሏቸው፣ ባማከሯቸውና ባመለኳቸው በፀሓይ፣ በጨረቃና በሰማያት ከዋክብት ሁሉ ፊት ይሰጣል፤ አይሰበሰብም ወይም አይቀበርም፤ ነገር ግን እንደተጣለ ጒድፍ በምድር ላይ ይበተናል። 3ከዚህ ክፉ ሕዝብ የተረፉት ሁሉ፣ ባሳደድኋቸው ስፍራ ሁሉ ከሕይወት ይልቅ ሞትን ይመርጣሉ፤ ይላል የሰራዊት ጌታ እግዚአብሔር።’

ኀጢአትና ያስከተለው ቅጣት

4“እንዲህ በላቸው፤ እግዚአብሔር እንዲህ ይላል፤

“ ‘ሰዎች ቢውድቁ፣ እንደ ገና ከወደቁበት አይነሡምን?

ሰው ተሳስቶ ወደ ኋላ ቢሄድ፣ ከስሕተቱ አይመለስምን?

5ታዲያ፣ ይህ ሕዝብ ለምን ፊቱን አዙሮ ወደ ኋላ ይሄዳል?

ለምንስ ኢየሩሳሌም ዘወትር ወደ ኋላ ትመለሳለች?

ተንኰልን የሙጥኝ ብለው ይዘዋል፤

ሊመለሱም ፈቃደኛ አይደሉም።

6እኔ በጥንቃቄ አደመጥኋቸው፤

ትክክለኛ የሆነውን ግን አይናገሩም።

ማንም ስለ ክፋቱ ንስሓ የገባ የለም፤

“ምን አድርጌአለሁ?” ይላል።

ለጦርነት እንደ ተዘጋጀ ፈረስ፣

እያንዳንዱ በራሱ መንገድ ይሄዳል።

7ሽመላ እንኳ በሰማይ፣

የተወሰነ ጊዜዋን ታውቃለች፣

ዋኖስ፣ ጨረባና ዋርዳም፣

የሚሰደዱበትን ጊዜ ያውቃሉ፤

ሕዝቤ ግን፣

የእግዚአብሔርን ሥርዐት አላወቀም።

8“ ‘የጸሓፊዎቻችሁ ሐሰተኛ ብርዕ ሐሰት

እያስተናገደ እንዴት፣ “ዐዋቂዎች ነን፣

የእግዚአብሔር ሕግ አለን” ትላላችሁ?

9ጥበበኞች ያፍራሉ፤

ይዋረዳሉ፤ በወጥመድም ይያዛሉ።

የእግዚአብሔርን ቃል ተቃውመው፣

ምን ዐይነት ጥበብ ይኖራቸዋል?

10ስለዚህ ሚስቶቻቸውንም ለሌሎች ወንዶች እሰጣለሁ፤

ዕርሻዎቻቸውንም ለባዕዳን እሰጣለሁ፤

ከታናሹ እስከ ታላቁ ድረስ፣

ሁሉም ተገቢ ላልሆነ ጥቅም ይስገበገባሉ፤

ነቢያትና ካህናትም እንዲሁ፤

ሁሉም ያጭበረብራሉ።

11የሕዝቤን ቍስል ብርቱ እንዳይደለ በመቍጠር፣

የተሟላ ፈውስ ሳይኖር እንዲሁ ያክማሉ፤

ሰላም ሳይኖር፣

“ሰላም፣ ሰላም” ይላሉ።

12ርኵሰት ሲፈጽሙ ዐፍረው ነበርን?

የለም! በጭራሽ አላፈሩም፤

ኀፍረት ምን እንደሆነም አያውቁም።

ስለዚህ ከወደቁት ጋር ይወድቃሉ፤

በምቀጣቸው ጊዜ ይዋረዳሉ፤”

ይላል እግዚአብሔር

13“ ‘ያመረቱትን ሁሉ እወስድባቸዋለሁ፤

ይላል እግዚአብሔር

በወይን ተክል ላይ የወይን ፍሬ አይኖርም፤

በበለስ ዛፍ ላይ የበለስ ፍሬ አይገኝም፤

ቅጠሎቻቸውም ይረግፋሉ።

የሰጠኋቸው በሙሉ፣

ከእነርሱ ይወሰድባቸዋል።8፥13 በዕብራይስጡ የዚህ ስንኝ/ ዐ/ነገር ትርጒም በግልጽ አይታወቅም’ ”

14“ለምን እዚህ እንቀመጣለን?

በአንድነት ተሰብሰቡ!

ወደ ተመሸጉት ከተሞች እንሽሽ፤

በዚያም እንጥፋ!

በእርሱ ላይ ኀጢአትን ስላደረግን፣

እግዚአብሔር አምላካችን እንድንጠፋ አድርጎናል፤

የተመረዘ ውሃ እንድንጠጣ ሰጥቶናል።

15ሰላምን ተስፋ አደረግን፤

መልካም ነገር ግን አልመጣም፤

የፈውስ ጊዜን ተመኘን፤

ነገር ግን ሽብር ብቻ ሆነብን።

16የጠላት ፈረሶች ፉርፉርታ፣

ከዳን ይሰማል፤

በድንጒላ ፈረሶቻቸው ማሽካካት፣

መላዋ ምድር ተንቀጠቀጠች።

ምድሪቱንና በውስጧ ያለውን ሁሉ፣

ከተማዪቱንና በውስጧ የሚኖሩትን ሁሉ፣

ሊውጡ መጡ።”

17“እነሆ፤ በመካከላችሁ መርዘኛ እባቦችን፣

የአስማተኛ ብልኀት የማይገታቸው እፉኝቶችን እሰዳለሁ፤

እነርሱም ይነድፉአችኋል፤”

ይላል እግዚአብሔር

18በሐዘኔ የምታጽናናኝ8፥18 የምታጽናናኝ በዕብራይስጡ የዚህ ቃል ትርጒም በግልጽ አይታወቅም ሆይ፤

ልቤ በውስጤ ዝላለች።

19እንዲህ የሚለውን የሕዝቤን ጩኸት፣

ከሩቅ ምድር ስማ፦

እግዚአብሔር በጽዮን የለምን?

ንጉሥዋስ በዚያ አይኖርምን?”

“በተቀረጹ ምስሎቻቸው፣

እንዲሁም ከንቱ በሆኑ ባዕዳን ለምን አስቈጡኝ?”

20“መከሩ ዐለፈ፤

በጋው አበቃ፤

እኛም አልዳንም።”

21ሕዝቤ ሲቈስል፣

እኔም ቈሰልሁ፤

አለቀስሁ፤ ድንጋጤ ያዘኝ።

22በገለዓድ የሚቀባ መድኀኒት የለምን?

ወይስ በዚያ ሐኪም አልነበረምን?

ለሕዝቤ ቍስል፣

ለምን ፈውስ አልተገኘም?

Nouă Traducere În Limba Română

Ieremia 8:1-22

Mustrarea lui Israel

1În vremea aceea, zice Domnul, osemintele regilor și ale conducătorilor lui Iuda, osemintele preoților și ale profeților și osemintele locuitorilor Ierusalimului vor fi scoase din mormintele lor, 2vor fi întinse în fața soarelui, a lunii și a întregii oștiri a cerurilor, a acelora pe care ei i‑au iubit, i‑au slujit, i‑au urmat, i‑au căutat și s‑au închinat înaintea lor. Nu vor mai fi adunate, nici îngropate, ci vor deveni un gunoi pe fața pământului. 3În toate locurile unde îi voi izgoni, toți cei ce vor supraviețui din acest neam rău vor prefera mai degrabă moartea decât viața, zice Domnul Oștirilor.

Păcat și pedeapsă

4Spune‑le că așa vorbește Domnul:

«Cine cade și nu se mai ridică?

Cine se abate fără să se întoarcă iarăși?

5De ce atunci poporul acesta, Ierusalimul, se abate,

stăruind în necredincioșie?

Ei se întăresc tot mai mult în înșelătorie

și refuză să se întoarcă.

6Am ascultat cu atenție,

dar ei nu rostesc ceea ce este drept.

Niciunul nu regretă răutatea lui

și nu zice: ‘Ce am făcut?’.

Toți își încep din nou alergarea,

ca un cal care se aruncă în luptă.

7Până și barza

își cunoaște timpul ei pe ceruri;

turtureaua, lăstunul și cocorul7 Identificarea exactă a acestei păsări nu este sigură.

își păstrează timpul venirii lor.

Dar poporul Meu

nu cunoaște porunca Domnului.

8Cum puteți spune: ‘Suntem înțelepți,

căci avem Legea Domnului!’,

când, de fapt, pana mincinoasă a scribilor

a transformat‑o într‑o minciună?

9Înțelepții sunt dați de rușine,

sunt înspăimântați și capturați.

Iată, ei au respins Cuvântul Domnului;

ce fel de înțelepciune au ei?

10De aceea, pe soțiile lor le voi da altor bărbați

și terenurile lor altor stăpâni.

Căci, de la cel mai mic până la cel mai mare,

toți sunt lacomi de câștig nedrept;

de la profet până la preot,

toți înșală.

11Ei leagă în mod ușuratic

rana fiicei poporului Meu,

zicând: ‘Pace, pace!’,

când nu este pace.

12Le este lor rușine de urâciunile pe care le săvârșesc?

Nu, nu le este rușine deloc;

nici măcar nu știu să roșească.

De aceea, vor cădea împreună cu cei ce cad

și vor fi răsturnați la vremea pedepsei lor,

zice Domnul.

13Voi face să le înceteze recolta, zice Domnul.

Nu vor mai fi struguri în vie,

nu vor mai fi smochine în smochin,

iar frunzele se vor veșteji.

Le voi da celor ce vor trece peste ele.13 Sensul ultimelor două versuri este nesigur.»“

14„De ce mai stăm în așteptare?

Adunați‑vă!

Să intrăm în cetățile fortificate

și să pierim acolo!

Căci Domnul, Dumnezeul nostru,

ne‑a condamnat la moarte

și ne dă să bem ape otrăvite,

pentru că am păcătuit împotriva Lui.

15Așteptam pacea,

dar n‑a venit nimic bun;

așteptam un timp de vindecare,

dar iată că vine numai teroare.

16Gâfâitul cailor se aude din Dan;

la nechezatul armăsarilor lor

se cutremură toată țara.

Au venit să devoreze țara

și tot ce cuprinde ea,

cetatea și pe cei ce locuiesc în ea.“

17„Iată, voi trimite printre voi niște șerpi veninoși,

niște vipere care nu pot fi descântate

și care vă vor mușca,

zice Domnul.“

18„Grimasa18 Sensul termenului ebraic în acest context este nesigur. mea este din cauza durerii mele!

Inima îmi este sleită în mine!

19Iată, strigătul după ajutor al fiicei poporului meu

răsună dintr‑o țară îndepărtată:

«Nu mai este Domnul în Sion?

Nu mai este Împăratul lui acolo?»“

„De ce M‑au provocat la mânie prin chipurile lor cioplite,

prin idolii lor străini?“

20„Secerișul a trecut,

vara s‑a terminat,

iar noi tot nu suntem izbăviți.“

21Sunt zdrobit de durerea fiicei poporului meu;

jelesc, iar spaima mă cuprinde.

22Nu este niciun balsam vindecător în Ghilad?

Nu este niciun doctor acolo?

De ce nu este vindecare

pentru rana fiicei poporului meu?