Romanos 9 – MTDS & NVI-PT

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Romanos 9:1-33

Diosca Pai munashca shinami agllan

1Cristopaj shutipimi nini, mana llullanichu. Ñuca yuyaipica, jucha illaj Espiritullatajmi yuyachicun. 2Punllantamari ñuca shungupica, jatun llaquihuan huañucuni. 3Ñuca quiquin aillupura huauquicunata quishpichingaraicuca, ñucallataj Cristomanta anchuchishca canatapish, jatun llaquita japinatapish munaimanmi. 4Pai israelcunatami, Diosca Paipaj quiquin huahuacunata rurashpa, Pai Dios sumaj cashcatapish ricuchirca. Paicunahuan ari ninacushpami, Mandashcatapish curca. Paita adoranapish, imallata cusha nishcacunapish paicunapajmi. 5Paicunaca ñaupa yayacunayujmi. Quishpichij Cristopish paicunapurapimi, runa aichayuj tucurca. Paica, tucuita Mandacuj Diosmari. Paitaca, huiñai huiñaita alli nishca cachun. Chashna cachun.

6Mana Taita Dioschu israelcunaman ari nishcata pʼaquirca. Ashtahuanpish yaya Israelmanta miraicunaca, manamari tucuicuna israelcunatajchu. 7Ñaupa yaya Abrahammanta mirarishcacunapish, mana tucuicuna paipaj huahuacunatajchu. Ashtahuanpish Diosmi, Abrahamtaca: «Cambaj churi Isaacmanta mirarishcacunallami, cambaj huahuacuna canga» nishca. 8Chashna nishpaca, mana paipaj huahua cashcallamanta, ‘Ña Diospaj huahuami’ nisha ninchu. Ashtahuanpish Dios cusha nishca shina huacharishca huahuacunami, paipaj huahuacunatajca. 9Diosca, Abrahamman churita cusha nishpami: «Cai punllacuna shinapimi shamusha. Chaipajca cambaj huarmi Saraca, cʼari huahuatami huachanga» nishca.

10Mana chaillachu, ashtahuanpish ñucanchij ñaupa yaya Isaacpaj huarmi Rebeca, huahuacunata huijsapiraj charicujpimi cashna tucurca: 11(Chai huahuacunaca manaraj huacharircachu, ima allitapish, ima mana allitapish manaraj rurarcachu. Paicuna huacharina ñaupamanmi, Taita Diosca, Pai maijanta agllasha nicushca shinallataj, agllashcata ricuchisha nirca. Mana maijan ima allita rurashpa ricuchishcamanta agllashcachu, Pai Diosmari chashna munarca). 12Chaimantami Rebecamanca: «Punta churimi, qʼuipa churita servinga» nirca. 13Dios Quillcachishcallapitajmi: «Jacobotami cʼuyarcani, Esautaca pʼiñarcanimi» nicun.

14Chashna cajpica, ¿ima nishuntaj? ¿Taita Dios chashna rurashpaca, mana rurana cashcatachu rurashca? ¡Ama chashnaca yuyashunchijchu! 15Diosca Moisestaca:

«Maijanta ñuca llaquisha nishcatami llaquisha.

Maijanta ñuca cʼuyasha nishcatami cʼuyasha» nishcami.

16Chashna cajpica, pita cashpapish mana quiquin munashcamanta, mana cashpaca ima allita rurashcamanta agllanchu. Ashtahuanpish Taita Diosca, llaquishcallamantami agllan. 17Chaimantami Dios Quillcachishcapica, Faraontaca cashna nin: «Ñucaca tucuita rurai tucuj cashcata canpi ricuchingapajpish, ñuca shutita tucui cai pachapi rijsichingapajpishmi, cantaca jatun mandaj cachun churarcani» ninmi. 18Shinashpaca Diosca, Pai llaquisha nishcatami llaquin, maijanpaj shunguta sinchiyachisha nishpapish, sinchiyachinllami.

19Caita uyashpaca: «Shinashpaca, ¿ima nishpataj Diosca ñucanchijta juchachin? Pai imata rurasha nishcataca, ¿pitaj jarcai tucungari?» ninguichari. 20Canca, ¿ima cashpataj Taita Diostaca chashna rimanguiari? Allpa platoca, paita rurajtaca: «¿Ima nishpataj ñucataca, “Chashna rurarcangui” ni tucunchari?» 21Allpamanta imatapish rurajca, ¿manachu chai allpallamantataj shuj platotaca ima allipajlla, shujtaca ima imapajpish rurai tucun?

22Cutin Taita Dios, Pai tucuita rurai tucuj cashcata ricuchingapaj, pʼiñarishpa chingachinalla, runacuna cajpipish, mana imata rurashpa shuyacushcallataca, ¿imatataj ningui? 23Shinallataj Diosca, Pai sumaj jatun cashcatami, Pai llaquishcacunamanca ricuchirca. Chashna rurashpa sumajyachingapajmi, paicunataca Paillataj ñaupaman allichishca. 24Pai chashna llaquishcacunatami, ñucanchij israelcunapuramantapish, mana israelcunapuramantapish cayashca. Ñucanchijmari chaicuna canchij. 25Chashna ruranatamari, Oseas libropica, cashna nishca:

«Mana ñucapaj cajcunatami, ‘Ñucapajmi canguichij’ nisha.

Manapish ñuca cʼuyashcatami, ñuca cʼuyashcacuna» nisha.

26«Cashnapishmi tucunga:

Maipimi, ‘Mana ñucapajchu canguichij’ nircani, chaillapitajmi:

‘Causaj Taita Diospaj huahuacunami’ nishca cangacuna» nishcami.

27Shinallataj Isaiaspish, israelcunamanta huillashpaca:

«Israelcunaca, mama cucha uri tʼiyu allpa shina cashpapish,

huaquincunallami quishpiringacuna.

28Mandaj Diosca, cai pachapi imata rurana tucushcataca,

tucui imalla rurasha nishcatami,

mana unaiyashpa pajtachinga» nishcami.

29Isaiasllatajmi ñaupaman cashnapish nishca:

«Tucuita Mandaj Dios,

huaquin huahuacunallatapish mana saquishca cajpica,

Sodoma shinami tucunchijman carca,

Gomorratajllami chingarinchijman carca» nishcami.

Israelcunaca alli huillaita mana chasquishcachu

30¿Cunanca ima nishuntaj? Mana israelcunaca, Dios paicunata ima juchachina illajta rurachunca mana mashcashcacunachu. Shina cashpapish, paicunarajmari crishcallamanta ima juchachina illaj tucushcacuna. 31Ashtahuanpish israelcunaca Mandashcahuanmi, ima juchachina illaj tucushun yuyarcacuna, Shina cashpapish ima juchachina illaj tucunataca, manataj pajtarcacunachu. 32¿Ima nishpashi mana pajtarcacuna? Paicunaca, Mandashcapi imalla nishcata rurashpalla, ima juchachina illaj tucushun yuyashpamari, Jesusta mana crircacuna. Chaimantami paicunaca, chai ñitcachij rumipi ñitcarircacuna. 33Chashna tucunatami cashna Quillcachishca:

«Riquichij, Sionpica ñitcachij rumita,

urmachij jatun rumitami churani.

Maijanpish Paita crijtaca, mana pingachishachu» nishcami.

Nova Versão Internacional

Romanos 9:1-33

A Soberania de Deus

1Digo a verdade em Cristo, não minto; minha consciência o confirma no Espírito Santo: 2tenho grande tristeza e constante angústia em meu coração. 3Pois eu até desejaria ser amaldiçoado e separado de Cristo por amor de meus irmãos, os de minha raça, 4o povo de Israel. Deles é a adoção de filhos; deles são a glória divina, as alianças, a concessão da Lei, a adoração no templo e as promessas. 5Deles são os patriarcas, e a partir deles se traça a linhagem humana de Cristo, que é Deus acima de todos, bendito para sempre!9.5 Ou Cristo, que é sobre tudo. Seja Deus louvado para sempre! Amém.

6Não pensemos que a palavra de Deus falhou. Pois nem todos os descendentes de Israel são Israel. 7Nem por serem descendentes de Abraão passaram todos a ser filhos de Abraão. Ao contrário: “Por meio de Isaque a sua descendência será considerada”9.7 Gn 21.12. 8Noutras palavras, não são os filhos naturais9.8 Grego: da carne. que são filhos de Deus, mas os filhos da promessa é que são considerados descendência de Abraão. 9Pois foi assim que a promessa foi feita: “No tempo devido virei novamente, e Sara terá um filho”9.9 Gn 18.10,14.

10E esse não foi o único caso; também os filhos de Rebeca tiveram um mesmo pai, nosso pai Isaque. 11Todavia, antes que os gêmeos nascessem ou fizessem qualquer coisa boa ou má—a fim de que o propósito de Deus conforme a eleição permanecesse, 12não por obras, mas por aquele que chama—, foi dito a ela: “O mais velho servirá ao mais novo”9.12 Gn 25.23. 13Como está escrito: “Amei Jacó, mas rejeitei Esaú”9.13 Ml 1.2,3.

14E então, que diremos? Acaso Deus é injusto? De maneira nenhuma! 15Pois ele diz a Moisés:

“Terei misericórdia de quem eu quiser ter misericórdia

e terei compaixão de quem eu quiser ter compaixão”9.15 Êx 33.19.

16Portanto, isso não depende do desejo ou do esforço humano, mas da misericórdia de Deus. 17Pois a Escritura diz ao faraó: “Eu o levantei exatamente com este propósito: mostrar em você o meu poder e para que o meu nome seja proclamado em toda a terra”9.17 Êx 9.16. 18Portanto, Deus tem misericórdia de quem ele quer e endurece a quem ele quer.

19Mas algum de vocês me dirá: “Então, por que Deus ainda nos culpa? Pois quem resiste à sua vontade?” 20Mas quem é você, ó homem, para questionar a Deus? “Acaso aquilo que é formado pode dizer ao que o formou: ‘Por que me fizeste assim?’9.20 Is 29.16; 45.921O oleiro não tem direito de fazer do mesmo barro um vaso para fins nobres e outro para uso desonroso?

22E se Deus, querendo mostrar a sua ira e tornar conhecido o seu poder, suportou com grande paciência os vasos de sua ira, preparados9.22 Ou prontos para a destruição? 23Que dizer, se ele fez isso para tornar conhecidas as riquezas de sua glória aos vasos de sua misericórdia, que preparou de antemão para glória, 24ou seja, a nós, a quem também chamou, não apenas dentre os judeus, mas também dentre os gentios? 25Como ele diz em Oseias:

“Chamarei ‘meu povo’ a quem não é meu povo;

e chamarei ‘minha amada’ a quem não é minha amada”9.25 Os 2.23,

26e:

“Acontecerá que, no mesmo lugar em que se lhes declarou:

‘Vocês não são meu povo’,

eles serão chamados ‘filhos do Deus vivo’ ”9.26 Os 1.10.

27Isaías exclama com relação a Israel:

“Embora o número dos israelitas seja como a areia do mar,

apenas o remanescente será salvo.

28Pois o Senhor executará na terra a sua sentença,

rápida e definitivamente”9.27,28 Is 10.22,23.

29Como anteriormente disse Isaías:

“Se o Senhor dos Exércitos

não nos tivesse deixado descendentes,

já estaríamos como Sodoma,

e semelhantes a Gomorra”9.29 Is 1.9.

A Incredulidade de Israel

30Que diremos, então? Os gentios, que não buscavam justiça, a obtiveram, uma justiça que vem da fé; 31mas Israel, que buscava uma lei que trouxesse justiça, não a alcançou. 32Por que não? Porque não a buscava pela fé, mas como se fosse por obras. Eles tropeçaram na “pedra de tropeço”. 33Como está escrito:

“Eis que ponho em Sião uma pedra de tropeço

e uma rocha que faz cair;

e aquele que nela confia jamais será envergonhado”9.33 Is 8.14; 28.16.