Mateo 7 – MTDS & NVI-PT

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Mateo 7:1-29

Shujtajcunata ama juchachinguichij

(Luc 6:37-38, 41-42)

1Cancunata ama juchachichunca, cancunapish ama pita juchachijchu. 2Shujtajcunata juchachijpica, Diospish cancunataca juchachingami. Shujtajcunata cancuna imatami ruranguichij, cancunatapish shinallatajmi ruranga.

3Cambaj huauquipaj ñahuipi uchilla ujsha tiyacujtaca, ¿ima shinataj ricungui? Cambaj ñahuipicarin, jatun caspimari tiyacun. ¿Chaitaca mana ricunguica? 4Cambaj ñahuipi jatun caspi tiyacujta manaraj anchuchishpaca, ¿ima shinataj cambaj huauquipaj ñahuipi tiyacuj, uchilla ujshataca anchuchisha ninguiari? 5¡Mishqui shimi, jayaj shungu! Cambaj ñahuipi tiyacuj jatun caspitaraj anchuchiari. Chaipitajcarinpish cambaj huauquipaj ñahuipi tiyacuj uchilla ujshataca alli ricushpa anchuchi tucunguimi.

6Diospaj cashcataca ama allcucunaman shitaichijchu, ñataj pʼiñarishpa cancunata llaquichinman. Shinallataj cancunapaj sumaj perlastapish, cuchicunamanca ama shitaichijchu, chaicunataca sarushpa tucuchingallami.

Chasquina yuyaihuantaj Diosta mañanguichij

(Luc 11:9-13; 6:31)

7Diosta mañaichij, Paica cungami. Mashcaichij, japinguichijmi. ‘Huasiyuj’ nichij, Paica punguta pascangami. 8Pipish mañajca chasquingami, mashcajpish japingami, ‘Huasiyuj’ nijtapish yaicuchingami.

9¿Maijan cancunataj tandata cambaj huahua mañajpica, rumita cushcanguichij? 10¿Chalhuata mañajpica, culebrata cunguichij? 11Cancuna mana alli cashpapish, cancunapaj huahuacunamanca, imatapish allicunatami cunguichij. Jahua pachapi caj cancunapaj Yayacarin Paita mañajcunamanca, ashtahuan yalli allicunatamari cunga.

12Shina cajpica, ima shinami shujtajcuna cancunapaj allita rurachun munanguichij, cancunapish paicunapajca chashnallataj allita ruraichij. Mandashcapish, Dios ima nishcata huillajcuna huillashcapish chaitami yachachin.

Ishqui ñanmi tiyan

(Luc 13:24)

13Quichqui punguta yaicuichij. Chingarinaman yaicuna punguca jatunmi, ñanpish purinalla jatunmi. Achcacunami chaita yaicuncuna. 14Ashtahuanpish huiñai causaiman yaicuna punguca quichquimi, ñanpish quichquimi. Huaquincunallami chai ñanpi yaicuncuna.

Ima yura cashcataca granopi rijsinallami

(Luc 6:43-44)

15Llulla huillajcunataca pajta uyanguichijman. Paicunaca, oveja shina alli ricurishpami, cancunapajman shamunga. Ashtahuanpish shunguca millai atuj millpunachicuj shinami. 16Paicuna imalla rurashcata ricushpami yachanguichij. Uvasca, casha yurapi mana pʼucunchu, higopish chinipi mana pʼucunchu. 17Chashnatajmari, alli yurapimi alli grano pʼucun, mana alli yurapica ima alli mana pʼucunchu. 18Alli yurapica, mana alli granoca mana pʼucui tucunchu, mana alli yurapipish ima alli grano mana pʼucui tucunchu. 19Tucui yuracuna ima allita mana pʼucujpica, urmachishpa ninapi rupachinllami. 20Yurataca pai pʼucushca granopi ricuj shinallataj, paicuna imalla rurashcata ricushpami ima cashcata yachanguichij.

Dios mandacunmanca mana tucuicuna yaicungachu

(Luc 13:25-27)

21Ñucataca: “Apunchij Jesús, Apunchij Jesús” nishpami purincuna. Chaicunaca mana tucuicuna jahua pacha Dios mandacunmanca yaicungachu. Ashtahuanpish jahua pachapi caj ñuca Yaya munashcata rurajcunallami chaimanca yaicunga. 22Qʼuipa punllaca, achcacunami ñucataca: “Apunchij Jesús, Apunchij Jesús, Cambaj shutipimi Dios ima nishcata huillarcanchij, Cambaj shutipimi supaicunata llujshichircanchij. Shinallataj Cambaj shutipimi achca milagrocunata rurarcanchij” ningacunami. 23Ashtahuanpish ñucaca: “Cancunaca mana ñucapajchu canguichij. Caimanta anchuichij millaita rurajcuna” nishami.

Uyajcunatami huasichijcunahuan chʼimbapurashca

(Mar 1:22; Luc 6:46-49)

24Pipish cai ñuca yachachishcata uyashpa chaitataj rurajca, alli yuyaiyujmi. Paica, yacu rumicuna jahuapi huasichij runa shinami. 25Chashna huasichishca qʼuipa achcata tamyajpica, yacucuna jatarishpa, achca huaira shamushpa chai huasita urmachisha nircami. Chashna cajpipish, yacu rumicuna jahuapi shayachishca cashcamanta, chai huasica mana urmarcachu. 26Maijanpish ñuca yachachishca cai shimicunata uyashpapish manataj rurajca, tʼiyu allpa jahuapi huasichij yuyai illaj runa shinami. 27Chashna huasichishca qʼuipa achcata tamyajpi, yacucuna jatarishpa achca huaira shamushpa chai huasita urmachijpica, jatun mancharina llaquimi tucurca» nircami.

28Jesús chashna yachachijpica, Paita tucui uyajcunami Pai ima shina yachachishcamanta mancharinacurca. 29Jesusca Mandashcata yachachijcuna shinallaca mana yachachircachu. Ashtahuanpish Pai quiquintaj mandashpami yachachirca.

Nova Versão Internacional

Mateus 7:1-29

O Julgamento ao Próximo

(Lc 6.37-42)

1“Não julguem, para que vocês não sejam julgados. 2Pois da mesma forma que julgarem, vocês serão julgados; e a medida que usarem, também será usada para medir vocês.

3“Por que você repara no cisco que está no olho do seu irmão e não se dá conta da viga que está em seu próprio olho? 4Como você pode dizer ao seu irmão: ‘Deixe-me tirar o cisco do seu olho’, quando há uma viga no seu? 5Hipócrita, tire primeiro a viga do seu olho, e então você verá claramente para tirar o cisco do olho do seu irmão.

6“Não deem o que é sagrado aos cães, nem atirem suas pérolas aos porcos; caso contrário, estes as pisarão e, aqueles, voltando-se contra vocês, os despedaçarão.

A Persistência na Oração

(Lc 11.9-13)

7“Peçam, e será dado; busquem, e encontrarão; batam, e a porta será aberta. 8Pois todo o que pede recebe; o que busca encontra; e àquele que bate, a porta será aberta.

9“Qual de vocês, se seu filho pedir pão, lhe dará uma pedra? 10Ou, se pedir peixe, lhe dará uma cobra? 11Se vocês, apesar de serem maus, sabem dar boas coisas aos seus filhos, quanto mais o Pai de vocês, que está nos céus, dará coisas boas aos que lhe pedirem! 12Assim, em tudo, façam aos outros o que vocês querem que eles façam a vocês; pois esta é a Lei e os Profetas.

A Porta Estreita e a Porta Larga

13“Entrem pela porta estreita, pois larga é a porta e amplo o caminho que leva à perdição, e são muitos os que entram por ela. 14Como é estreita a porta, e apertado o caminho que leva à vida! São poucos os que a encontram.

A Árvore e seu Fruto

(Lc 6.43-45)

15“Cuidado com os falsos profetas. Eles vêm a vocês vestidos de peles de ovelhas, mas por dentro são lobos devoradores. 16Vocês os reconhecerão por seus frutos. Pode alguém colher uvas de um espinheiro ou figos de ervas daninhas? 17Semelhantemente, toda árvore boa dá frutos bons, mas a árvore ruim dá frutos ruins. 18A árvore boa não pode dar frutos ruins, nem a árvore ruim pode dar frutos bons. 19Toda árvore que não produz bons frutos é cortada e lançada ao fogo. 20Assim, pelos seus frutos vocês os reconhecerão!

21“Nem todo aquele que me diz: ‘Senhor, Senhor’, entrará no Reino dos céus, mas apenas aquele que faz a vontade de meu Pai que está nos céus. 22Muitos me dirão naquele dia: ‘Senhor, Senhor, não profetizamos em teu nome? Em teu nome não expulsamos demônios e não realizamos muitos milagres?’ 23Então eu lhes direi claramente: Nunca os conheci. Afastem-se de mim vocês que praticam o mal!

O Prudente e o Insensato

(Lc 6.46-49)

24“Portanto, quem ouve estas minhas palavras e as pratica é como um homem prudente que construiu a sua casa sobre a rocha. 25Caiu a chuva, transbordaram os rios, sopraram os ventos e deram contra aquela casa, e ela não caiu, porque tinha seus alicerces na rocha. 26Mas quem ouve estas minhas palavras e não as pratica é como um insensato que construiu a sua casa sobre a areia. 27Caiu a chuva, transbordaram os rios, sopraram os ventos e deram contra aquela casa, e ela caiu. E foi grande a sua queda”.

28Quando Jesus acabou de dizer essas coisas, as multidões estavam maravilhadas com o seu ensino, 29porque ele as ensinava como quem tem autoridade, e não como os mestres da lei.