Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Mateo 15

Mana alli yuyaicunami juchayujta ruran

1Chai q'uipami, Jerusalenmanta shamushca fariseocunapish, Mandashcata yachachijcunapish huaquincuna Jesusta cashna tapurcacuna:

–¿Ima nishpataj Cambaj yachacujcunaca mana maquitaraj maillashpa micuncuna? Chashna rurashpaca, ñaupa yayacuna yachachishcatamari p'aquincuna– nircacunami.

Shina nijpica, Jesusca paicunatapish cashnami tapurca:

–¿Ima nishpataj cancunapish ñaupa yayacuna yachachishcallata catishpa, Taita Dios mandashcataca mana caźunguichij? Taita Diosca: “Cambaj yaya mamata c'uyangui. Yaya mamata p'iñashpa millaita rimajtaca, mana llaquishpami huañuchina” nishcami. Chashna nicujpipish, cancunaca cashnami yachachicunguichij: “Yaya cashpa, mama cashpa imata mañajpica, canta ayudanapaj charicushcataca, ñamari Taita Diosman cuna tucurcani. Canmanca, ña imata mana cui tucunichu” nichijlla. Chashna nishpaca “Yaya mamamanca imata mana cushpa saquirinallami” ninguichijmi. Chashna nishpami yayacuna yachachishcallata catishpa, Taita Dios mandashcataca saquinguichij. ¡Mishqui shimi, jayaj shungu runacuna! Dios ima nishcata huillaj Isaiasca, allimari cancunataca cashna nishca:

“Cai runacunaca, shimillahuanmi ñucataca adoraj tucuncuna.
    Ashtahuanpish shungupica, shujtajtami yuyacun.
Yangallami ñucata yuyarij tucuncuna.
    Yachachishpapish runacuna yachachishcallatami ñucamanta yachachij shina yachachincuna” nishcami– nircami.

10 Chashna nishpa Jesusca, chai tucui gentecunata cayashpa cashnami nirca:

–Alli uyashpa yuyaita japichij. 11 Imapish shimita yaicujca, pita mana juchayujta ruranchu. Ashtahuanpish shimimanta llujshij mana alli shimicunami mapayachin– nircami.

12 Chashna nishca q'uipa yachacujcuna paipajman c'uchuyashpaca:

–Can rimashcata uyashpa fariseocuna p'iñarijtaca, ¿ricurcanguichu?– nishpa tapurcacuna.

13 Shina nijpimi, Jesusca cashna nirca:

–Jahua pacha ñuca Yaya mana tarpushca yurataca, ima yura cajpipish sapimanta llujshichishca cangami. 14 Chai runacunataca saquichijlla. Paicunaca, ñahui mana ricujcunallataj, shujtaj mana ricujcunata pushajcunami. Ñahui mana ricuj runa, caishuj mana ricujta pushacushpaca, ishquindijtajmi jutcupi urmanga– nircami.

15 Shina nijpi Pedroca:

–¿Imata yuyachisha nishpataj chashna ch'imbapurangui? Yachachihuaiari– nirca.

16 Chashna nijpi, Jesusca cashnami nirca:

–¿Cancunapish manarajchu caitaca yuyaita japinguichij? 17 Illu tucui imapish shimita yaicushpa huijsaman rijca, mapa tucushpa llujshinllami. 18 Ashtahuanpish ima rimashcapish shimiman llujshijca, shungumantami shamun. Chai mana alli shimicunami mapayachin. 19 Huañuchina, huainayana, pushanacushpalla causana, shuhuana, llullana, c'amina, cai tucui millai yuyaicunaca shungumantami llujshin. 20 Tucui cai yuyaicunami, pitapish juchayujta ruran. Maquita mana maillashpa micujllapica, mana mapayachinchu– nircami.

Canaán llajta huarmimi Jesusta crishca

21 Jesús chai llajtamanta llujshishpaca, Tiro shuti Sidón shuti llajtacunamanmi rirca. 22 Chaiman chayajpica, Canaán llajtamanta shuj huarmimi, callpashpa tupanaman llujshishpa, cashna nirca:

–Davidpaj Churi, Apu, ñucata llaquihuaiari. Ñuca ushushitami, supai japishpa achcata llaquichicun– nishpa caparirca.

23 Chashna caparijpipish, Jesusca imata mana nircachu. Chaimantami, Paipaj yachacujcuna c'uchuyashpaca, cashna nircacuna:

–Riqui, chai huarmica ñucanchijtamari caparishpa catimucun. Imallatapish nishpa cachapaiari– nircacuna.

24 Shina nijpimi Jesusca:

–Chingarishca ovejacuna shina causacuj Israelcunapajllamanmi, Diosca cachahuarca– nircami.

25 Chashna nicujpipish chai huarmica, Jesuspaj ñaupajman c'uchuyashpa, pambacama cumurishpami:

–Apu, ñucata ayudahuaiari– nirca.

26 Shina nijpi, Jesusca:

–Huahuacunapaj micunata quichushpa, allquitucunaman shitanaca mana allichu– nircami.

27 Ashtahuanpish chai huarmica:

–Ari, Apu, amocuna micucushpa, meźamanta urmachishcataca allquitucunatajmari micun– nircami.

28 Shina nijpimi, Jesusca cashna nirca:

–Huarmi, canca shunguhuantajmi crishcangui. Can munashcaca pajtachuntaj– nircami.

Jesús chashna nijpica, chai huarmipaj ushushica ñapish alliyashcallami carca.

Chuscu huarangamanmi carashca

29 Jesús chaimanta llujshishpaca, Galilea cucha patamanmi rirca. Chaimantaca shuj urcuman huichiyashpami, chaipi tiyarirca. 30 Jesús chaipi tiyacujpica, achcacuna shamushpami suchucunatapish, ñahui mana ricujcunatapish, mana rimajcunatapish, chulla chaquiyujlla, chulla maquiyujllacunatapish, shujtaj ima ungüihuan cajcunatapish achcacunata apamushpa, Paipaj ñaupajpi churarcacuna. Jesusca, chai tucui ungushcacunatami alliyachirca. 31 Chashna, mana rimajcunapish rimajpi, chulla chaquiyujlla, chulla maquiyujllacunapish alliyajpi, suchucunapish purijpi, ñahui mana ricujcunapish ricujpica, tucui gentecuna achcata cushicushpami, israelcunapaj Diosta sumajyachircacuna.

32 Jesusca, paipaj yachacujcunata cayashpaca, cashnami nirca:

–Cai tucui gentecunaca ñamari quimsa punllata ñucahuan caipi tiyancuna. Ima micunatapish mana charincunachu, llaquinayanmari. Chashna mana micushcata huasiman cachajpica, yaricaihuan ñahui amsayashpa ñanpi urmangallatajmari– nircami.

33 Jesús chashna nijpimi, yachacujcunaca cashna nircacuna:

–Pi mana causan, cai shitashca pambapica, ¿maipitaj cai tucuicunapaj micunata japishunri?– nircacunami.

34 Shina nijpi, Jesusca:

–¿Mashna tandacunatataj charinguichij?– nircami.

Shina nijpimi, yachacujcunaca:

–Canchis tandata, asha chalhuitacunallatami charinchij– nircacunami.

35 Chashna nijpica, Jesusca tucuicunatami pambapi tiyachirca.

36 Chai huashaca chai canchis tandatapish, chalhuacunatapish japishpami, Diosta mañashpa pagui nirca. Chai q'uipami chaupishpa chaupishpa, paipaj yachacujcunaman curca. Paicunami, chai tucui gentecunaman cararcacuna. 37 Tucuicunami mana nijta micurcacuna. Puchushcataca, yachacujcunaca canchis canasta jundatami tandarcacuna. 38 Chai micujcunaca huarmicunata, huambracunata mana yupashcami, c'aricunalla chuscu huaranga carca. 39 Carashca q'uipami, Jesusca tucui chaipi cajcunataca ‘Cayacamachij’ nishpa cacharca. Chai q'uipaca barcopi yaicushpa, Magdala shuti llajtamanmi rirca.

Nouă Traducere În Limba Română

Matei 15

Isus şi tradiţia bătrânilor

1Atunci nişte farisei şi nişte cărturari au venit din Ierusalim la Isus şi L-au întrebat:

– De ce ucenicii Tăi încalcă tradiţia bătrânilor[a]? Căci ei nu-şi spală mâinile înainte să mănânce!

Isus le-a răspuns:

– Dar voi de ce încălcaţi porunca lui Dumnezeu de dragul tradiţiei voastre? Căci Dumnezeu a zis: „Cinsteşte-i pe tatăl tău şi pe mama ta!“[b] şi „Cel ce îşi blestemă tatăl sau mama trebuie să fie pedepsit cu moartea“[c]. Însă voi ziceţi: „Dacă cineva îi spune tatălui său sau mamei sale: «Orice ai putea primi de la mine este deja închinat ca dar lui Dumnezeu!», acela nu mai este dator să-şi cinstească tatăl (sau mama)[d]“. Şi anulaţi astfel Cuvântul lui Dumnezeu de dragul tradiţiei voastre. Ipocriţilor! Bine a profeţit Isaia despre voi când a zis:

„Poporul acesta Mă cinsteşte cu buzele,
    dar inima lui este departe de Mine!
Degeaba însă Mi se închină ei,
    dând ca învăţături
        nişte porunci de-ale oamenilor!“[e]

Lucrurile care-l spurcă pe om

10 Isus a chemat mulţimea şi a zis: „Ascultaţi şi înţelegeţi! 11 Nu ceea ce intră în gură îl spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea îl spurcă pe om!“

12 Atunci ucenicii Lui au venit şi I-au zis:

– Ştii că fariseii s-au poticnit la auzul acestor cuvinte?

13 Isus le-a răspuns:

– Orice plantă pe care nu a sădit-o Tatăl Meu ceresc va fi dezrădăcinată. 14 Lăsaţi-i; sunt nişte călăuze oarbe (pentru cei orbi)[f]. Şi dacă un orb călăuzeşte un alt orb, amândoi vor cădea în groapă.

15 Petru I-a zis:

– Explică-ne pilda aceasta!

16 Isus a zis:

– Şi voi tot fără pricepere sunteţi? 17 Nu înţelegeţi că orice intră în gură merge în stomac, iar apoi este aruncat afară, în latrină? 18 Dar ceea ce iese din gură vine din inimă şi aceea îl spurcă pe om. 19 Căci din inimă ies gândurile rele, crimele, adulterele, curviile, furturile, mărturiile mincinoase şi blasfemiile. 20 Acestea sunt lucrurile care îl spurcă pe om! Însă a mânca cu mâinile nespălate nu-l spurcă pe om!

Credinţa canaanitei

21 Isus a plecat de acolo şi S-a dus în părţile Tirului şi ale Sidonului. 22 Şi iată că o femeie canaanită din acea regiune a venit strigând:

– Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este demoniacă şi suferă cumplit!

23 Isus nu i-a răspuns nimic. Ucenicii s-au apropiat şi L-au rugat, zicându-i:

– Dă-i drumul, căci continuă să strige după noi!

24 Isus însă le-a răspuns:

– Nu sunt trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel.

25 Dar ea a venit şi I s-a închinat, zicând:

– Doamne, ajută-mă!

26 Isus i-a răspuns:

– Nu este bine să se ia pâinea copiilor şi să se arunce la căţeluşi!

27 – Da, Doamne, a zis ea, dar şi căţeluşii mănâncă firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor!

28 Atunci Isus i-a răspuns:

– O, femeie, mare este credinţa ta! Să ţi se facă după cum doreşti!

Şi fiica ei a fost vindecată chiar în ceasul acela.

Isus hrăneşte peste patru mii de oameni

29 Isus a plecat de acolo şi a mers de-a lungul Mării Galileii. Apoi a urcat pe munte şi S-a aşezat acolo. 30 Au venit la El mulţimi mari de oameni, având cu ei şchiopi, orbi, schilozi, muţi şi mulţi alţi bolnavi. I-au aşezat la picioarele Lui, iar El i-a vindecat, 31 astfel că mulţimea s-a minunat văzând că cei muţi vorbesc, cei schilozi se însănătoşesc, cei şchiopi umblă, iar cei orbi văd; şi Îl slăveau pe Dumnezeul lui Israel.

32 Isus i-a chemat pe ucenicii Săi şi le-a zis:

– Mi-e milă de mulţime, pentru că sunt deja trei zile de când stau cu Mine şi nu au ce să mănânce. Nu vreau să-i las să plece flămânzi, ca nu cumva să leşine pe drum.

33 Ucenicii I-au zis:

– De unde să luăm în pustia aceasta atâtea pâini, ca să se sature o asemenea mulţime?!

34 Isus i-a întrebat:

– Câte pâini aveţi?

– Şapte … şi câţiva peştişori, I-au răspuns ei.

35 Isus i-a poruncit mulţimii să se aşeze pe pământ. 36 Apoi a luat cele şapte pâini şi peştişorii, a adus mulţumiri, le-a frânt şi le-a dat ucenicilor, iar ucenicii le-au împărţit mulţimilor. 37 Au mâncat toţi şi s-au săturat; şi au strâns şapte coşuri pline cu firimiturile rămase. 38 Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbaţi, în afară de femei şi de copii. 39 După ce le-a dat drumul mulţimilor, Isus S-a suit în barcă şi S-a dus în regiunea Magadan[g].

Notas al pie

  1. Matei 15:2 Interpretări şi aplicaţii ale Legii lui Moise, trasmise mai întâi pe cale orală, iar pe la 200 d.Cr. înregistrate în scris în ceea ce avea să se numească Mişna
  2. Matei 15:4 Vezi Ex. 20:12; Deut. 5:16
  3. Matei 15:4 Vezi Ex. 21:17; Lev. 20:9
  4. Matei 15:6 Unele mss importante nu conţin aceste cuvinte; posibil să fi fost adăugate pe baza v. 4-5
  5. Matei 15:9 Vezi Is. 29:13
  6. Matei 15:14 Unele mss nu conţin aceste cuvinte
  7. Matei 15:39 Numită şi Magdala sau Dalmanuta (cf. Mc. 8:10); poate fi vorba de acelaşi oraş sau de oraşe diferite, situate foarte aproape unul de celălalt