Mateo 13 – MTDS & NVI-PT

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Mateo 13:1-58

Tarpuj runahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

(Mar 4:1-12; Luc 8:4-10)

1Jesusca chai punllallatajmi, huasimanta rishpaca, cucha uripi tiyarirca. 2Chaipi tiyacujpimi, Pai yachachishcata uyashun nishpa achcacuna shamurca. Yallitaj achcacuna tandanacujpimi, Jesusca shuj barcoman yaicushpa tiyarirca. Gentecunaca, tucuicunami cucha patapi carca. 3Chaipimi Jesusca, yuyachij achca parlocunahuan cashna yachachirca: «Shuj runami tarpunaman llujshirca. 4Muyuta pai shitacujpica, asha muyuca ñanpimi urmarca. Ñanpi urmashca muyutaca, pajarocuna shamushpami pallarca. 5Shinallataj, asha muyuca rumilla allpapimi urmarca. Chai muyuca, ashalla allpa cajpimi utca huiñarca. 6Chashna huiñashpapish inti llujshishpa rupachijpica, jahualla sapi cashcamanta, anguyashpa chaquirircallami. 7Cutin asha muyuca, casha chaupipimi urmarca. Chaica, huiñashpapish, casha huiñashpa llapijpi mana pʼucurcachu. 8Ashtahuanpish alli allpapi tarpushca muyuca, huiñashpa alli pʼucushpaca, maijanca shuj muyumanta patsajta, maijanca sujta chungata, maijanca quimsa chunga granotami pʼucurca. 9Uyangapaj rinrinta charijca, uyaichigari» nircami.

10Chashna parlashca qʼuipami, Jesuspaj yachacujcuna Paipajman shamushpaca:

—¿Ima nishpataj canta uyajcunamanca, yuyachij parlocunallahuan yachachingui?— nishpa tapurcacuna.

11Chashna tapujpica, Jesusca cashnami nirca:

—Cancunamanca, jahua pacha Diosmi, pai mandacun ima shina cashcata ricuchishca. Ashtahuanpish paicunamanca, mana ricuchishcachu. 12Chai yachaita chasquijmanca, ashtahuan cungami. Chaimanta, ashtahuan yachangami. Ashtahuanpish chai yachaita mana chasquisha nijtaca, ashalla yachashcatapish quichungami. 13Chaimantami paicunamanca, yuyachij parlocunallahuan yachachini.

“Paicunaca ricushpapish mana ricunchu,

uyashpapish mana uyashca shinallatajmi.

Mana yuyaita japincunachu.”

14Dios ima nishcata huillaj Isaías cashna huillashcamari, paicunapi pajtashca:

“Mashnata uyashpapish, manataj yuyaita japincunachu.

Ricushpapish, ima cashcataca, manataj ricungacunachu.

15Cai runacunaca, chʼahuan shungumari tucushca,

ña ama uyangapajmi rinrinta huichcashcacuna,

ama ricungapajmi ñahuita sipushcacuna.

Mana chashna cashpaca, ricushpapish ima cashcata yachanmanmi,

uyashpapish yuyaita japinmanmi,

shungupi yuyaita japishpa ñucapajman cutirinmanmi” nishcami pajtashca.

16Ashtahuanpish cancunaca, quiquin ñahuihuan ricushcamanta, quiquin rinrinhuan uyashcamanta cushicuichij. 17Cunan cancuna ricushcataca Dios ima nishcata huillajcunapish, cashcata ruraj shujtaj runacunapish ricushun yuyashpapish mana ricurcacunachu. Cunan cancuna uyacushcatapish, uyashun yuyashpapish mana uyarcacunachu, chaica chashnatajmi.

Tarpuj runamanta parlashcatami Jesús entendichishca

(Mar 4:13-20; Luc 8:11-15)

18Cunanca uyahuaichij. Tarpuj runamanta ñuca parlashcaca, caitami nisha nin: 19Maijancunaca, Dios mandacunta huillajpi uyashpapish, mana yuyaita japincunachu. Alli huillaita uyashpa, shungupi tarpushcata shina charicujtaca, diablo cungachinllami. Paicunaca, ñanpi urmashca muyu shinami. 20Alli huillaita uyashcahuan cushilla chasquijcunaca, rumilla allpapi urmaj muyu shinami. 21Paicunaca, alli huillaita chaquishpapish, mana tucui shunguhuan crinchu. Chaimantami llaquicuna japijpi, mana cashpaca alli huillaita chasquishcamanta pi llaquichijpica, uchilla sapiyuj yura chaquirij shina, ña mana catishun nishpa saquirinllacuna. 22Cai causaillapi imatapish charinata yuyajcunaca, casha chaupipi urmaj muyu shinami. Paicunaca cai causaipajlla tucuita yuyarishpa, charishcacunallapi yuyaita churashpami, alli huillaita uyashcataca cungarinllacuna. Chaimantami, grano illaj pʼichu yuracuna shina chushaj saquirincuna. 23Ashtahuanpish Diospaj Shimita uyashpa, shungupi huaquichijcunaca alli allpapi tarpushca muyu shinami. Maijancunaca, shuj muyumanta patsaj granota, maijancunaca sujta chungata, maijancunaca quimsa chunga granota pʼucuj shinami causancuna— nircami.

Cizañahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

24Yuyachij cai parlotapishmi Jesusca, cashna parlarca: «Jahua pacha Dios mandacunca, shuj amo paipaj allpapi alli muyuta tarpuj shinami. 25Ña tarpushpa, tucuicuna dormicujpimi, chagrayujta pʼiñaj runaca tuta shamurca. Paimi trigo tarpushcapi cizaña muyuta shitashpa rirca. 26Trigo ña tujtumujpimi, chai cizañapish chagru ricurirca. 27Amopaj runacunaca, chashna huiñashcata ricushpaca: “Amo, canca alli muyutamari tarpuchircangui. Ima nishpatajshi cizañamari huiñashca” nishpami huillarcacuna. 28Chashna huillajpi amoca: “Ñucata pʼiñajmari chashna rurashca canga” nijpi, paipaj runacunaca: “¿Chai cizañacunataca anchuchigrishunchu?” nircacuna. 29Shina nijpimi amoca cashna nirca: “Saquichijlla, ama anchuchigrichijchu. Cizañacunata anchuchicushpaca, ñataj trigotapish aisashpa shitanguichijman. 30Tandana punllacama ishquindijtaj huiñachun saquichijlla. Chai punllapimari tandajcunataca: Cizañacunataraj rupachingapaj tandachishpa huataichij. Trigotaca, ñuca huasipi huaquichichij” nircami» nishpami parlarca.

Mostaza muyuhuanpish, levadurahuanpish chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

(Mar 4:30-32; Luc 13:18-21)

31Yuyachij cai parlotapishmi, Jesusca cashna parlarca: «Jahua pacha Dios mandacunca, shuj runa paipaj allpapi mostaza muyuta tarpushca shinami. 32Chai muyuca, tucuita yalli uchilla cashpapish, huiñashpaca micuna tucui yuyucunata yalli jatun yurami tucun. Chai yurapica, pajarocunapish tʼaźinta rurashpa causanllami» nircami.

33Yuyachij cai parlotapishmi, Jesusca cashna parlarca: «Jahua pacha Dios mandacunca, levadurata shuj huarmi quimsa taza cutapi chapujpi, chai levaduraca tucui chaputa pʼunguillichij shinami» nircami.

Yuyachij parlocunallahuanmi Jesusca yachachishca

(Mar 4:33-34)

34Jesusca, Paita uyajcunataca, cai tucui yachanacunatami yuyachij parlocunallahuan yachachirca. Imata yachachishpapish, yuyachij parlocunahuantajmi yachachirca.

35Dios ima nishcata huillajmi cashna nishca:

“Yuyachij parlollahuanmi, paicunamanca yachachisha.

Dios cai pachata rurashca punllamantapacha, pi mana

yachashcacunatami huillasha” nishcami.

Chaimi pajtashca.

Cizañamanta parlashcatami Jesús entendichishca

36Jesusca chashna yachachishca qʼuipami, tucui chaipi cajcunata ‘Cayacama’ nishpa, huasiman rirca. Chaipimi Jesuspaj yachacujcunaca:

—Chagrapi cizaña huiñashcata can parlashca imata nisha nishcata alli yachachihuaiari— nircacuna.

37Shina nijpi Jesusca, cashnami nirca:

—Alli muyuta tarpujca, Runa Aichayuj ñucallatajmi cani. 38Tarpushca allpaca, cai pachapi causajcunami. Alli muyu shinaca, Dios mandacun huahuacunami. Cizaña shinaca, diablopaj huahuacunami. 39Chagrayujta pʼiñashpa cizañata tarpujca, diablollatajmi. Chagra tandanaca, cai pacha tucuri punllami, tandajcunaca angelcunami. 40Ima shinami cizañata anchuchishpa, ninapi shitashpa rupachin, cai pacha tucuri punllapipish chashnallatajmi canga. 41Runa Aichayuj ñucami, ñuca mandacunpi cajcunata pandachijcunatapish, millaita rurajcunatapish tandachichun, ñuca angelcunata cachasha. 42Paicunata tandachishpaca, rupacuj horno ninapimi shitangacuna. Chaipimi huacangacuna, quirupish caniringacuna. 43Ashtahuanpish cashcata rurajcunaca, paicunapaj Yaya mandacunpica inti shinami achij nicunga. Rinrinta charijca, caita uyaraichij.

Pacashca cullquihuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

44Jahua pacha Dios mandacunca, allpapi pambashca pacalla tiyacuj achca cullqui shinapishmi. Chai pacashca cullquita shuj runa ricushpaca, chaillapitajmi alli pacashpa saquin. Chai qʼuipaca achcata cushicushpami, paipaj tucui charishcacunata cʼatushpa chai allpata randin.

Yallitaj sumaj perlahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

45Jahua pacha Dios mandacunca, sumaj perlasta mashcashpa randishpa purij runa shinapishmi. 46Randingapaj mashcacushpaca tucuita yalli sumaj perlata ricushpami, paipaj tucui charishcacunata cʼatushpa, chai perlataca randirca.

Linchihuan chʼimbapurashpa uyachishca parlomi

47Jahua pacha Dios mandacunca, linchita jatun cuchapi shitashpa, tucui laya chalhuacunata japicuj shinapishmi. 48Chalhuata japijcunaca linchipi jundajpica, cucha pataman aisamunmi. Chaipi tiyarishpaca chalhuacunata agllashpa, allicunataca canastapi huaquichinmi, mana allicunataca shitanmi. 49Chashnallatajmi cai pacha tucuri punllapipish canga. Chai punllami angelcuna shamushpaca, millaita rurajcunataca allicunamanta agllangacuna. 50Chashna agllashpaca, millaicunataca rupacuj hornopimi shitangacuna. Chaipimi huacangacuna, quirupish caniringacuna— nircami.

Yachachinaca charinacunata maucata, mushujta llujshichicuj shinami

51Chai qʼuipaca, Jesusca Paipaj yachacujcunataca cashnami nirca:

—Ñuca imalla yachachishcataca, ¿allichu yachacunguichij?— nirca.

Shina nijpimi paicunaca:

—Ari, Apunchij Jesús— nircacuna.

52Shina nijpimi Jesusca:

—Mandashcacunata alli yachachij runa, jahua pacha Dios mandacunta yachashpaca, shuj huasiyuj yaya paipaj charishcacunamanta mushujta, maucata llujshichij shinami yachachin— nircami.

Nazaretpica Jesusta mana crishcacunachu

(Mar 6:1-6; Luc 4:16-30)

53Yuyachij cai parlocunata parlashpaca, Jesusca chaimanta rircallami. 54Ña Paipaj quiquin llajtaman chayashpaca, tandanacuna huasipimi yachachirca. Pai huillashcata uyajcunaca tucuicuna mancharishpami, cashna ninacurca:

—¿Maipishi cai runaca, cai tucuitaca yachamun? Ima shina cashpaca, cai tucui milagrocunatapishmari ruran. 55Paica carpinteropaj churillamari. Paipaj mamapish Mariami. Paipaj huauquicunapish Jacobo, José, Simón, Judasmi. 56Paipaj tucui panicunapish caillapitajmi causancuna. ¿Maipishi Paica cai tucuitaca yachamurca?— ninacurcami.

57Chashna nishpami Jesustaca, mana ricunachircacuna. Chaimantami Jesusca cashna nirca:

—Dios ima nishcata huillajtaca, maipipish alli chasquishpa uyanllacunami. Ashtahuanpish quiquin llajtapimi, quiquin huasimanta callarishpa mana uyashun nincuna— nircami.

58Jesusca, Paita mana crijpimi, Paipaj llajtapica mana achca milagrocunata rurarca.

Nova Versão Internacional

Mateus 13:1-58

A Parábola do Semeador

(Mc 4.1-20; Lc 8.1-15)

1Naquele mesmo dia, Jesus saiu de casa e assentou-se à beira-mar. 2Reuniu-se ao seu redor uma multidão tão grande que, por isso, ele entrou num barco e assentou-se. Ao povo reunido na praia 3Jesus falou muitas coisas por parábolas, dizendo: “O semeador saiu a semear. 4Enquanto lançava a semente, parte dela caiu à beira do caminho, e as aves vieram e a comeram. 5Parte dela caiu em terreno pedregoso, onde não havia muita terra, e logo brotou, porque a terra não era profunda. 6Mas, quando saiu o sol, as plantas se queimaram e secaram, porque não tinham raiz. 7Outra parte caiu no meio dos espinhos, que cresceram e sufocaram as plantas. 8Outra ainda caiu em boa terra, deu boa colheita, a cem, sessenta e trinta por um. 9Aquele que tem ouvidos para ouvir, ouça!”

10Os discípulos aproximaram-se dele e perguntaram: “Por que falas ao povo por parábolas?”

11Ele respondeu: “A vocês foi dado o conhecimento dos mistérios do Reino dos céus, mas a eles não. 12A quem tem será dado, e este terá em grande quantidade. De quem não tem, até o que tem lhe será tirado. 13Por essa razão eu lhes falo por parábolas:

“ ‘Porque vendo, eles não veem

e, ouvindo, não ouvem

nem entendem’13.13 Alguns manuscritos trazem Para que vendo, eles não vejam e, ouvindo, não ouçam nem entendam..

14Neles se cumpre a profecia de Isaías:

“ ‘Ainda que estejam sempre ouvindo,

vocês nunca entenderão;

ainda que estejam sempre vendo,

jamais perceberão.

15Pois o coração deste povo se tornou insensível;

de má vontade ouviram com os seus ouvidos,

e fecharam os seus olhos.

Se assim não fosse,

poderiam ver com os olhos,

ouvir com os ouvidos,

entender com o coração

e converter-se, e eu os curaria’13.14,15 Is 6.9,10.

16Mas felizes são os olhos de vocês, porque veem; e os ouvidos de vocês, porque ouvem. 17Pois eu digo a verdade: Muitos profetas e justos desejaram ver o que vocês estão vendo, mas não viram, e ouvir o que vocês estão ouvindo, mas não ouviram.

18“Portanto, ouçam o que significa a parábola do semeador: 19Quando alguém ouve a mensagem do Reino e não a entende, o Maligno vem e arranca o que foi semeado em seu coração. Esse é o caso da semente que caiu à beira do caminho. 20Quanto à semente que caiu em terreno pedregoso, esse é o caso daquele que ouve a palavra e logo a recebe com alegria. 21Todavia, visto que não tem raiz em si mesmo, permanece pouco tempo. Quando surge alguma tribulação ou perseguição por causa da palavra, logo a abandona. 22Quanto à semente que caiu no meio dos espinhos, esse é o caso daquele que ouve a palavra, mas a preocupação desta vida e o engano das riquezas a sufocam, tornando-a infrutífera. 23E quanto à semente que caiu em boa terra, esse é o caso daquele que ouve a palavra e a entende, e dá uma colheita de cem, sessenta e trinta por um”.

A Parábola do Joio

24Jesus lhes contou outra parábola, dizendo: “O Reino dos céus é como um homem que semeou boa semente em seu campo. 25Mas enquanto todos dormiam, veio o seu inimigo e semeou o joio13.25 Grego: cizânia, erva daninha parecida com o trigo; também no restante do capítulo. no meio do trigo e se foi. 26Quando o trigo brotou e formou espigas, o joio também apareceu.

27“Os servos do dono do campo dirigiram-se a ele e disseram: ‘O senhor não semeou boa semente em seu campo? Então, de onde veio o joio?’

28“ ‘Um inimigo fez isso’, respondeu ele.

“Os servos lhe perguntaram: ‘O senhor quer que o tiremos?’

29“Ele respondeu: ‘Não, porque, ao tirar o joio, vocês poderiam arrancar com ele o trigo. 30Deixem que cresçam juntos até a colheita. Então direi aos encarregados da colheita: Juntem primeiro o joio e amarrem-no em feixes para ser queimado; depois juntem o trigo e guardem-no no meu celeiro’ ”.

As Parábolas do Grão de Mostarda e do Fermento

(Mc 4.30-34; Lc 13.18-21)

31E contou-lhes outra parábola: “O Reino dos céus é como um grão de mostarda que um homem plantou em seu campo. 32Embora seja a menor entre todas as sementes, quando cresce, torna-se uma das maiores plantas e atinge a altura de uma árvore, de modo que as aves do céu vêm fazer os seus ninhos em seus ramos”.

33E contou-lhes ainda outra parábola: “O Reino dos céus é como o fermento que uma mulher tomou e misturou com uma grande quantidade13.33 Grego: 3 satos. O sato era uma medida de capacidade para secos. As estimativas variam entre 7 e 13 litros. de farinha, e toda a massa ficou fermentada”.

34Jesus falou todas estas coisas à multidão por parábolas. Nada lhes dizia sem usar alguma parábola, 35cumprindo-se, assim, o que fora dito pelo profeta:

“Abrirei minha boca em parábolas,

proclamarei coisas ocultas desde a criação do mundo”13.35 Sl 78.2.

A Explicação da Parábola do Joio

36Então ele deixou a multidão e foi para casa. Seus discípulos aproximaram-se dele e pediram: “Explica-nos a parábola do joio no campo”.

37Ele respondeu: “Aquele que semeou a boa semente é o Filho do homem. 38O campo é o mundo, e a boa semente são os filhos do Reino. O joio são os filhos do Maligno, 39e o inimigo que o semeia é o Diabo. A colheita é o fim desta era, e os encarregados da colheita são anjos.

40“Assim como o joio é colhido e queimado no fogo, assim também acontecerá no fim desta era. 41O Filho do homem enviará os seus anjos, e eles tirarão do seu Reino tudo o que faz cair no pecado e todos os que praticam o mal. 42Eles os lançarão na fornalha ardente, onde haverá choro e ranger de dentes. 43Então os justos brilharão como o sol no Reino de seu Pai. Aquele que tem ouvidos, ouça.

As Parábolas do Tesouro Escondido e da Pérola de Grande Valor

44“O Reino dos céus é como um tesouro escondido num campo. Certo homem, tendo-o encontrado, escondeu-o de novo e, então, cheio de alegria, foi, vendeu tudo o que tinha e comprou aquele campo.

45“O Reino dos céus também é como um negociante que procura pérolas preciosas. 46Encontrando uma pérola de grande valor, foi, vendeu tudo o que tinha e a comprou.

A Parábola da Rede

47“O Reino dos céus é ainda como uma rede que é lançada ao mar e apanha toda sorte de peixes. 48Quando está cheia, os pescadores a puxam para a praia. Então assentam-se e juntam os peixes bons em cestos, mas jogam fora os ruins. 49Assim acontecerá no fim desta era. Os anjos virão, separarão os perversos dos justos 50e lançarão aqueles na fornalha ardente, onde haverá choro e ranger de dentes”.

51Então perguntou Jesus: “Vocês entenderam todas essas coisas?”

“Sim”, responderam eles.

52Ele lhes disse: “Por isso, todo mestre da lei instruído quanto ao Reino dos céus é como o dono de uma casa que tira do seu tesouro coisas novas e coisas velhas”.

Um Profeta sem Honra

(Mc 6.1-6)

53Quando acabou de contar essas parábolas, Jesus saiu dali. 54Chegando à sua cidade, começou a ensinar o povo na sinagoga. Todos ficaram admirados e perguntavam: “De onde lhe vêm esta sabedoria e estes poderes milagrosos? 55Não é este o filho do carpinteiro? O nome de sua mãe não é Maria, e não são seus irmãos Tiago, José, Simão e Judas? 56Não estão conosco todas as suas irmãs? De onde, pois, ele obteve todas essas coisas?” 57E ficavam escandalizados por causa dele.

Mas Jesus lhes disse: “Só em sua própria terra e em sua própria casa é que um profeta não tem honra”.

58E não realizou muitos milagres ali, por causa da incredulidade deles.