Tarpuj runahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi
(Mar 4:1-12; Luc 8:4-10)
1Jesusca chai punllallatajmi, huasimanta rishpaca, cucha uripi tiyarirca. 2Chaipi tiyacujpimi, Pai yachachishcata uyashun nishpa achcacuna shamurca. Yallitaj achcacuna tandanacujpimi, Jesusca shuj barcoman yaicushpa tiyarirca. Gentecunaca, tucuicunami cucha patapi carca. 3Chaipimi Jesusca, yuyachij achca parlocunahuan cashna yachachirca: «Shuj runami tarpunaman llujshirca. 4Muyuta pai shitacujpica, asha muyuca ñanpimi urmarca. Ñanpi urmashca muyutaca, pajarocuna shamushpami pallarca. 5Shinallataj, asha muyuca rumilla allpapimi urmarca. Chai muyuca, ashalla allpa cajpimi utca huiñarca. 6Chashna huiñashpapish inti llujshishpa rupachijpica, jahualla sapi cashcamanta, anguyashpa chaquirircallami. 7Cutin asha muyuca, casha chaupipimi urmarca. Chaica, huiñashpapish, casha huiñashpa llapijpi mana pʼucurcachu. 8Ashtahuanpish alli allpapi tarpushca muyuca, huiñashpa alli pʼucushpaca, maijanca shuj muyumanta patsajta, maijanca sujta chungata, maijanca quimsa chunga granotami pʼucurca. 9Uyangapaj rinrinta charijca, uyaichigari» nircami.
10Chashna parlashca qʼuipami, Jesuspaj yachacujcuna Paipajman shamushpaca:
—¿Ima nishpataj canta uyajcunamanca, yuyachij parlocunallahuan yachachingui?— nishpa tapurcacuna.
11Chashna tapujpica, Jesusca cashnami nirca:
—Cancunamanca, jahua pacha Diosmi, pai mandacun ima shina cashcata ricuchishca. Ashtahuanpish paicunamanca, mana ricuchishcachu. 12Chai yachaita chasquijmanca, ashtahuan cungami. Chaimanta, ashtahuan yachangami. Ashtahuanpish chai yachaita mana chasquisha nijtaca, ashalla yachashcatapish quichungami. 13Chaimantami paicunamanca, yuyachij parlocunallahuan yachachini.
“Paicunaca ricushpapish mana ricunchu,
uyashpapish mana uyashca shinallatajmi.
Mana yuyaita japincunachu.”
14Dios ima nishcata huillaj Isaías cashna huillashcamari, paicunapi pajtashca:
“Mashnata uyashpapish, manataj yuyaita japincunachu.
Ricushpapish, ima cashcataca, manataj ricungacunachu.
15Cai runacunaca, chʼahuan shungumari tucushca,
ña ama uyangapajmi rinrinta huichcashcacuna,
ama ricungapajmi ñahuita sipushcacuna.
Mana chashna cashpaca, ricushpapish ima cashcata yachanmanmi,
uyashpapish yuyaita japinmanmi,
shungupi yuyaita japishpa ñucapajman cutirinmanmi” nishcami pajtashca.
16Ashtahuanpish cancunaca, quiquin ñahuihuan ricushcamanta, quiquin rinrinhuan uyashcamanta cushicuichij. 17Cunan cancuna ricushcataca Dios ima nishcata huillajcunapish, cashcata ruraj shujtaj runacunapish ricushun yuyashpapish mana ricurcacunachu. Cunan cancuna uyacushcatapish, uyashun yuyashpapish mana uyarcacunachu, chaica chashnatajmi.
Tarpuj runamanta parlashcatami Jesús entendichishca
(Mar 4:13-20; Luc 8:11-15)
18Cunanca uyahuaichij. Tarpuj runamanta ñuca parlashcaca, caitami nisha nin: 19Maijancunaca, Dios mandacunta huillajpi uyashpapish, mana yuyaita japincunachu. Alli huillaita uyashpa, shungupi tarpushcata shina charicujtaca, diablo cungachinllami. Paicunaca, ñanpi urmashca muyu shinami. 20Alli huillaita uyashcahuan cushilla chasquijcunaca, rumilla allpapi urmaj muyu shinami. 21Paicunaca, alli huillaita chaquishpapish, mana tucui shunguhuan crinchu. Chaimantami llaquicuna japijpi, mana cashpaca alli huillaita chasquishcamanta pi llaquichijpica, uchilla sapiyuj yura chaquirij shina, ña mana catishun nishpa saquirinllacuna. 22Cai causaillapi imatapish charinata yuyajcunaca, casha chaupipi urmaj muyu shinami. Paicunaca cai causaipajlla tucuita yuyarishpa, charishcacunallapi yuyaita churashpami, alli huillaita uyashcataca cungarinllacuna. Chaimantami, grano illaj pʼichu yuracuna shina chushaj saquirincuna. 23Ashtahuanpish Diospaj Shimita uyashpa, shungupi huaquichijcunaca alli allpapi tarpushca muyu shinami. Maijancunaca, shuj muyumanta patsaj granota, maijancunaca sujta chungata, maijancunaca quimsa chunga granota pʼucuj shinami causancuna— nircami.
Cizañahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi
24Yuyachij cai parlotapishmi Jesusca, cashna parlarca: «Jahua pacha Dios mandacunca, shuj amo paipaj allpapi alli muyuta tarpuj shinami. 25Ña tarpushpa, tucuicuna dormicujpimi, chagrayujta pʼiñaj runaca tuta shamurca. Paimi trigo tarpushcapi cizaña muyuta shitashpa rirca. 26Trigo ña tujtumujpimi, chai cizañapish chagru ricurirca. 27Amopaj runacunaca, chashna huiñashcata ricushpaca: “Amo, canca alli muyutamari tarpuchircangui. Ima nishpatajshi cizañamari huiñashca” nishpami huillarcacuna. 28Chashna huillajpi amoca: “Ñucata pʼiñajmari chashna rurashca canga” nijpi, paipaj runacunaca: “¿Chai cizañacunataca anchuchigrishunchu?” nircacuna. 29Shina nijpimi amoca cashna nirca: “Saquichijlla, ama anchuchigrichijchu. Cizañacunata anchuchicushpaca, ñataj trigotapish aisashpa shitanguichijman. 30Tandana punllacama ishquindijtaj huiñachun saquichijlla. Chai punllapimari tandajcunataca: Cizañacunataraj rupachingapaj tandachishpa huataichij. Trigotaca, ñuca huasipi huaquichichij” nircami» nishpami parlarca.
Mostaza muyuhuanpish, levadurahuanpish chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi
(Mar 4:30-32; Luc 13:18-21)
31Yuyachij cai parlotapishmi, Jesusca cashna parlarca: «Jahua pacha Dios mandacunca, shuj runa paipaj allpapi mostaza muyuta tarpushca shinami. 32Chai muyuca, tucuita yalli uchilla cashpapish, huiñashpaca micuna tucui yuyucunata yalli jatun yurami tucun. Chai yurapica, pajarocunapish tʼaźinta rurashpa causanllami» nircami.
33Yuyachij cai parlotapishmi, Jesusca cashna parlarca: «Jahua pacha Dios mandacunca, levadurata shuj huarmi quimsa taza cutapi chapujpi, chai levaduraca tucui chaputa pʼunguillichij shinami» nircami.
Yuyachij parlocunallahuanmi Jesusca yachachishca
(Mar 4:33-34)
34Jesusca, Paita uyajcunataca, cai tucui yachanacunatami yuyachij parlocunallahuan yachachirca. Imata yachachishpapish, yuyachij parlocunahuantajmi yachachirca.
35Dios ima nishcata huillajmi cashna nishca:
“Yuyachij parlollahuanmi, paicunamanca yachachisha.
Dios cai pachata rurashca punllamantapacha, pi mana
yachashcacunatami huillasha” nishcami.
Chaimi pajtashca.
Cizañamanta parlashcatami Jesús entendichishca
36Jesusca chashna yachachishca qʼuipami, tucui chaipi cajcunata ‘Cayacama’ nishpa, huasiman rirca. Chaipimi Jesuspaj yachacujcunaca:
—Chagrapi cizaña huiñashcata can parlashca imata nisha nishcata alli yachachihuaiari— nircacuna.
37Shina nijpi Jesusca, cashnami nirca:
—Alli muyuta tarpujca, Runa Aichayuj ñucallatajmi cani. 38Tarpushca allpaca, cai pachapi causajcunami. Alli muyu shinaca, Dios mandacun huahuacunami. Cizaña shinaca, diablopaj huahuacunami. 39Chagrayujta pʼiñashpa cizañata tarpujca, diablollatajmi. Chagra tandanaca, cai pacha tucuri punllami, tandajcunaca angelcunami. 40Ima shinami cizañata anchuchishpa, ninapi shitashpa rupachin, cai pacha tucuri punllapipish chashnallatajmi canga. 41Runa Aichayuj ñucami, ñuca mandacunpi cajcunata pandachijcunatapish, millaita rurajcunatapish tandachichun, ñuca angelcunata cachasha. 42Paicunata tandachishpaca, rupacuj horno ninapimi shitangacuna. Chaipimi huacangacuna, quirupish caniringacuna. 43Ashtahuanpish cashcata rurajcunaca, paicunapaj Yaya mandacunpica inti shinami achij nicunga. Rinrinta charijca, caita uyaraichij.
Pacashca cullquihuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi
44Jahua pacha Dios mandacunca, allpapi pambashca pacalla tiyacuj achca cullqui shinapishmi. Chai pacashca cullquita shuj runa ricushpaca, chaillapitajmi alli pacashpa saquin. Chai qʼuipaca achcata cushicushpami, paipaj tucui charishcacunata cʼatushpa chai allpata randin.
Yallitaj sumaj perlahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi
45Jahua pacha Dios mandacunca, sumaj perlasta mashcashpa randishpa purij runa shinapishmi. 46Randingapaj mashcacushpaca tucuita yalli sumaj perlata ricushpami, paipaj tucui charishcacunata cʼatushpa, chai perlataca randirca.
Linchihuan chʼimbapurashpa uyachishca parlomi
47Jahua pacha Dios mandacunca, linchita jatun cuchapi shitashpa, tucui laya chalhuacunata japicuj shinapishmi. 48Chalhuata japijcunaca linchipi jundajpica, cucha pataman aisamunmi. Chaipi tiyarishpaca chalhuacunata agllashpa, allicunataca canastapi huaquichinmi, mana allicunataca shitanmi. 49Chashnallatajmi cai pacha tucuri punllapipish canga. Chai punllami angelcuna shamushpaca, millaita rurajcunataca allicunamanta agllangacuna. 50Chashna agllashpaca, millaicunataca rupacuj hornopimi shitangacuna. Chaipimi huacangacuna, quirupish caniringacuna— nircami.
Yachachinaca charinacunata maucata, mushujta llujshichicuj shinami
51Chai qʼuipaca, Jesusca Paipaj yachacujcunataca cashnami nirca:
—Ñuca imalla yachachishcataca, ¿allichu yachacunguichij?— nirca.
Shina nijpimi paicunaca:
—Ari, Apunchij Jesús— nircacuna.
52Shina nijpimi Jesusca:
—Mandashcacunata alli yachachij runa, jahua pacha Dios mandacunta yachashpaca, shuj huasiyuj yaya paipaj charishcacunamanta mushujta, maucata llujshichij shinami yachachin— nircami.
Nazaretpica Jesusta mana crishcacunachu
(Mar 6:1-6; Luc 4:16-30)
53Yuyachij cai parlocunata parlashpaca, Jesusca chaimanta rircallami. 54Ña Paipaj quiquin llajtaman chayashpaca, tandanacuna huasipimi yachachirca. Pai huillashcata uyajcunaca tucuicuna mancharishpami, cashna ninacurca:
—¿Maipishi cai runaca, cai tucuitaca yachamun? Ima shina cashpaca, cai tucui milagrocunatapishmari ruran. 55Paica carpinteropaj churillamari. Paipaj mamapish Mariami. Paipaj huauquicunapish Jacobo, José, Simón, Judasmi. 56Paipaj tucui panicunapish caillapitajmi causancuna. ¿Maipishi Paica cai tucuitaca yachamurca?— ninacurcami.
57Chashna nishpami Jesustaca, mana ricunachircacuna. Chaimantami Jesusca cashna nirca:
—Dios ima nishcata huillajtaca, maipipish alli chasquishpa uyanllacunami. Ashtahuanpish quiquin llajtapimi, quiquin huasimanta callarishpa mana uyashun nincuna— nircami.
58Jesusca, Paita mana crijpimi, Paipaj llajtapica mana achca milagrocunata rurarca.
Pilda semănătorului
(Mc. 4:1-9; Lc. 8:4-8)
1În aceeași zi, Isus a ieșit din casă și S-a așezat lângă mare. 2În jurul Lui s-au adunat mari mulțimi de oameni, astfel că El S-a urcat într-o barcă și S-a așezat acolo; întreaga mulțime stătea pe țărm. 3El le-a vorbit despre multe lucruri în pilde3 Gr.: parabole (ebr.: mașal). A nu se confunda cu alegoria: în pilde accentul cade pe ideea principală, care este explicată, iar în alegorie fiecare element primește un sens figurat, care trebuie explicat [peste tot în carte]., zicând: „Iată, semănătorul a ieșit să semene. 4În timp ce semăna el, unele semințe au căzut lângă drum, unde au venit păsările și le-au mâncat. 5Altele au căzut pe locuri stâncoase, unde nu aveau pământ mult. Au încolțit repede, din cauză că nu aveau pământ adânc5 Sau: adâncime în pământ., 6dar, când a răsărit soarele, au fost arse și, fiindcă nu aveau rădăcină, s-au uscat. 7Altele au căzut între spini, iar spinii au crescut și le-au sufocat. 8Dar altele au căzut pe un pământ bun și au dat rod: una o sută, una șaizeci, una treizeci. 9Cine are urechi, să audă!“
Isus explică pilda semănătorului
(Mc. 4:10-20; Lc. 8:9-15; 10:23-24)
10Ucenicii s-au apropiat și I-au zis:
– De ce le vorbești în pilde?
11Isus, răspunzând, le-a zis:
– Pentru că vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele11 În NT, prin taină se înțelege ceva ce înainte nu fusese cunoscut, dar care acum este descoperit de Dumnezeu poporului Său. Taina le este descoperită tuturor, însă numai cei ce au credință o înțeleg. Împărăției Cerurilor, dar lor nu le-a fost dat. 12Căci celui ce are, i se va da și va avea din belșug, însă de la cel ce n-are, se va lua chiar și ce are. 13De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei,
„măcar că văd, nu văd,
și, măcar că aud, nu aud, nici nu înțeleg.“
14Și pentru ei se împlinește profeția lui Isaia, care zice:
„Veți auzi cu auzul,14 Sau: Auzind veți auzi, un idiom ebraic preluat în limba greacă, având sensul de a auzi mereu. dar nicidecum nu veți înțelege,
și veți privi cu privirea,14 Sau: Privind veți privi, un idiom ebraic preluat în limba greacă, având sensul de a privi mereu. dar nicidecum nu veți pricepe.
15Căci inima acestui popor s-a împietrit.
Urechile lor aud greu, iar ochii li s-au închis,
ca nu cumva să vadă cu ochii,
să audă cu urechile,
să înțeleagă cu inima,
să se întoarcă și să-i vindec!“14-15 Vezi Is. 6:9-10.
16Dar fericiți sunt ochii voștri pentru că văd și fericite sunt urechile voastre pentru că aud! 17Adevărat vă spun că mulți profeți și oameni drepți au tânjit să vadă ceea ce vedeți voi, dar n-au văzut, și au tânjit să audă ceea ce auziți voi, dar n-au auzit!
18Ascultați deci înțelesul pildei semănătorului: 19când cineva aude Cuvântul Împărăției și nu-l înțelege, vine cel rău și răpește ce a fost semănat în inima lui. Acesta este cel semănat lângă drum. 20Cel semănat pe locuri stâncoase este acela care aude Cuvântul și-l primește imediat cu bucurie, 21dar nu are rădăcină în el însuși, ci este vremelnic. Și când are loc un necaz sau o persecuție din cauza Cuvântului, el se poticnește imediat. 22Cel semănat între spini este acela care aude Cuvântul, dar îngrijorarea veacului și înșelăciunea bogățiilor sufocă22 Lit.: îneacă. Cuvântul, iar el devine neroditor. 23Cel semănat în pământ bun este acela care aude Cuvântul și îl înțelege, care aduce într-adevăr rod și face o sută, sau șaizeci, sau treizeci.
Pilda neghinei
24Isus le-a pus înainte o altă pildă, zicând: „Împărăția Cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânță bună în ogorul lui. 25Dar, în timp ce oamenii dormeau, a venit dușmanul lui, a semănat neghină în mijlocul grâului și apoi a plecat. 26Când planta a răsărit și a făcut rod, atunci a apărut și neghina. 27Sclavii stăpânului casei au venit și i-au zis: «Stăpâne, oare n-ai semănat tu sămânță bună în ogorul tău? De unde are atunci neghină?» 28El le-a răspuns: «Un dușman a făcut lucrul acesta.» Sclavii l-au întrebat: «Vrei deci să mergem s-o strângem?» 29Dar el a spus: «Nu, ca nu cumva, strângând neghina, să smulgeți și grâul împreună cu ea. 30Lăsați-le pe amândouă să crească împreună până la seceriș, iar la vremea secerișului le voi spune secerătorilor: ‘Strângeți mai întâi neghina și legați-o în snopi pentru a fi arsă, iar grâul adunați-l în hambarul meu!’»“
Pilda bobului de muștar
(Mc. 4:30-32; Lc. 13:18-19)
31Isus le-a pus înainte o altă pildă și le-a zis: „Împărăția Cerurilor este ca un bob de muștar, pe care l-a luat un om și l-a semănat în ogorul său: 32el este într-adevăr mai mic decât toate semințele32 Dintre cele cunoscute de agricultorii din Canaan., dar, după ce a crescut, este mai mare decât legumele și devine un pom32 Se cunoșteau două soiuri de plante de muștar, una de aproximativ 3 m și alta de aproximativ 7,5 m., așa că păsările cerului vin și își fac cuibul între ramurile lui.“
Pilda drojdiei
(Lc. 13:20-21)
33El le-a spus o altă pildă: „Împărăția Cerurilor este ca drojdia pe care a luat-o o femeie și a pus-o33 Lit.: a ascuns-o. în trei măsuri33 Gr.: trei satoni. Un saton avea aproximativ 7 kg. Cantitatea totală era de aproximativ 21 kg, suficientă pentru a hrăni peste 100 de oameni. de făină, până a dospit tot aluatul.“
34Isus le-a spus mulțimilor toate aceste lucruri în pilde. Nu le vorbea nimic fără să folosească pilda, 35ca să se împlinească astfel ce a fost spus prin profetul care zice:
„Îmi voi deschide gura în pilde,
voi rosti lucruri ascunse de la întemeierea lumii“35 Vezi Ps. 78:2. Asaf, autorul psalmului, este considerat în 2 Cron. 29:30 drept văzător (profet), însă probabil că Matei se referă la orice text din VT, împlinit în NT, ca fiind unul profetic..
Isus explică pilda neghinei
36Atunci Isus, lăsând mulțimile, a intrat în casă.
Ucenicii Lui s-au apropiat de El, zicând:
– Explică-ne pilda cu neghina din ogor!
37Isus, răspunzând, a zis:
– Cel Ce seamănă sămânța bună este Fiul Omului. 38Ogorul este lumea. Sămânța bună sunt fiii Împărăției, iar neghina sunt fiii celui rău. 39Dușmanul care a semănat-o este diavolul. Secerișul este sfârșitul veacului, iar secerătorii sunt îngerii. 40Deci, așa cum este strânsă neghina și arsă în foc, tot așa va fi și la sfârșitul veacului: 41Fiul Omului Își va trimite îngerii, care vor strânge din Împărăția Lui toate prilejurile de poticnire41 Termenul grecesc skandalon (la plural: skandala) se referă strict la bățul care declanșează o capcană, însă el cuprinde în aria sa semantică mai multe sensuri: ceea ce împinge o persoană să păcătuiască; prilej de cădere; cauză de poticnire [peste tot în carte]. și pe cei ce fac fărădelegea 42și îi vor arunca în cuptorul de foc. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților! 43Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor.43 Aluzie la Dan. 12:3. Cine are urechi, să audă!
Pilda comorii ascunse și a perlei
44Împărăția Cerurilor este ca o comoară ascunsă într-un ogor, pe care un om, găsind-o, o ascunde și, de bucurie, se duce și vinde tot ce are și apoi cumpără ogorul acela.
45De asemenea, Împărăția Cerurilor este ca un negustor care caută perle frumoase. 46Când găsește o perlă foarte prețioasă, se duce și vinde tot ce are, iar apoi o cumpără.
Pilda năvodului
47Din nou, Împărăția Cerurilor este ca un năvod care a fost aruncat în mare și a adunat tot felul de vietăți. 48Când s-a umplut, pescarii îl scot pe țărm, se așază și adună cele bune în vase, iar pe cele stricate le aruncă afară. 49Tot așa va fi și la sfârșitul veacului: îngerii vor ieși, îi vor separa pe cei răi din mijlocul celor drepți 50și-i vor arunca în cuptorul de foc. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!
51Ați înțeles voi toate acestea?
Ei au zis:
– Da.
52El le-a zis:
– De aceea, orice cărturar care a fost făcut ucenic pentru Împărăția Cerurilor este ca stăpânul unei case, care scoate din vistieria lui lucruri noi și lucruri vechi.
Necredința celor din Nazaret
(Mc. 6:1-6; Lc. 4:16-30)
53După ce a terminat de spus aceste pilde, Isus a plecat de acolo 54și, venind în patria Lui, a început să le dea învățătură în sinagogă, astfel încât aceștia erau uimiți și se întrebau:
– De unde Îi vin Acestuia înțelepciunea și minunile? 55Oare nu este Acesta fiul tâmplarului? Nu se numește mama Lui – Maria, iar frații Lui – Iacov, Iosif, Simon și Iuda? 56Și surorile Lui nu sunt oare toate printre noi? Atunci de unde Îi vin Acestuia toate aceste lucruri?
57Și astfel ei se poticneau în El.
Isus însă le-a zis:
– Un profet nu este fără onoare57 Sau: nu este dezonorat. decât în patria și în casa lui.
58Și n-a făcut multe minuni acolo din cauza necredinței lor.
