1Cashnapishmi nirca:
—Caipi cajcunamanta maijancunaca, Taita Dios Pai tucuita rurai tucushcahuan mandaj shamungacama manaraj huañungacunachu. Paicunami quiquin ñahuihuan ricungacuna, chaica chashnatajmi— nircapishmi.
2Chaimanta sujta punlla qʼuipami Jesusca, Pedrota, Jacobota, Juantapish paicunallata chʼicanchishpa, shuj jatun urcuman pushashpa rirca. Chaipica, paicunapaj ñaupajpimi shujtajyarishpa ricurirca. 3Pai churashcacunapish, rasu shina yurajlla lamyacujmi tucurca. Chashnataj yurajllataca, cai pachapi pi tajshajpish, manataj yurajyachi tucunchu. 4Chaita ricucujpica, ñapish Eliaspish, Moisespish Jesus-huan parlanacucuj ricurircallami. 5Chaimantami Pedroca, Jesustaca:
—¡Yachachij, allitaj caipi canchij! Cambaj shuj, Moisespaj shuj, Eliaspaj shuj, quimsa chugllacunata rurashunllamari— nircami.
6Caishujcunandijllataj manchaihuan huañucushcamanta, imata rimacushcatapish mana yuyashpami, Pedroca chashna nirca. 7Chaimantaca, shuj pʼuyu shamushpami llandurca. Chai pʼuyumantaca: «Caica, Ñuca cʼuyashca Churimi, Paillata uyaichij» nishpa rimashcami uyarirca. 8Chaita paicuna ricucujllapitaj, ñapish caishujcunaca mana ricurircachu. Jesusllatami, Pailla chaipi cajta ricurcacuna.
9Jesús chai urcumanta ña uriyamucushpaca, paicuna ricushcataca, huañushcacunapaj chaupimanta Runa Aichayuj causaringacama, amaraj piman huillachunmi mandarca. 10Chashna mandashcataca, paicunapurallami yacharcacuna. Shina cashpapish, «Huañushcacunapaj chaupimanta causaringacama» nishcatami, paicunapuralla parlanacurcacuna. 11Paicunami Jesustaca:
—¿Ima nishpataj Mandashcata yachachijcunaca, ‘Eliasrajmi puntaca shamuna can’ nincuna?— nishpami tapurcacuna.
12Jesusca, cashna nishpami cutichirca:
—Eliastajmari puntaca shamunga. Paimi, tucui imatapish allichinga. ¿Manachu Quillcashcapica, ‘Runa Aichayujca achca llaquita apangami, mana ricunachingacunachu’ nishca tiyacun? 13Chashnatajmari, Eliasca, ñamari shamurca. Paitaca, Dios Quillcachishcapi nishca shinallatajmi, tucui paicuna munashcata rurarcacuna— nircami.
Supai japishca huambratami Jesús alliyachishca
(Mat 17:14-23; Luc 9:37-45)
14Jesusca, caishuj yachacujcuna shuyacushcaman chayamushpaca, paicunapaj muyundijpi, achca gentecunatapish, mandashcacunata yachachijcuna paicunahuan rimanacucujtapishmi ricurca. 15Pai ricurijpica, gentecunaca mancharishpami, tucuicuna Paipajman callpashpa, ‘¿Allillachu cangui?’ nircacuna. 16Jesusca:
—¿Imatataj paicunahuanca rimanacucunguichij?— nishpami tapurca.
17Chai tucuicunapaj chaupimantami, ñapish shuj runaca, cashna nishpa cutichirca:
—Yachachij, ñuca churitamari upayachij supai japishca. Paitamari Quiquinpajman apamurcani. 18Chai espirituca, maipipish japishcahuan, ñapish manchanayajta chaspinllamari. Shimiman puscuta shitashpa, quirucunapish canirishpa singurinllamari. Chashna jatunta llaquichijpimari, huambraca tucui chaquirishpa catimun. Ñamari Quiquinpaj yachacujcunataca, supaita llujshichishpa cachachun ricuchircani. Paicunaca manamari imata rurai tucunchu— nircami.
19Shina nijpi Jesusca:
—¡Ai, mana crij runacuna! ¿Maicamataj cancunahuan puricuchunlla ninguichij? ¿Maicamataj chashnalla catishpa, Ñucata llaquichinguichij? Chai huambrata caiman pushamuichij— nishpami rimarca.
20Jesuspajman chai huambrata cʼuchuyachijpi Paita ricujpimi, chai espirituca huambrata chaspishpa pambaman shitarca. Shimimanpish puscuta shitachishpami singuchirca.
21—¿Cashna tucushcaca ñachu unai?— nishpa, huambrapaj yayata Jesús tapujpica, cashnami nirca:
—Huahuamantapachami cashna tucun. 22Achca cutinmi huañuchisha nishpa ninapi, yacupi shitanlla. Cunan quiquin imallatapish rurai tucushpaca, ñucanchijta llaquishpa alliyachipaiari— nircami.
23Shina nijpimi Jesusca:
—¿Maitataj, rurai tucushpaca ninguiari? Pipish crijpajca, tucui imapish rurarinallamari— nircami.
24Chashna nincami, huambrapaj yayaca:
—Ari crinimari, ashtahuan alli crina yuyaita cuhuai— nishpa caparirca.
25Gentecuna yallitaj jundarimujta ricushpami, Jesusca chai mapa espiritutaca:
—Ñucami mandani: Upayachij, mana uyajta ruraj espíritu, paimanta llujshi, pajta cutin paipi yaicunguiman— nircami.
26Chaimantami espirituca caparichishpa, mana jahuallata chaspishpa pambapi shitashpa llujshirca. Huambraca huañushca shina saquirijpimi, achcacuna: «Huañunmari» nircacuna.
27Ashtahuanpish Jesús maquimanta japishpa jatarichijpica, huambraca shayarircallami. 28Jesús huasiman yaicujpimi, yachacujcunaca paillata chʼican:
—¿Ima nishpataj ñucanchijca mana llujshichishpa cachai tucurcanchij?— nishpa tapurcacuna.
29Jesusca:
—Cashna supaica imahuan mana llujshinchu, ashtahuanpish ayunashpa Diosta mañajllapimi llujshin— nircami.
30Chaimanta llujshishpaca, Galileatami ricurcacuna. Jesusca, Pai chaita ricujtaca, ama pi yachashca canman yuyarcami. 31Paipaj yachacujcunaman:
«Runa Aichayuj Ñucataca runacunapaj maquipi japichijpi, huañuchingacunami. Huañuchijpipish, quimsa punllapica causarishallami» nishpa yachachicushcamantami, paicunallahuan casha nirca.
32Ashtahuanpish paicunaca imata nisha nishpa chashna nicushcataca, mana yuyaita japircacunachu, tapunatapish mancharcacunami.
Ima shina cashpa ashtahuan jatun canatami Jesús huillashca
(Mat 18:1-5; Luc 9:46-48)
33Capernaumman chayamushpa, ña huasipi cashpami Jesusca:
—¿Imatataj ñanpica, cancunapuralla rimanacumunguichij?— nishpa tapurca.
34Ñanpica paicunapuralla, ‘¿Maijanshi jatun canchij?’ ninacushcamantami, upalla saquirircacuna. 35Chaimantami Jesusca tiyarishpa, chunga ishqui yachacujcunata cayashpaca:
—Maijanpish puntapi casha nishpaca, tucuicunapaj qʼuipalla tucuchun, tucuicunata servijpish cachun— nircami.
36Chaimantaca, shuj huahuata japishpami, paicunapaj chaupipi churarca. Chai huahuata marcashpami, cashna nirca:
37—Maijanpish Ñuca shutipi cai huahua shinata chasquijca, Ñucatami chasquin. Ñucata chasquijca, mana Ñucallatachu chasquin, Ñucata Cachajtapishmari chasquin— nircami.
Pipish ñucanchijpurallataj cashpallami ñucanchijtaca mana pʼiñanga
(Mat 10:42; Luc 9:49-50)
38Chashna nijpi Juanca:
—Yachachij, shuj runatami Cambaj shutipi supaicunata llujshichicujta ricurcanchij. Paica, manamari ñucanchijpura carcachu. Chaimantami paitaca jarcarcanchij— nishpami huillarca.
39Ashtahuanpish Jesusca, cashnami nirca:
—Ama jarcaichijchu. Pipish Ñuca shutipi ima milagrota rurashca jahuaca, mana Ñucataca mana alli nishpa rimangachu. 40Ñucanchijpurallataj cashpallami, ñucanchijtaca mana pʼiñanga. 41Cancuna Cristopaj cashcamanta, pipish Ñuca shutipi pilchi yacullatapish cancunaman cujca, chasquina cashcataca japingatajmi, chaica chashnatajmi.
Juchapi urmachijpajca jatun llaquimi shamunga
(Mat 18:6-9; Luc 17:1-2)
42Ashtahuanpish Ñucata crij cai uchillacunata urmachijtaca, pi cajpipish cutana jatun rumita cungapi huatashpa, mama cuchapi shitanami alli canman. 43Cambaj maqui ima shinapish urmachisha nijpica, pʼitishpa shitai. Ishqui maquindij cashpa, ucu pacha manataj huañuj ninaman rinapaj randica, shuj maquiyujllapish huiñai causaiman yaicunamari alli. 44Ucu pachapica, chaipi tiyaj cʼurucunapish manataj huañunchu, ninapish rupacunllami. 45Shinallataj cambaj chaqui canta ima shinapish urmachisha nijpica, pʼitishpa shitai. Ishqui chaquindij cashpa, ucu pacha manataj huañuj ninapi shitashca canapaj randica, shuj chaquiyujllapish huiñaita causanaman yaicunamari alli. 46Ucu pachapica, paicunapaj cʼurucunapish manataj huañunchu, ninapish rupacunllami. 47Shinallataj cambaj ñahui canta ima shinapish urmachisha nijpica, surcuilla. Ishqui ñahuindij cashpa, ucu pachapi shitashca canapaj randica, shuj ñahuiyujllapish Dios mandacunman yaicunamari alli. 48Ucu pachapica, paicunapaj cʼurucunapish manataj huañunchu, ninapish rupacunllami. 49Ninami tucuicunata cachi shina jañujyachinga. 50Cachitajmari alli. Shina cashpapish cachi jamllayajpica, ¿imahuantaj cutin cachiman tigrachinguichigari? Cancunallataj cachiyuj shina caichij, caishuj chaishujhuan sumajta cushilla causaichij— nircami.
1Și le‑a zis: „Adevărat vă spun că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta nicidecum moartea înainte de a vedea Împărăția lui Dumnezeu venind cu putere.“1 Posibil ca această predicție să se refere la episodul „schimbării la față“ (vezi v. 2-3; 2 Pet. 1:16) sau la episodul „coborârii Duhului Sfânt“, din F.A. 2.
Schimbarea la față
(Mt. 17:1-13; Lc. 9:28-36)
2După șase zile, Isus i‑a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și i‑a dus deoparte, pe ei singuri, pe un munte înalt. Acolo I s‑a schimbat înfățișarea înaintea lor. 3Hainele Lui au devenit strălucitoare, foarte albe, așa cum niciun înălbitor de pe pământ nu le‑ar putea înălbi. 4Și iată că li s‑au arătat Ilie împreună cu Moise; ei stăteau de vorbă cu Isus.
5Petru I‑a zis5 Lit.: Petru, răspunzând, I‑a zis. lui Isus „Rabbi5 Rabbi înseamnă mai marele meu, iar în acest context se referă la o autoritate spirituală; sau Învățătorule, Maestre., este bine să fim aici! Să facem trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise și unul pentru Ilie.“ 6Căci nu știa ce să zică6 Unele mss conțin: răspundă., fiindcă erau îngroziți. 7Un nor a venit și i‑a acoperit, iar din nor s‑a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit! De El să ascultați!7 Vezi Deut. 18:15.“
8Ei s‑au uitat deodată în jur, dar n‑au mai văzut pe nimeni altcineva decât pe Isus singur cu ei.
9În timp ce coborau de pe munte, Isus le‑a poruncit să nu povestească nimănui ceea ce au văzut, până când nu va învia Fiul Omului dintre cei morți. 10Ei au ținut pentru ei lucrul acesta și au discutat ce înseamnă învierea dintre cei morți.
11Apoi L‑au întrebat, zicând:
– De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?
12El le‑a răspuns:
– Într-adevăr, Ilie vine primul pentru a reașeza toate lucrurile. Totuși, cum de este scris despre Fiul Omului că El trebuie să sufere multe și să fie disprețuit? 13Dar Eu vă spun că Ilie a și venit, însă ei au făcut cu el tot ce‑au vrut, așa cum este scris despre el.
Vindecarea unui băiat demonizat
(Mt. 17:14-19; Lc. 9:37-42)
14Când au ajuns la ceilalți ucenici, au văzut o mare mulțime în jurul lor și pe niște cărturari care discutau aprins cu ei. 15Imediat ce întreaga mulțime L‑a văzut pe Isus, au rămas uimiți și au alergat la El să‑L salute.
16El i‑a întrebat:
– Despre ce discutați atât de aprins cu ei?
17Un om din mulțime I‑a răspuns:
– Învățătorule, l‑am adus la Tine pe fiul meu, care are în el un duh de muțenie. 18Oriunde îl apucă, îl trântește la pământ. El face spume la gură, scrâșnește din dinți și devine țeapăn. Le‑am spus ucenicilor Tăi să‑l alunge, dar n‑au putut.
19Isus, răspunzând, le‑a zis:
– O, generație necredincioasă! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai îngădui? Aduceți‑l la Mine!
20Și ei l‑au adus la El. Imediat ce L‑a văzut pe Isus, duhul l‑a aruncat pe băiat în spasme. Acesta a căzut la pământ și se rostogolea, făcând spume la gură.
21Isus l‑a întrebat pe tatăl acestuia:
– De cât timp i se întâmplă așa?
El I‑a răspuns:
– Din copilărie. 22Și de multe ori îl aruncă în foc și în ape, ca să‑l omoare. Dar, dacă poți face ceva, ai milă de noi și ajută‑ne!
23Isus i‑a zis:
– „Dacă poți…“?! Toate lucrurile sunt posibile pentru cel care crede!
24Imediat tatăl băiatului a strigat, zicând:
– Cred! Ajută necredinței mele!
25Când a văzut Isus că mulțimea vine în fuga mare, a mustrat duhul necurat, zicându‑i: „Duh mut și surd, ție îți poruncesc: ieși afară din el și să nu mai intri în el!“ 26Duhul a strigat și apoi a ieșit, aruncându‑l pe băiat în convulsii puternice. Băiatul a rămas ca mort, așa că mulți ziceau că a murit. 27Isus însă l‑a apucat de mână și l‑a ridicat. Și el s‑a sculat în picioare.
28Când a intrat El în casă, ucenicii Lui L‑au întrebat deoparte:
– Noi de ce n‑am putut să‑l alungăm?
29El le‑a zis:
– Acest fel de demoni nu poate ieși afară prin nimic, decât prin rugăciune și post.
Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa
(Mt. 17:22-23; Lc. 9:43-45)
30Au plecat de acolo și au trecut prin Galileea. Isus nu voia să știe nimeni lucrul acesta, 31pentru că îi învăța pe ucenici și le zicea: „Fiul Omului urmează să fie predat31 Verbul poate însemna și a trăda. Totuși, sensul literal este a preda. în mâinile oamenilor. Ei Îl vor omorî, dar la trei zile după ce‑L vor fi omorât, va învia.“ 32Ei însă nu pricepeau cuvintele acestea și se temeau să‑L întrebe.
Cine este cel mai mare?
(Mt. 18:1-5; Lc. 9:46-48)
33Apoi au ajuns în Capernaum.
În timp ce Se afla în casă, Isus i‑a întrebat:
– Despre ce ați discutat pe drum?
34Dar ei tăceau, pentru că pe drum discutaseră unii cu alții cu privire la cine este cel mai mare.
35Isus S‑a așezat, i‑a chemat pe cei doisprezece și le‑a zis:
– Dacă vrea cineva să fie primul, va fi ultimul dintre toți și slujitorul tuturor.
36Isus a luat un copilaș, l‑a pus să stea în mijlocul lor și, luându‑l în brațe, le‑a zis:
37– Oricine primește în Numele Meu pe unul dintre astfel de copilași, pe Mine Mă primește, iar cel ce Mă primește pe Mine, nu Mă primește de fapt pe Mine, ci pe Cel Ce M‑a trimis pe Mine.
De partea lui Isus
(Mt. 10:42; Lc. 9:49-50)
38Ioan I‑a zis:
– Învățătorule, noi am văzut pe cineva care alunga demoni în Numele Tău și l‑am oprit, pentru că nu ne urma.
39Dar Isus a zis:
– Nu‑l opriți, căci nu este nimeni care să facă o minune în Numele Meu și care să Mă poată vorbi de rău imediat după aceea. 40Cel care nu este împotriva noastră este de partea noastră. 41Căci oricine vă dă un pahar cu apă în Numele Meu, pentru că sunteți ai lui Cristos, adevărat vă spun că nu‑și va pierde răsplata.
Cauze de păcătuire
(Mt. 18:8-9; Lc. 17:1-2)
42Dar dacă cineva îl face să păcătuiască pe vreunul dintre acești micuți care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el dacă i s‑ar atârna de gât o piatră mare de moară și ar fi aruncat în mare. 43Dacă mâna ta te face să păcătuiești, taie‑o! Este mai bine pentru tine să intri în viață schilod, decât să ai două mâini și să mergi în Gheenă43, 45, 47 Gr.: gheenna, termen ce desemna Valea (fiilor lui) Hinom (ebr.: ghe‑hinom), o vale situată la sud de Ierusalim, loc unde, în vremea lui Ahaz și Manase, îi erau aduse sacrificii umane zeului amonit Moleh (2 Cron. 28:3; 33:6). Iosia a profanat valea (2 Regi 23:10), aceasta ajungând ulterior un loc în care deșeurile ardeau continuu. Valea a devenit o imagine a locului pedepsei finale., în focul care nu se stinge, 44unde viermele lor nu moare, iar focul nu se stinge. 45Și dacă piciorul tău te face să păcătuiești, taie‑l! Este mai bine pentru tine să intri în viață olog, decât să ai două picioare și să fii aruncat în Gheenă, 46unde viermele lor nu moare, iar focul nu se stinge. 47Dacă ochiul tău te face să păcătuiești, scoate‑l! Este mai bine pentru tine să intri în Împărăția lui Dumnezeu numai cu un ochi, decât să ai doi ochi și să fii aruncat în Gheenă,
48unde viermele lor nu moare,
iar focul nu se stinge.48 Vezi Is. 66:24.
49Căci orice om va fi sărat cu foc și orice jertfă va fi sărată cu sare49 Vezi Lev. 2:13..
50Sarea este bună, dar dacă sarea și‑a pierdut puterea de a săra, prin ce o veți face din nou sărată?! Aveți deci sare în voi înșivă și trăiți în pace unii cu alții!
