Chuscu huarangamanmi carashca
(Mat 15:32-39; 16:1-4; Luc 12:54-56)
1Chai punllacunapica, mana jahualla gentecuna tandanacujpimi, ima micunapish mana tiyarca. Chaimantami Jesusca, shuj punllaca yachacujcunata cayashpa cashna nirca:
2—Cai tucui gentecunaca, ñamari quimsa punllata caipi Ñucahuan tiyancuna. Ima micunatapish manamari charincunachu. Paicunataca llaquinanmari. 3Mana micushcata huasiman cachajpica, ñahui amsayashpa, ñanpi urmangallatajmari. Maijancunacarin carumantamari shamushcacuna— nircami.
4Shina nijpica yachacujcunaca:
—¿Cai shitashca pambapica, cai tucuicunapaj pajta tandataca, maipitaj japishunri?— nircacunami.
5—¿Mashna tandatataj charinguichij?— nishpa, Jesús tapujpi paicunaca:
—Canchisllatami charinchij— nircacunami.
6Chashna nijpimi, chai tucui gentecunata pambapi tiyarichun mandarca. Chai huashaca, canchis tandata japishpami Diosta pagui nirca. Chaitaca, tucui chaipi cajcunaman carachunmi, asha asha chaupishpa, yachacujcunaman curca. Paicunami tucuicunaman raquircacuna. 7Yachacujcunaca, uchilla, huaquin chalhuacunatapishmi charircacuna. Diosta pagui nishpaca, chaicunatapish tucuicunamanmi carachirca. 8Tucuicuna mana nijta micushca qʼuipaca, puchushcataca canchis canasta jundatami tandarcacuna. 9Micujcunaca, chuscu huaranga shinami carca. Paicunata ‘Minchacamachij’ nishcahuan, 10yachacujcunandij barcoman yaicurcallami. Chaimantaca, Dalmanuta llajtamanmi paicunandij shamurca. 11Chaipi cajpimi fariseocuna shamushpa, Jesus-huan rimanacui callarircacuna. Ricungaraicumi, jahua pachamanta ima señalta ricuchichun mañarcacuna. 12Jesusca, Paipaj espiritupi llaquirishpa, shungu llujshishpami: «¿Imamantataj cai runacunaca, ima señalta ricuchichun mañancunachu, imamí? Cai runacunamanca, ima señalta manataj ricuchishachu» nircami.
13Chaimantaca paicunamanta chʼicanyashpa, cutin barcoman yaicushpaca, yacu caishuj urimanmi chʼimbarca.
Fariseocuna yachachishcaca levadura shinami
(Mat 16:5-12; Luc 12:1-3)
14Yachacujcunaca, tandata apanata cungarishcamantami, barcopica, shuj tandallata charicurcacuna. 15Jesusca, chai cutitajmi:
—Riquichij, fariseocunapaj, Herodespaj levadurataca pajta chasquinguichijman— nishpa mandarca.
16Yachacujcunaca: «Tandata mana apamushcamantamari chashna nicunga» nishpami, paicunapura rimanacurcacuna.
17Paicuna imata rimanacucujta yachashpami, Jesusca cashna nirca:
—¿Ima nishpataj tandata mana apamushcamantaca rimanacunguichij? ¿Manatajchu entendinguichij, manatajchu yuyaita japinguichij? ¿Cancunapaj shunguca sinchirajchu, imatagari? 18¿Cancunapaj ñahuica manatajchu ricun, rinrinca manatajchu uyan imatagari? ¿Manachu yuyaringuichij? 19Pichca tandallata, pichca huarangaman carajpica, ¿mashna canasta puchushcatataj tandarcanguichij?— nircami.
Chashna nijpi paicunaca:
—Chunga ishquita— nircacunami.
20—Shinallataj canchis tandata chuscu huarangaman Ñuca raquijpica, ¿mashna canasta puchushcatataj tandarcanguichij?— nijpica paicunaca:
—Canchista— nircacunami.
21Chashna nijpi Jesusca:
—Shinashpaca, ¿ima nishpataj manaraj entendinguichij?— nircami.
Betsaidapimi mana ricuj runata alliyachishca
22Chai qʼuipaca, Jesús Betsaidaman chayajpimi, shujcunaca mana ricuj runata Paipajman pushamurcacuna. Chaimantaca, paipi tuparichunmi mañarcacuna. 23Chaipimi Jesusca, mana ricuj runataca maquimanta japishpa, chai uchilla aillu llajtamanta llujshichirca. Chai huashaca, ñahuipi chʼucashpa, maquicunata paipaj jahuapi churashpaca: “¿Imallatapish ricunguichu?” nishpa tapurca.
24Paica:
—Gentecunatami yuracuna puricuj layata ricuni, paicunaca puricunmari— nircami.
25Cutintajmi Jesusca, Paipaj maquicunata ñahui jahuapi churarca. Chashna rurajpica, chai mana ricuj runaca alliyarcallami. Ñahui alliyajpica, carutapish achijllata ricurcallami. 26Jesusca, chai runataca:
—Aillu llajtamanca ama yaicunguichu, chaipica imata piman ama huillashpa ringuilla— nishpami, paipaj huasiman tigrachishpa cacharca.
Pedromi Jesustaca ‘Quishpichij Cristomi cangui’ nishca
(Mat 16:13-20; Luc 9:18-21)
27Filipopaj nishca Cesarea pueblo cʼuchu llajtacunaman ñanta ricushpami Jesusca, Paipaj yachacujcunataca:
—¿Gentecunaca, pi cashcatataj Ñucataca nincuna?— nishpami, tapurca.
28Shina nijpi, paicunaca:
—Shujcunaca, ‘Bautiźaj Juanmi’ nincunami. Shujtajcunaca, ‘Dios ima nishcata huillaj Eliasmi’ nincunami. Maijancunacarin, ‘Dios ima nishcata maijan huillajmi canga’ nincunami— nishpami huillarcacuna.
29Shina nijpi Jesusca:
—Cutin cancunaca, ¿pi cashcatataj Ñucataca yuyanguichij?— nijpi Pedroca:
—Quiquinca, Quishpichij Cristomari cangui— nishpami cutichirca.
30Ashtahuanpish Jesusca, Pai pi cashcataca, amataj piman huillachunmi mandarca.
‘Ñucataca huañuchingacunami’ nishcami
(Mat 16:21-28; 17:1-13; Luc 9:22-36)
31Chai qʼuipaca, Jesusca Pai quiquinmantami cashna huillai callarirca:
—Runa Aichayuj Ñucaca, achca llaquita apanatajmi cani. Cunaj yuyajcuna, pushaj curacuna, Mandashcata yachachijcunami, pʼiñashpa huañuchingacuna. Huañuchijpipish, quimsa punllapica causarishallami— nircami.
32Chashnami tucuita alli huillarca. Chaita uyashpami Pedroca, Jesusllata chʼicanchishpa, ña ama chashna nichun jarcashpa rimai callarirca. 33Ashtahuanpish Paica, yachacujcunata tigrarishpa ricushpami, Pedrotaca:
—¡Ñuca ñaupajmanta anchui, Satanás! Canca, Taita Dios imallata rurasha nishcataca mana yachanguichu. Runacuna imallata rurasha nishcallatami yuyacungui— nishpa, jarcashpa rimarca.
34Chai qʼuipaca chaipi tandanacushcacunatapish, yachacujcunatapish cayashpami, cashna nirca:
—Pipish Ñucata catisha nijca, quiquin causanata cungashpa, cruzta aparishpa Ñucata catichunlla. 35Maijanpish quiquin causaita llaquijca, chingaringami. Maijanpish Ñucata catingaraicupish, alli huillaita huillangaraicupish quiquin causaita mana llaquijca, quishpiringami. 36Yuyarichigari, pipish cai pachapi tucui imalla tiyajcunata japishpapish, paipaj almata chingachishpaca, ¿ima allitaj cangari? 37Mana cashpaca, paipaj almamantaca, ¿imatataj cui tucungari? 38Maijanca, cai juchasapa runacunapaj ñaupajpi, Ñucamantapish, Ñuca shimicunamantapish pingaringami. Chashna rurajpica, Runa Aichayuj Ñucapish, Yayapajmanta sumaj achij nicuj, jucha illaj angelcunahuan shamushpaca, paimanta pingarishami— nircami.
Isus hrănește peste patru mii de oameni
(Mt. 15:32-39)
1În zilele acelea s‑a adunat din nou o mare mulțime de oameni și nu aveau ce să mănânce.
Isus i‑a chemat pe ucenici și le‑a zis:
2– Mi‑e milă de cei din mulțime, pentru că sunt deja trei zile de când ei stau cu Mine și n‑au ce să mănânce, 3iar dacă îi las să plece acasă flămânzi, vor leșina pe drum, mai ales că unii dintre ei au venit de departe.
4Ucenicii Lui I‑au răspuns:
– De unde ar putea lua cineva pâini aici, în pustie, ca să‑i sature pe acești oameni?
5Isus i‑a întrebat:
– Câte pâini aveți?
Ei au zis:
– Șapte.
6Isus i‑a poruncit mulțimii să se așeze pe pământ. Și după ce a luat cele șapte pâini și a mulțumit, le‑a frânt și le‑a dat ucenicilor Săi ca să le împartă, iar ei le‑au împărțit mulțimii. 7Mai aveau și câțiva peștișori. El i‑a binecuvântat și a zis să fie împărțiți și aceștia. 8Au mâncat toți și s‑au săturat. Și au adunat șapte coșuri pline cu firimiturile rămase. 9Erau în jur de patru mii de bărbați. După ce i‑a lăsat să plece, 10Isus S‑a urcat imediat în barcă împreună cu ucenicii Lui și S‑a dus în părțile Dalmanutei.10 Vezi Mt. 15:39 și nota.
Fariseii cer un semn
(Mt. 16:1-4)
11Fariseii au venit și au început să discute aprins cu Isus, căutând un semn din cer11-12 Un semn care să demonstreze că El este Mesia, ceva ce numai Dumnezeu poate să facă. de la El ca să‑L pună la încercare. 12Însă Isus, oftând adânc în duhul Său, a zis: „De ce caută această generație un semn? Adevărat vă spun că acestei generații nu i se va da niciun semn.“ 13Apoi i‑a lăsat, S‑a urcat iarăși în barcă și S‑a dus de cealaltă parte a mării.
Drojdia fariseilor și a lui Irod
(Mt. 16:5-12)
14Ucenicii uitaseră să ia pâini și nu aveau cu ei în barcă decât o pâine.
15Isus le‑a poruncit, zicând:
– Aveți grijă, feriți‑vă de drojdia fariseilor și de drojdia lui Irod!
16Ei vorbeau unii cu alții despre faptul că nu aveau pâini.
17Cunoscând aceasta, Isus le‑a zis:
– De ce vorbiți între voi că n‑aveți pâini? Tot nu înțelegeți, nici nu pricepeți? Aveți inima împietrită? 18Aveți ochi, dar nu vedeți și aveți urechi, dar nu auziți?18 Vezi Ier. 5:21. Nu vă mai aduceți aminte, 19atunci când am frânt cele cinci pâini la cei cinci mii de oameni, câte coșnițe pline cu firimituri ați ridicat?
Ei I‑au zis:
– Douăsprezece.
20– Iar când am frânt cele șapte pâini la cei patru mii de bărbați, câte coșuri pline cu firimituri ați ridicat?
Ei I‑au zis:
– Șapte.
21Atunci El le‑a zis:
– Tot nu înțelegeți?
Isus vindecă un orb la Betsaida
22Când au ajuns în Betsaida, I‑au adus un orb și L‑au rugat să Se atingă de el. 23Isus l‑a luat pe orb de mână și l‑a dus afară din sat.
A scuipat pe ochii acestuia, Și‑a pus mâinile peste el și l‑a întrebat:
– Vezi ceva?
24Omul s‑a uitat și a zis:
– Văd niște oameni, dar mi se par ca niște pomi care umblă.
25Atunci Isus Și‑a pus din nou mâinile peste ochii acestuia, iar el a privit țintă și i‑a revenit vederea. Acum el vedea toate lucrurile clar.
26Isus l‑a trimis acasă, zicând:
– Să nu intri în sat și nici să nu spui cuiva în sat!
Mărturisirea de credință a lui Petru
(Mt. 16:13-16, 20; Lc. 9:18-21)
27Isus S‑a dus împreună cu ucenicii Lui în satele Cezareei lui Filip27 Cetatea a fost întemeiată de tetrarhul Filip (care a domnit între anii 4–34 d.Cr.), fiul lui Irod cel Mare, fiind situată la izvoarele Iordanului (vezi Flavius Josephus, Antichități, XVIII, 2.1). A nu se confunda cu portul mediteranean Cezareea Maritima..
Pe drum, Isus i‑a întrebat pe ucenicii Săi, zicându‑le:
– Cine zic oamenii că sunt Eu?
28Ei I‑au răspuns, zicând:
– Unii zic că ești Ioan Botezătorul, alții zic că ești Ilie, iar alții spun despre Tine că ești unul dintre profeți.
29El i‑a întrebat:
– Dar voi, cine ziceți că sunt Eu?
Petru, răspunzând, I‑a zis:
– Tu ești Cristosul!
30Atunci Isus le‑a atras atenția să nu spună nimănui despre El.
Isus vorbește despre moartea și învierea Sa
(Mt. 16:21-23; Lc. 9:22)
31Apoi a început să‑i învețe că Fiul Omului trebuie să sufere multe31 Vezi Is. 52:13–53:12. și să fie respins de către bătrâni31 Probabil membri laici ai Sinedriului (vezi nota de la 14:55), capi ai celor mai importante familii evreiești [peste tot în carte]., de către conducătorii preoților și de către cărturari, să fie omorât, iar după trei zile să învie. 32Le vorbea deschis despre aceasta. Petru însă L‑a luat deoparte și a început să‑L mustre.
33Dar Isus S‑a întors, S‑a uitat la ucenicii Săi și l‑a mustrat pe Petru, zicând:
– Pleacă! Înapoia Mea, Satan33 Vezi nota de la 1:13., căci tu nu te gândești la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor.
Prețul uceniciei
(Mt. 16:24-28; Lc. 9:23-27)
34Apoi i‑a chemat pe cei din mulțime alături de ucenicii Săi și le‑a zis: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să‑și ia crucea și să Mă urmeze. 35Căci oricine vrea să‑și salveze viața, o va pierde, dar cel ce‑și pierde viața de dragul Meu și de dragul Evangheliei, o va salva. 36Într-adevăr, la ce i‑ar folosi unui om să câștige întreaga lume, dacă și‑ar pierde sufletul? 37Sau ce va da un om în schimbul sufletului său? 38Căci de cel ce îi va fi rușine de Mine și de cuvintele Mele, în această generație adulteră și păcătoasă, de acela Îi va fi rușine și Fiului Omului când va veni în slava Tatălui Său, cu sfinții îngeri.“
