Lucas 3 – MTDS & BDS

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 3:1-38

Bautiźaj Juanmi shitashca pambapi huillashca

(Mat 3:1-12; Mar 1:1-8; Juan 1:19-28)

1Tiberio shuti Cesarca, ñami chunga pichca huatata mandacurca. Chai huatacunapica, Poncio Pilatoca Judea llajtata, Herodesca Galilea llajtata, paipaj huauqui Felipeca Iturea shuti, Traconite shuti llajtacunata, Lisaniasca Abilinia llajtatami mandacurcacuna. Paicunaca llajtata chuscupi chaupishca quiquin mirga llajtata mandajcunami carca. 2Anás shuti, Caifás shuti curacunaca, mandaj curacunami carca. Chai punllacunapimi, Zacariaspaj churi Juantaca, shitashca pambapi cajpi Diosca, Paimanta huillachun cacharca. 3Chaimantami Juanca, Jordán yacu cʼuchulla tucui llajtacunapica, Dios juchacunata perdonachun Paiman cutirishpa bautiźarichun huillashpa purirca. 4Dios ima nishcata huillaj Isaías quillcashca libropi huillashca shinallatajmi tucushca. Paica cashnami nishca:

«Shitashca pambapica, shuj runamari caparicun:

“Mandaj Diospaj ñanta allichichij.

Pai purichun, ama quingushpalla chaqui ñancunatapish ruraichij.

5Tucui pugru pambacunata jundachichij,

tucui urcucuna, lomacunataca uriyachishpa pambajllata ruraichij.

Quingushca ñancunatapish, quingucunata pʼitishpa allichichij.

Jutcu jutcu ñancunapish jundachishpa, purinajllata ruraichij.

6Taita Dios cachashca Quishpichijtaca, tucuicunami ricunga” nicunmari» nishcami pajtashca.

7Gentecunaca bautiźarishun nishpami, achcacuna Juanpajman shamujcuna carca. Paicunataca cashnami nirca:

—¡Culebra shina millai runacuna! Dios jatunta pʼiñarishpa llaquichinamantaca, ¿pitaj: ‘Quishpirichij’ nishpa yuyaita curcari? 8Cancuna Diospajman cutirishcataj cashpaca, allita rurashpa causaichigari. “Ñucanchijca, yaya Abrahampaj huahuacunamari canchij” niringuichijchari. Chashna yuyacujpipish, cancunataca cashnami nini: Taita Dios munashpaca, cai rumicunatapish Abrahampaj huahuacunata rurai tucunmari. 9Yurata sapimanta urmachingapaj ñami hachataca, yura sapipi churashpa charicun. Mana pʼucuj yuracunataca, tucui urmachishpa ninapi shitashpa rupachingami— nircami.

10Chashna nijpimi chaipi cajcunaca:

—Shinashpaca, ¿imatataj rurana canchij?— nishpa tapurcacuna.

11Chashna nijpi Juanca:

—Pipish ishqui churanata charijca, mana charijman shujta cuichij, micunata charijpish, mana charijman caraichij— nircami.

12Impuestota japijcunamanta maijancunapish bautiźarishun nishpami, Juanpajman shamushpaca:

—Yachachij, ¿imatataj rurashun?— nircacuna.

13Paicunataca:

—Impuestotaca, mandashcapi nicushcallata mañaichij, ama yallihuan mañashpa japichijchu— nircami.

14Huaquin soldadocunapish shamushpaca:

—Ñucanchijpish, ¿imatataj rurashun?— nijpi, Juanca:

—Ama pitapish imata nij tucushpallapish, cullquita mañaichijchu. Ama pitapish mandajcunaman yanga juchachishpa huillaichijchu. Cancuna servishcamanta pagashcallahuan cushi caichij— nircami.

15Tucui chaipi cajcuna, chaicunata uyashpaca shungullapimi, ‘¿Caichu Cristo imashi?’ yuyacurcacuna. 16Chaimantami Juanca, tucuicunata cashna nirca:

—Ñucaca, yacullahuanmari cancunataca bautiźacuni. Ñucapaj qʼuipa shamucujca, ñucata yalli tucuita rurai tucujmi. Ñucaca, Paipaj pargate huatashcata cumurishpa pascaipajllapish mana canichu. Paimari jucha illaj Espirituhuanpish, ninahuanpish cancunataca bautiźanga. 17Paica cai pachapi causajcunataca huairachishpa trigomanta ujshata chʼicanyachij shinami ñalla chʼicanyachinga. Trigota huasipi huaquichij shinami allicunataca quishpichinga; millaicunataca, ujshata shinami, mana huañuj ninapi rupachinga— nircami.

18Juanca paipajman shamujcunamanca, chashna tucui laya cunashpami, alli huillaitaca huillarca. 19Chuscupi chaupishca shuj mirga llajtata mandaj Herodesca, paipaj quiquin huauqui Felipepaj huarmi Herodias-huanmi pushanacushpa causarca. Shujtaj mana allicunatapishmi ruraj carca. Chaimantami Juanca, sinchita rimashpa jarcashca carca. 20Chai tucui mana allita rurashca jahuami Herodesca, Juanta preźu churarca. Chashna rurashpacarin, ashtahuan mana allitami rurarca.

Jesusta bautiźashcatapish, Paipaj ñaupa yayacunapaj shuticunatapish huillashcami

(Mat 1:1-17; 3:13-17; Mar 1:9-11)

21Achca gentecuna shamushpa bautiźaricujpica, Jesuspish Juanpajman shamushpa bautiźarircami. Ña bautiźarishpa Diosta Jesús mañacujpica, jahua pachami pascarirca. 22Chaimantaca jucha illaj Espirituca, paloma shina cuerpoyuj uriyamushpaca, Paipaj jahuapi tiyarirca. Shinallataj jahua pachamantaca: “Canmi Ñuca cʼuyashca Churi cangui, Canllami Ñucataca jatunta cushichingui” nishpa rimashcapishmi uyarirca.

23Jesusca, alli huillaita huillai callarinapajca, quimsa chunga huatayuj shinami carca. Gentecunaca Jesustaca, Josepaj churi cashcatami yuyajcuna carca. Joseca, Elipaj churimi. 24Elica, Matatpaj churimi. Matatca, Levipaj churimi. Levica, Melquipaj churimi. Melquica, Janapaj churimi. Janaca, Josepaj churimi. 25Joseca, Matatiaspaj churimi. Matatiasca, Amospaj churimi. Amosca, Nahumpaj churimi. Nahumca, Eslipaj churimi. Eslica, Nagaipaj churimi. 26Nagaica, Maatpaj churimi. Maatca, Matatiaspaj churimi. Matatiasca, Semeipaj churimi. Semeica, Josepaj churimi. Joseca, Judapaj churimi. 27Judaca, Joananpaj churimi. Joananca, Resapaj churimi. Resaca, Zorobabelpaj churimi. Zorobabelca, Salatielpaj churimi. Salatielca, Neripaj churimi. 28Nerica, Melquipaj churimi. Melquica, Adipaj churimi. Adica, Cosanpaj churimi. Cosanca, Elmadanpaj churimi. Elmadanca, Erpaj churimi. 29Erca, Josuepaj churimi. Josueca, Eliezerpaj churimi. Eliezerca, Jorinpaj churimi. Jorinca, Matatpaj churimi. 30Matatca, Levipaj churimi. Levica, Simeonpaj churimi. Simeonca, Judapaj churimi. Judaca, Josepaj churimi. Joseca, Jonanpaj churimi. Jonanca, Eliaquinpaj churimi. 31Eliaquinca, Meleapaj churimi. Meleaca, Mainanpaj churimi. Mainanca, Matatapaj churimi. Matataca, Natanpaj churimi. 32Natanca, Davidpaj churimi. Davidca, Isaipaj churimi. Isaica, Obedpaj churimi. Obedca, Boozpaj churimi. Boozca, Salmonpaj churimi. Salmonca, Naasonpaj churimi. 33Naasonca, Aminadabpaj churimi. Aminadabca, Arampaj churimi. Aramca, Esronpaj churimi. Esronca, Farespaj churimi. Faresca, Judapaj churimi. 34Judaca, Jacobopaj churimi. Jacoboca, Isaacpaj churimi. Isaacca, Abrahampaj churimi. Abrahamca, Tarepaj churimi. Tareca, Nacorpaj churimi. 35Nacorca, Serugpaj churimi. Serugca, Ragaupaj churimi. Ragauca, Pelegpaj churimi. Pelegca, Eberpaj churimi. Eberca, Salapaj churimi. 36Salaca, Cainanpaj churimi. Cainanca, Arfaxadpaj churimi. Arfaxadca, Sempaj churimi. Semca, Noepaj churimi. Noeca, Lamecpaj churimi. 37Lamecca, Matusalenpaj churimi. Matusalenca, Enocpaj churimi. Enocca, Jaredpaj churimi. Jaredca, Mahalaleelpaj churimi. Mahalaleelca, Cainanpaj churimi. 38Cainanca, Enospaj churimi. Enosca, Setpaj churimi. Setca, Adanpaj churimi. Adanca, Taita Diospaj churimi.

La Bible du Semeur

Luc 3:1-38

Préparation du ministère de Jésus

Jean-Baptiste, messager de Dieu

(Mt 3.1-10 ; Mc 1.1-6)

1La quinzième année du règne de l’empereur Tibère3.1 Successeur d’Auguste, empereur à Rome de 14 à 37 apr. J.-C. Jean a donc commencé son ministère aux environs de l’année 28., Ponce Pilate3.1 Ponce Pilate fut gouverneur du territoire israélite de 26 à 36 apr. J.-C. était gouverneur de la Judée, Hérode régnait sur la Galilée comme tétrarque, son frère Philippe sur l’Iturée et la Trachonitide, Lysanias sur l’Abilène3.1 L’Iturée et la Trachonitide sont deux régions situées au sud-est du Liban. l’Abilène: district situé à 27 kilomètres au nord-ouest de Damas.. 2Hanne et Caïphe étaient grands-prêtres3.2 Hanne avait été grand-prêtre avant l’an 15. Il continuait à exercer son influence sous Caïphe, son successeur (qui était son gendre), titulaire de l’office de 18 à 36..

Cette année-là, Dieu adressa la parole à Jean, fils de Zacharie, dans le désert. 3Jean se mit à parcourir toute la région du Jourdain. Il appelait les gens à se faire baptiser en signe d’un profond changement3.3 Autres traductions : se faire baptiser en signe de repentance, ou pour indiquer qu’ils changeaient de comportement., afin de recevoir le pardon de leurs péchés. 4Ainsi s’accomplit ce que le prophète Esaïe avait écrit dans son livre :

On entend la voix de quelqu’un

qui crie dans le désert :

Préparez le chemin pour le Seigneur,

faites-lui des sentiers droits.

5Toute vallée sera comblée,

toute montagne et toute colline seront abaissées,

les voies tortueuses deviendront droites,

les chemins rocailleux seront nivelés,

6et tous les hommes verront

le salut de Dieu3.6 Es 40.3-5 cité selon l’ancienne version grecque..

7Jean disait à ceux qui venaient en foule se faire baptiser par lui : Espèces de vipères ! Qui vous a enseigné à fuir la colère de Dieu qui va se manifester ? 8Produisez plutôt pour fruits des actes qui montrent que vous avez changé3.8 Autre traduction : que vous vous repentez.. Ne vous contentez pas de répéter en vous-mêmes : « Nous sommes les descendants d’Abraham ! » Car, regardez ces pierres : je vous déclare que Dieu peut en faire des enfants d’Abraham.

9La hache est déjà sur le point d’attaquer les arbres à la racine. Tout arbre qui ne produit pas de bon fruit sera coupé et jeté au feu.

10Les foules lui demandèrent alors : Que devons-nous faire ?

11Il leur répondit : Si quelqu’un a deux chemises, qu’il en donne une à celui qui n’en a pas. Si quelqu’un a de quoi manger, qu’il partage avec celui qui n’a rien.

12Il y avait des collecteurs d’impôts qui venaient se faire baptiser. Ils demandèrent à Jean : Maître, que devons-nous faire ?

13– N’exigez rien de plus que ce qui a été fixé, leur répondit-il.

14Des soldats le questionnèrent aussi : Et nous, que devons-nous faire ?

– N’extorquez d’argent à personne et ne dénoncez personne à tort : contentez-vous de votre solde.

(Mt 3.11-12 ; Mc 1.7-8 ; Jn 1.19-28)

15Le peuple était plein d’espoir et chacun se demandait si Jean n’était pas le Messie.

16Il répondit à tous : Moi je vous baptise dans l’eau. Mais quelqu’un va venir, qui est plus puissant que moi. Je ne suis même pas digne de dénouer la lanière de ses sandales. Lui, il vous baptisera dans le Saint-Esprit et le feu. 17Il tient en main sa pelle à vanner, pour nettoyer son aire de battage, et il amassera le blé dans son grenier. Quant à la bale, il la brûlera dans un feu qui ne s’éteindra pas.

18Jean adressait encore beaucoup d’autres recommandations au peuple et lui annonçait la Bonne Nouvelle de l’Evangile.

(Mt 14.3-4 ; Mc 6.17-18)

19Mais il reprocha au gouverneur Hérode d’avoir épousé Hérodiade, la femme de son demi-frère3.19 Hérode vivait avec sa belle-sœur abandonnée par Philippe, son mari., et d’avoir commis beaucoup d’autres méfaits. 20Hérode ajouta encore à tous ses crimes celui de faire emprisonner Jean.

Le baptême de Jésus

(Mt 3.13-17 ; Mc 1.9-11)

21Tout le peuple venait se faire baptiser, et Jésus fut aussi baptisé. Or, pendant qu’il priait, le ciel s’ouvrit 22et le Saint-Esprit descendit sur lui, sous une forme corporelle, comme une colombe.

Une voix retentit alors du ciel : Tu es mon Fils bien-aimé, tu fais toute ma joie.

La généalogie de Jésus

(Mt 1.1-17)

23Jésus avait environ trente ans quand il commença à exercer son ministère. Il était, comme on le pensait, le fils de Joseph, dont voici les ancêtres : Héli, 24Matthath, Lévi, Melki, Yannaï, Joseph, 25Mattathias, Amos, Nahoum, Esli, Naggaï, 26Maath, Mattathias, Sémeïn, Yoseh, Yoda, 27Yoanan, Rhésa, Zorobabel, Shealtiel, Néri, 28Melki, Addi, Kosam, Elmadam, Er, 29Jésus, Eliézer, Yorim, Matthath, Lévi, 30Siméon, Juda, Joseph, Yonam, Eliaqim, 31Méléa, Menna, Mattata, Nathan, David, 32Isaï, Obed, Booz, Salma, Nahshôn, 33Amminadab, Admîn, Arni, Hetsrôn, Pérets, Juda, 34Jacob, Isaac, Abraham, Térah, Nahor, 35Seroug, Reou, Péleg, Héber, Shélah, 36Qaïnam, Arpakshad, Sem, Noé, Lémek, 37Mathusalem, Hénok, Yéred, Maléléel, Qénân, 38Enosh, Seth, Adam, qui était lui-même fils de Dieu.