Lucas 24 – MTDS & NVI

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 24:1-53

Jesusca domingo tutamantami causarishca

(Mat 28:1-10; Mar 16:1-8; Juan 20:1-10)

1Domingo tutamanta manaraj alli pacarijpimi, huarmicunaca paicuna allichishca, mishquijllata ashnacujcunata apashpa, Jesusta churashca jutcuman shamurcacuna. Shujtaj huarmicunandijmi shamurcacuna. 2Paicuna chayanapajca, jutcu pungupi jarcashca rumica ña anchuchishcami ricurirca. 3Jutcuman yaicushpa ricujpica, Apunchij Jesuspaj cuerpoca mana ricurircachu. 4Paipaj cuerpo mana ricurijpimi, achcata mancharishpa shayacurcacuna. Chaipimi ñapish ishqui runacunaca, lamyacuj churanata churashca, paicunapaj cʼuchupi ricurirca. 5Chaita ricushpacarin, ashtahuan mancharishpa cumurijpimi, chai ishqui runacunaca, cashna nircacuna:

—¿Ima nishpataj ña causarishcataca, huañushcacunapaj chaupipi mashcacunguichij? 6Paica mana caipichu, ñamari causarirca. Pai Galileapi cashparaj, ima nishcataca yuyarichigari. 7Illu Galileapi cashpaca: “Runa Aichayuj Ñucataca, juchayuj runacuna japishpa chacatashpa huañuchingacunami. Huañuchijpipish, quimsa punllapica causarishallami” nircami— nircacunami.

8Chashna nijpimi chai huarmicunaca, Jesús chashna nishcataca yuyarircacuna. 9Jutcumanta paicuna tigrashpami, chunga shuj yachacujcunamanpish, caishuj crijcunamanpish, tucui imalla tucushcata huillarcacuna. 10Huillagrichun mingashcacunamanca, Magdalamanta Mariapish, Juanapish, Jacobopaj mama Mariapish, shujtaj huarmicunapishmi huillagrircacuna. 11Paicuna chaita uyashpaca, musparishpalla chashna nicujtami yuyarcacuna. Jesús causarishcataj canataca, mana crircacunachu.

12Mana cricushpapish, Pedroca huasimanta llujshishcahuanmi, callpashpa jutcuman rirca. Chaiman chayashpaca, pillushca linsocunallatami siricujta ricurca. Chaita ricushpaca, achcata mancharishpami huasiman tigramurca.

Jesusca Emausman ishqui yachacujcuna ricujpimi tupashca

(Mar 16:12-13)

13Chai punllallatajmi ishqui yachacujcunaca, Emausman ricurca. Chai puebloca, Jerusalenmanta chunga shuj kilómetro shinallapimi. 14Paicunaca tucui imalla tucushcatami, parlanacuihuan ricurcacuna. 15Chashna caishuj chaishuj parlanacushpa rimanacuihuan ricujpimi, Jesusca ñapish paicunapajman cʼuchuyashpa, paicunahuan tandalla rirca. 16Shina cajpipish Jesusta ama rijsichun, paicunapaj ñahuicunaca huichcashca shinami carca. 17Jesusca:

—¿Imatataj parlanacuihuan ricunguichij? ¿Ima nishpataj llaquilla canguichij?— nishpami tapurca.

18Chashna nijpi chai ishquimanta Cleofas shuti runaca, cashnami nirca:

—Illu tucuicunatajmari cai punllacuna Jerusalenpi ima tucushcataca yachancuna. ¿Maimanta cashpataj canllaca mana yachanguiari?— nircami.

19Shina nijpica:

—¿Imataj tucushca canga?— nircami.

Chashna nijpi, paicunaca cashnami nirca:

—Dios ima nishcata huillaj, Nazaretmanta Jesustamari parlanacunchij. Paica Taita Diospaj ñaupajpipish, tucui gentecunapaj ñaupajpipish, imata rurangapaj, imata yachachingapajpish tucuita rurai tucuj cashcatamari ricuchirca. 20Paitamari pushaj curacunapish, ñucanchij llajtata mandajcunapish juchachishpa, chacatashpa huañuchircacuna. 21Ñucanchijca paillatamari, ‘Ñucanchij Israel llajtataca quishpichingami’ nishpa chapacurcanchij. Ashtahuanpish Paita huañuchishcaca, ñamari quimsa punllapish tucun. 22Chashna cajpipish manaraj pacarijpi, ñucanchijpura maijan huarmicuna chai jutcupi ricugrishpamari, ñucanchijtaca ashtahuan manchachincuna. 23Paicunamari Jesuspaj cuerpotaca, chai jutcupi ña mana ricushcacuna. Ashtahuanpish ‘Angelcuna ricurishpamari, Jesús causarishcata huillan’ nishpamari tigramurcacuna. 24Chashna huillajpimi, ñucanchijpuramanta maijancunaca jutcupi ricunaman rishcacuna carca. Paicunapish huarmicuna parlashca shinallataj, Jesuspaj cuerpotaca ña mana japishcacunachu carca— nircacunami.

25Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—¡Cancunaca upacunamari canguichij! ¿Ima nishpataj Dios ima nishcata huillajcuna nishcataca, mana utca cringuichigari? 26Quishpichij Cristoca sumajyachishca canapajca, ¿manachari llaquitaraj apana carcari?— nircami.

27Chashna nishpaca, Moisés Quillcashcamanta callarishpa, Dios ima nishcata tucui huillajcuna quillcashcacamami, Dios tucui Quillcachishcacunapi Paimanta imalla nishcataca huillashpa yuyachirca.

28Paicuna ricushca puebloman ña chayajpica, Jesusca ashtahuan caruman ricuj shinami tucurca. 29Shina cajpipish paicunaca, mana cachasha nishpami:

—Shuyailla, ñamari chishi. Ña tutayacunpishmari— nircacuna.

Chashna nijpi Jesusca, paicunahuan saquiringapaj yaicurcami. 30Ña micungapaj meźapi paicunahuan tiyacushpaca, tandata japishpami Diosta pagui nirca. Chaimantaca chaupishpami paicunaman cararca. 31Chashna rurajpi chai runacunapaj ñahuicunaca pascarij shina ricushpaca, Jesús cashcata rijsircacunami. Ashtahuanpish Jesusca, paicunapaj ñahuimantaca chingarircallami. 32Pai ña mana ricurijpimi, paicunaca:

—Dios Quillcachishcacunata ñanpi ñucanchijta Pai yuyachishpa rimashpaca, ¿manachu ñucanchijtaca, shunguman yaicujtamari rimarca?— ninacurca.

33Chashna ninacushpaca, jatarishcahuan Jerusalenman shamurcallacunami. Ña chayamushpaca, chunga shuj yachacujcunataca, shujtajcunahuanpish tandanacushcatami japircacuna. 34Tucui paicunami: «Apunchij Jesusca causarishcatajmari. Simonmari Paitaca ricushca» nircacunami.

35Shina nijpimi, paicunapish ñanpi imalla tucushcatapish, tandata chaupishpa caracujpi ima shina rijsishcatapish huillarcacuna.

Jesusca chunga yachacujcunamanmi ricurishca

(Mat 28:16-20; Mar 16:14-18; Juan 20:19-23)

36Jesusta ricushcata caishuj chaishuj parlanacucujpirajmi, Jesusca ñapish paicunapaj chaupipi ricurirca. Chaipi ricurishpaca:

—Ama manchaichijchu— nirca.

37Chashna ricurijpica, ‘Ayatami ricunchij’ yuyashpami, chujchushpa achcata mancharircacuna. 38Chashna mancharijpimi, Jesusca cashna nirca:

—¿Ima nishpataj mancharinguichij? ¿Ima nishpataj cancunapaj shungupica, chashna yuyacunguichij? 39Ñuca maquita, Ñuca chaquita japishpa ricuichigari, Ñucallatajmari cani. ¿Maitataj ayaca aichata, tullutaca charingari? Ñucaca cancuna ricucuj shinallataj aichayuj, tulluyujmari cani— nircami.

40Shina nishpami maquita, chaquita ricuchirca. 41Chashna ricuchijpipish cushicushpa, mancharishpa, Pai cashcata manaraj crijpimi Jesusca:

—¿Ima micunata caipi charinguichijchu?— nirca.

42Chashna nijpi cusashca asha chalhuahuan, asha abeja mishquihuanmi cararcacuna. 43Chaita carajpica, japishpa paicunapaj ñaupajpi micurcami. 44Ña micushca qʼuipaca, Jesusca paicunataca cashnami nirca:

—Moisés Mandashcapipish, Dios ima nishcata huillajcuna Quillcashcapipish, Salmocunapi Ñucamanta tucui imalla nishcacunapish pajtachunmi, chashnaca tucurca. Illu chashna tucunataca, ñaupamanmari huillarcani— nircami.

45Chashna yuyaita cushpami, Dios Quillcachishcacunapi imalla nicushcata entendichun yuyaita pascarca. 46Cashnami entendichirca:

—Diospaj Quillcapi nishca shinallatajmi, Quishpichij Cristoca huañuna carca. Huañushpapish, quimsa punllapica causarinami carca. 47Chai huashaca Jerusalenmanta callarishpa, tucui llajtacunapimi: “ ‘Juchacunata anchuchichun Diospajman cutirichij’ nishpa, Paipaj shutipi huillashca canga” nishcamari. 48Chai quillcashca shinallataj tucujtaca, quiquin ñahuihuanmi ricushcanguichij. 49Chaicunata huillachunca, Ñuca Yaya cachasha nishca Paipaj Espirituta cancunapajman cachashami. Paita Ñuca cachangacamaca, Jerusalenllapitaj shuyanguichijlla. Ñuca cachajpi jahuamanta Pai shamushpa cancunata japijpimi, imatapish rurai tucunguichij— nircami.

Apunchij Jesusca Betaniamantami jahua pachaman rishca

(Mar 16:19-20)

50Jesusca, chai qʼuipami paicunataca, Betania pueblo chʼimbanijman pushashpa rirca. Chaipimi, paicunapaj jahuata maquicunata chutashpa bendiciarca. 51Paicunata bendiciashpa, paicunamanta raquirijpica, jahua pachaman aparcallami. 52Paicunaca Jesusta adorashca qʼuipaca, achcata cushicushpami, Jerusalenman tigrarcacuna. 53Chaiman tigramushpaca, Diospaj huasipi Taita Diosta ‘Allimari cangui’ nishpa, punllanta alabarcallacunami. Chashna cachun.

Nueva Versión Internacional

Lucas 24:1-53

La resurrección

24:1-10Mt 28:1-8; Mr 16:1-8; Jn 20:1-8

1El primer día de la semana, muy de mañana, las mujeres fueron al sepulcro, llevando las especias aromáticas que habían preparado. 2Encontraron que había sido removida la piedra que cubría el sepulcro 3y, al entrar, no hallaron el cuerpo del Señor Jesús. 4Mientras se preguntaban qué habría pasado, se les presentaron dos hombres con ropas resplandecientes. 5Asustadas, se postraron hasta tocar el suelo con su rostro, pero ellos dijeron:

—¿Por qué buscan ustedes entre los muertos al que vive? 6No está aquí; ¡ha resucitado! Recuerden lo que dijo cuando todavía estaba con ustedes en Galilea: 7“El Hijo del hombre tiene que ser entregado en manos de hombres pecadores y ser crucificado, pero al tercer día resucitará”.

8Entonces ellas se acordaron de las palabras de Jesús. 9Al regresar del sepulcro, les contaron todas estas cosas a los once y a todos los demás. 10Las mujeres eran María Magdalena, Juana, María la madre de Santiago y las demás que las acompañaban. 11Pero a los discípulos el relato les pareció una tontería, así que no les creyeron. 12Pedro, sin embargo, salió corriendo al sepulcro. Se asomó y vio solo las vendas de tela de lino. Luego volvió a su casa, extrañado de lo que había sucedido.

De camino a Emaús

13Aquel mismo día, dos de ellos se dirigían a un pueblo llamado Emaús, a unos once kilómetros24:13 unos once kilómetros. Lit. sesenta estadios. de Jerusalén. 14Iban conversando sobre todo lo que había acontecido. 15Sucedió que, mientras hablaban y discutían, Jesús mismo se acercó y comenzó a caminar con ellos; 16pero no lo reconocieron, pues sus ojos estaban velados.

17—¿Qué vienen discutiendo por el camino? —preguntó.

Se detuvieron, cabizbajos. 18Uno de ellos, llamado Cleofas, le dijo:

—¿Eres tú el único peregrino en Jerusalén que no se ha enterado de todo lo que ha pasado recientemente?

19—¿Qué es lo que ha pasado? —preguntó.

Ellos respondieron:

—Lo de Jesús de Nazaret. Era un profeta poderoso en obras y en palabras delante de Dios y de todo el pueblo. 20Los jefes de los sacerdotes y nuestros gobernantes lo entregaron para ser condenado a muerte y lo crucificaron; 21pero nosotros abrigábamos la esperanza de que era él quien redimiría a Israel. Es más, ya hace tres días que sucedió todo esto. 22También algunas mujeres de nuestro grupo nos dejaron asombrados. Esta mañana, muy temprano, fueron al sepulcro, 23pero no hallaron su cuerpo. Cuando volvieron, nos contaron que se les habían aparecido unos ángeles quienes les dijeron que él está vivo. 24Algunos de nuestros compañeros fueron después al sepulcro y lo encontraron tal como habían dicho las mujeres, pero a él no lo vieron.

25—¡Qué torpes son ustedes —les dijo—, y qué tardos de corazón para creer todo lo que han dicho los profetas! 26¿Acaso no tenía que sufrir el Cristo estas cosas antes de entrar en su gloria?

27Entonces, comenzando por Moisés y por todos los Profetas, les explicó lo que se refería a él en todas las Escrituras.

28Al acercarse al pueblo adonde se dirigían, Jesús hizo como que iba más lejos. 29Pero ellos insistieron:

—Quédate con nosotros que está atardeciendo, pronto será de noche.

Así que entró para quedarse con ellos. 30Luego, estando con ellos a la mesa, tomó el pan, lo bendijo, lo partió y se lo dio. 31Entonces se les abrieron los ojos y lo reconocieron, pero él desapareció. 32Se decían el uno al otro:

—¿No ardía nuestro corazón mientras conversaba con nosotros en el camino y nos explicaba las Escrituras?

33Al instante se pusieron en camino y regresaron a Jerusalén. Allí encontraron a los once y a los que estaban reunidos con ellos. 34«¡Es cierto! —decían—. El Señor ha resucitado y se le ha aparecido a Simón».

35Los dos, por su parte, contaron lo que les había sucedido en el camino y cómo habían reconocido a Jesús cuando partió el pan.

Jesús se aparece a los discípulos

36Todavía estaban ellos hablando acerca de esto, cuando Jesús mismo se puso en medio de ellos y dijo:

—¡La paz sea con ustedes!

37Aterrorizados, creyeron que veían a un espíritu.

38—¿Por qué se asustan tanto? —preguntó—. ¿Por qué les vienen dudas? 39Miren mis manos y mis pies. ¡Soy yo mismo! Tóquenme y vean; un espíritu no tiene carne ni huesos, como ven que los tengo yo.

40Dicho esto, les mostró las manos y los pies. 41Como ellos no acababan de creerlo a causa de la alegría y del asombro, preguntó:

—¿Tienen aquí algo de comer?

42Le dieron un pedazo de pescado asado, 43así que lo tomó y se lo comió delante de ellos. 44Luego dijo:

—Cuando todavía estaba yo con ustedes, les decía que tenía que cumplirse todo lo que está escrito acerca de mí en la Ley de Moisés, en los Profetas y en los Salmos.

45Entonces les abrió el entendimiento para que comprendieran las Escrituras.

46—Esto es lo que está escrito —les explicó—: que el Cristo padecerá y resucitará al tercer día; 47en su nombre se predicarán el arrepentimiento y el perdón de pecados a todas las naciones, comenzando por Jerusalén. 48Ustedes son testigos de estas cosas. 49Ahora voy a enviarles lo que ha prometido mi Padre, pero ustedes quédense en la ciudad hasta que sean revestidos del poder de lo alto.

La ascensión

50Después los llevó Jesús hasta Betania; allí alzó las manos y los bendijo. 51Sucedió que, mientras los bendecía, se alejó de ellos y fue llevado al cielo. 52Entonces, ellos lo adoraron y luego regresaron a Jerusalén con gran alegría. 53Y estaban continuamente en el Templo alabando a Dios.