Lucas 20 – MTDS & AKCB

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 20:1-47

Pi cachajpi shamushcatami Jesusta tapushcacuna

(Mat 21:23-27; Mar 11:27-33)

1Jesús shuj punlla Diospaj huasipi, alli huillaita huillashpa yachachicujpimi, curacunata mandajcunapish, Mandashcata yachachijcunapish, cunaj yuyajcunapish chayarcacuna. 2Paicunaca:

—¿Pitaj caicunataca rurachicun? ¿Pitaj Cantaca cashna rurachun cacharca?— nishpa tapurcacuna.

3Shina nijpi Jesusca, cashnami nirca:

—Ñucapish cancunata shuj shimillata tapusha. Chaitaca cutichinami canguichij. 4Bautiźaj Juan bautiźachunca, ¿Dioschu, mana cashpaca runacunallachu cachashca canga?— nircami.

5Chashna nijpi, paicunapura parlanacushpaca cashnami nircacuna:

—¿Ima nishuntaj? “Juantaca Diosmi cachashca” nijpica, shinashpaca: “¿Ima nishpataj pai huillashcataca mana crircanguichij?” ningami. 6“Runacunallami cachashca” nijpipish, tucuicunami Juantaca, Dios cachashca huillaj cashcata crincuna. Chashna nijpica, ñucanchijtaca rumicunahuan shitashpamari huañuchingacuna— ninacurcacunami.

7Chashna ninacushpaca:

—Imatajshiari, pi cachashca cashcata mana yachanchijchu— nircacunami.

8Chashna nijpimi, Jesusca:

—Shinashpaca, Ñucapish pi mandajpi cashna rurashcataca mana huillashachu— nircami.

Chacarerocunahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

(Mat 21:33-44; Mar 12:1-11)

9Chashna nishca qʼuipami, Jesusca tucui chaipi cajcunamanca yuyachij cai parlota, cashna parlarca:

—Shuj runaca, uvas chagrata tarpushpami, shuj chacarerocunaman mingashpa unaicama rirca. 10Uvasta pallana punllacuna ña chayamujpica, chai chagrayujca pai japina cashcata chaupimuchunmi paipaj servijcunataca, chagrajcunapajman cacharca. Ashtahuanpish chagracuj runacunaca chagrayuj cachashca runacuna chayamujpica, macashpa, chushaj maquitami tigrachishpa cacharcacuna. 11Chai huashaca chagrayujca, cutinmi shujtaj servijta cacharca. Chai runatapish macashpa, pinganayajta rimashpami, chushaj maquillatataj tigrachishpa cacharcacuna. 12Chashna rurajpipish, cutinllatajmi shujtaj servijta cacharca. Ashtahuanpish chagrajcunaca, chai runatapish chugrichishpami, allpamanta llujshichishpa cacharcacuna.

13Tucui chaicunata cachashca qʼuipaca, chagrayujca: “¿Imatataj rurashachu, imamí? Ñuca cʼuyashca churitatajca manchangacunapishchari” nishpami, paita cacharca. 14Paita ricushpacarin chai runacunaca, caishuj chaishujmi: “Riquichij, churitamari cachashca. Paimari cai allpataca japinga. Ñucanchij chaihuan saquiringapaj, paitaca huañuchishunchij” ninacurcacunami. 15Chashna ninacushpaca, uvas chagramanta llujshichishpami huañuchircacuna. Allpayuj shamushpaca, chai huañuchijcunataca, ¿imatashi ruranga? 16Pai shamushpaca, chai runacunataca huañuchishpa, allpatapish shujtajcunamanmari cunga— nircami.

Jesús chashna nijta uyashpaca, mancharishpami:

—¡Ñucanchij chashna tucuchunca, Dios ama munachun!— nircacuna.

17Chashna nijpipish Jesusca, paicunapaj ñahuitataj ricushpami, cashna nirca:

—Dios Quillcachishcapica, ¿ima nishpataj cashna nishcata yuyanguichij?

“Huasita rurajcuna mana alli nishpa shitashca Rumillatajmi,

huasichingapaj callari esquinapi churana Rumi tucushca” ninmi.

18Maijanpish chai Rumipi urmashpaca, pʼaquiringami. Chai Rumi maijanpaj jahuapi urmashpacarin, ñutungami— nircami.

‘Impuestotaca cunallami’ nishcami

(Mat 21:45-46; 22:15-22; Mar 12:12-17)

19Pushaj curacunapish, Mandashcata yachachijcunapish paicunaman uyachishpalla chai yuyachij parlota Jesús parlashcata yachashpami pʼiñarishpa, chai punllallataj japishpa huañuchinata yuyarcacuna. Chashna yuyashpapish shujtajcunata manchashcamantaca, imata mana rurarcacunachu. 20Chaimantami imapipish pandachina yuyaihuan paicunaca, imatapish alli shunguhuan tapuj shina tapuchun, shuj runacunata cacharcacuna. Imapi pandarijpica chaita juchachishpa, llajtata mandajpaj maquipi churangapajmi chashna catirarcacuna. 21Chai runacunaca, cashnami tapurcacuna:

—Yachachij, canca imata nishpapish, yachachishpapish mana pandaringuichu. Mana pipaj ñahuita ricushpalla yachachinguichu. Ashtahuanpish Taita Dios munashca shina, alli causachunmi alli yachachingui. 22Mandashcapica, ¿Cesarman impuestota cuchunlla, ninchu?— nishpami tapurca.

23Ashtahuanpish mana alli yuyaihuan tapushcata yachashpami, Jesusca cashna nirca:

—¿Ñucataca ima nishpataj pandachisha ninguichij? 24Cullquita ricuchichij. ¿Pipaj ñahuitaj, pipaj shutitaj tiyacun?— nijpica:

—Cesarpaj ñahuimi— nircacuna.

25Chashna nijpi:

—Shinashpaca Cesarpaj cashcataca, Cesarman cuichij. Diospaj cashcataca, Diosman cuichigari— nircami.

26Chashna tucuicunapaj ñaupajpi imata tapushpapish, imata mana juchachi tucurcacunachu. Imatapish tapushcata alli huillajpica, achcata mancharishpami upalla carcacuna.

Saduceocunami causarinamanta Jesusta tapushca

(Mat 22:23-33; Mar 12:18-27)

27Huañushcacuna causarinata mana crij, maijan saduceocuna Jesuspajman chayamushpaca, cashnami tapurcacuna:

28—Yachachij, Moisés ñucanchijman quillcashcapica: “Caźarashca shuj runa manaraj huahuayuj tucushpa huañungachari. Saquirishca huarmihuanca, paipaj huauquillataj caźarashpa, huauquipaj randi pai huahuacunayuj tucuchun” nishcami. 29Ñucanchij llajtapica, canchis huauquindijmi tiyarca. Chai canchis huauquindijcunamanta punta huauqui caźarashpaca, manaraj huahuayuj tucushpami huañurca. 30Chashna huañujpica, qʼuipa huauquimi chai huarmihuan caźararca. Paipish manaraj huahuayuj tucushpami huañurca. 31Chaipish huañujpica, ashtahuan qʼuipa huauquimi, chai huarmillahuantaj caźararca. Paipish manaraj huahuayuj tucushpallatajmi huañurca. Chashnami canchis huauquindijtaj chai huarmihuan caźarashpaca, mana huahuayuj tucushpa huañurcacuna. 32Tucuicunapaj catica, chai huarmipish huañurcami. 33Chashna canchis huauquindijpaj huarmi cashcamantaca, huañushcacuna causarimui punllapica, ¿maijanpaj huarmishi canga?— nircacunami.

34Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Cunan cai causaillapimi cʼaripish, huarmipish caźarancuna. 35Ashtahuanpish huañushcacuna causari punllapica, jahua pachaman rina cajcuna causarishpaca, mana caźarangacunachu, mana caźarachingachu. 36Picunaca, Diospaj huahuacuna cashcamanta, causarishpaca mana cutin huañungacunachu. Angelcuna shinamari canga. 37Illu huañushcacuna causarinamantaca, Moisespish yachachishcatajmari. Rupacuj casha yuramanta Taita Dios rimashcata parlashpaca, Mandaj Diostaca: ‘Abrahampaj, Isaacpaj, Jacobopaj Dios’ ninmari. 38Pai nishca shinaca, Taita Diosca mana huañushcacunapaj Dioschu, causacujcunapaj Diosmari. Paipaj ñaupajpica, tucuicuna causajcunamari— nircami.

39Chashna nijpica Mandashcata yachachij maijancunaca, Jesustaca:

—Yachachij, allitamari ningui— nircacunami.

40Chaimantaca, ña mana imata ashtahuan tapui tucurcacunachu.

¿Cristotaca pipaj Churi cashcatataj yuyanguichij?

(Mat 22:41-46; Mar 12:35-37)

41Jesusllatajmi paicunataca, cashna tapurca:

—¿Ima nishpataj Cristotaca, ‘Davidpaj Churimi’ nincuna? 42Davidllatajmari, Salmos Libropica:

“Mandaj Diosca, Ñuca Aputaca:

‘Ñuca alli ladopi tiyacuilla,

43Canta pʼiñajcunata cambaj chaqui sarunapi Ñuca churangacama’ ” nishca.

44Davidllataj Cristotaca: ‘Ñuca Apu’ nijpica, ¿ima shinataj Cristoca Davidpaj Churi cangari?— nircami.

Mandashcata yachachijcunatami Jesusca sinchita juchachishca

(Mat 23:1-36; Mar 12:38-40; Luc 11:37-54)

45Tucui chaipi cajcuna uyacujpimi, Jesusca Paipaj yachacujcunata cashna nirca:

46—Pajta cancunapish Mandashcata yachachijcuna shina rurasha ninguichijman. Paicunaca, pambata pʼichacuj churanata churarishcami purinata munancuna. Plazacunapi pi tupajpipish, paicunata manchaihuan alabaduchunmi munancuna. Maipi ima jatun micuicunapipish, tandanacuna huasicunapipish punta alli tiyarinapi tiyarinamantaca huañucuncunami. 47Viuda huarmicunapaj huasicunata quichushpa millpujcunami. Chashna rurashpaca, alli ricurij tucungapajmi unaita Diostaca mañaj tucuncuna. Chashna rurajcuna cashcamantaca, paicunatami shujtajcunata yalli jatunta llaquichinga— nircami.

Akuapem Twi Contemporary Bible

Luka 20:1-47

Wobisa Tumi A Yesu Wɔ Ho Asɛm

1Da bi a Yesu rekyerɛkyerɛ wɔ asɔredan mu no, asɔfo mpanyin, Kyerɛwsɛm no akyerɛkyerɛfo ne ɔman no mu mpanyin kobisaa no se, 2“Tumi bɛn na wowɔ a wode yɛ saa nneɛma yi; na hena nso na ɔmaa wo saa tumi no?”

3Yesu buaa wɔn se, “Me nso mewɔ asɛm bi bisa mo. Monka nkyerɛ me. 4Tumi bɛn na Yohane de bɔɔ asu; efi Onyankopɔn anaa efi onipa?”

5Wɔfaa ho adwene kae se, “Sɛ yɛka se efi Onyankopɔn a obebisa yɛn se, ‘ɛno de, adɛn nti na moannye no anni?’ 6Sɛ nso yɛka se efi onipa a, ɔman mu no nyinaa besiw yɛn abo, efisɛ wonim sɛ Yohane yɛ odiyifo.”

7Ewiee ase no, wobuae se, “Yennim.”

8Yesu nso ka kyerɛɛ wɔn se, “Ɛno de, me nso meremma mo mo asɛmmisa no ho mmuae.”

Apaafo Bi Ho Bɛ

9Yesu buu wɔn bɛ bi se, “Ɔbarima bi yɛɛ bobeturo de hyɛɛ apaafo bi nsa sɛ wɔnhwɛ so mma no. Eyi akyi, otuu kwan kɔɔ akyirikyiri baabi kɔtenaa hɔ kyɛe. 10Bobetew bere dui no, ɔbarima yi somaa ne somfo se onkogye aduaba no bi mmrɛ no. Nanso apaafo no boroo no, ma ɔsan kɔɔ nsapan. 11Ɔsomaa ɔsomfo foforo ma ɔno nso wɔboroo no, bɔɔ no adapaa, ma ɔkɔɔ nsapan. 12Ɔsan somaa ɔsomfo foforo na ɔno mpo de, wopirapiraa no pam no.

13“Eyi maa bobeturo wura no kae se, ‘Dɛn na menyɛ bio? Mɛsoma me ba a medɔ no no akɔ wɔn nkyɛn na ɔno de, ebia wɔbɛfɛre no.’

14“Nanso bere a apaafo no huu no no, wɔkae se, ‘Ɔdedifo no ni, momma yenkum no na yɛmfa nʼagyapade no.’ 15Wɔtwee no fii afuw no mu kokum no.

“Mugye di sɛ dɛn na afuw wura no bɛyɛ saa apaafo yi? 16Ɔbɛba abekunkum saa apaafo yi na ɔde afuw no ama afoforo.”

Nnipa a wɔretie Yesu no kae se, “Ɛmpare yɛn!”

17Yesu hwɛɛ wɔn dinn bisaa wɔn se, “Ɛno de, na nea wɔakyerɛw se,

“ ‘Ɔbo a adansifo apo no,

ɛno ara na abɛyɛ tweatibo’ no ase ne dɛn?

18Obiara a ɔbɛhwe ɔbo no so no, obebubu na nea ɔbo no bɛhwe ne so no nso bɛpɛtɛw.”

19Esiane sɛ Kyerɛwsɛm no akyerɛkyerɛfo ne asɔfo mpanyin no huu se Yesu buu bɛ no tiaa wɔn nti wɔhwehwɛɛ ɔkwan a wɔbɛfa so akyere no saa bere no ara mu, nanso esiane nnipa a na wɔwɔ hɔ no nti na wosuro.

Towgye Ho Asɛmmisa

20Esiane sɛ ɔpɛ ara na na nnipa no pɛ sɛ wɔkyere Yesu nti, wɔtetɛw no maa nnipa bi kɔɔ ne nkyɛn, sɛnea ɛbɛyɛ a wobenya nʼanom asɛm bi agyina so akyere no na wɔde no akɔ aban mu. 21Saa nnipa yi bisaa Yesu se, “Kyerɛkyerɛfo, yenim sɛ woyɛ ɔnokwafo, wonyɛ nyiyimu na wokyerɛ nokware kwan a wɔnam so kɔ Onyankopɔn nkyɛn. 22Enti eye sɛ yetua tow ma Kaesare aban anaasɛ enye?”20.22 Sɛ ɔpene sɛ wontua tow mma Kaesare a na wadi nnipa no huammɔ. Sɛ ɔka se wontua nso a, ɛbɛhaw Roma aban mu mpanyimfo. Nsɛmmisafo no bisaa Yesu asɛm yi de sum no afiri.

23Yesu huu wɔn adwemmɔne no, ɔka kyerɛɛ wɔn se, 24“Momma me sika. Hena mfoni ne din na ɛwɔ so yi?”

Wobuaa no se, “Ɛyɛ Kaesare dea.”

25Yesu ka kyerɛɛ wɔn se, “Ɛno de, momfa Kaesare de mma Kaesare na momfa Onyankopɔn de mma Onyankopɔn.”

26Yesu mmuae a ɔmaa wɔn no yɛɛ wɔn nwonwa na wɔn adwemmɔne no nso kaa wɔn tirim.

Owusɔre Ne Aware Ho Asɛmmisa

27Sadukifo bi a wonnye owusɔre nni baa Yesu nkyɛn bebisaa no se, 28“Kyerɛkyerɛfo, Mose mmara no kyerɛ yɛn se, sɛ ɔbarima bi wɔ ɔyere na ɔne no anwo na owu a, ne nua tumi ware no ne no wo mma ma owufo no. 29Anuanom baason bi tenaa ase. Ɔpanyin a ɔwɔ mu no waree ɔbea a ɔne no anwo na owui. 30Ne nua a odi nʼakyi no waree no nanso ɔne no anwo na owui. 31Anuanom a wɔaka no nyinaa nso waree no a obiara ne no anwo, na wowuwui. 32Akyiri no ɔbea no nso wui. 33Yɛn asɛmmisa ne sɛ, esiane sɛ ɔbea yi waree anuanom yi nyinaa nti, owusɔre da no, wɔn mu hena na ɔbea yi bɛyɛ ne yere?”

34Yesu buae se, “Asase yi so na nnipa dwene aware ho. 35Na wɔn a owusɔre da no wobenya kwan akɔ Onyankopɔn Ahenni no mu de, aware ho renhia wɔn. 36Na owu nso nni hɔ mma wɔn bio, efisɛ wɔbɛyɛ sɛ ɔsoro abɔfo. Esiane sɛ wɔasɔre afi awufo mu no nti, wɔyɛ Onyankopɔn mma. 37Afei mo asɛmmisa a ɛfa owusɔre ho no nso, Mose maa yehuu no pefee sɛ, owusɔre wɔ hɔ. Efisɛ nʼasɛm a ɔkyerɛw faa wura a na ɛredɛw no ho no, ɔbɔɔ Abraham Nyankopɔn, Isak Nyankopɔn ne Yakob Nyankopɔn din. 38Eyi kyerɛ sɛ, Onyankopɔn yɛ ateasefo Nyankopɔn na ɔnyɛ awufo Nyankopɔn, efisɛ obiara a ɔde ne ho to Onyankopɔn so no, sɛ owu mpo a, obenya nkwa a enni awiei.”

39Kyerɛwsɛm no akyerɛkyerɛfo no mu bi kae se, “Kyerɛkyerɛfo, woabua no yiye.” 40Na obiara antumi ammisa no asɛm biara bio.

Hena Ba Ne Kristo No?

41Yesu bisaa wɔn se, “Adɛn nti na wɔka se Kristo no yɛ Dawid ba?” 42Efisɛ Dawid ka wɔ ne Nnwom no mu se,

“Awurade ka kyerɛɛ me wura se:

‘Tena me nifa so

43kosi sɛ mɛma woadi wʼatamfo so nkonim.’

44Sɛ Dawid frɛ no ‘Awurade’ a, ɛyɛɛ dɛn na Kristo no yɛ ne ba?”

Kyerɛwsɛm No Akyerɛkyerɛfo No Kɔkɔbɔ

45Bere a nnipa no retie no no, Yesu dan nʼani ka kyerɛɛ nʼasuafo no se, 46“Monhwɛ mo ho so yiye wɔ Kyerɛwsɛm no akyerɛkyerɛfo no ho. Bere biara wɔpɛ sɛ wɔhyɛ ntade pa, hwehwɛ sɛ nnipa hu wɔn bagua mu a wɔde obu kyia wɔn, na sɛ wɔkɔ asɔredan mu nso a, wɔtena mpanyin tenabea. Saa ara nso na sɛ wɔkɔ aponto ase a, wɔtena mpanyin tenabea. 47Wɔbɔ mpae atenten ma nnipa hu sɛ wɔresom Onyankopɔn, nanso wosisi akunafo. Eyi nti wobenya asotwe a mu yɛ duru.”