Lucas 19 – MTDS & CST

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 19:1-48

Zaqueohuanmi Jesús parlanacushca

1Jesusca ña Jericoman yaicushpami, chai pueblo chaupita ricurca. 2Chai pueblopica impuestota japij, Zaqueo shuti, achcata charij runami causarca. 3Paica uchilla cashcamantami, Jesusta rijsisha nishpapish achca gentecuna jarcajpi, mana ricui tucurca. 4Chaimantami Jesús rina ñanta callpashpa ñaupashpaca, Paita ricungapaj sicómoro yuraman huichiyarca. 5Jesusca, Zaqueo tiyacun yura cʼuchuta ricushpaca, huichilla ricushpami:

—Zaqueo, utca uriyamui. Ñucaca, cambaj huasipimari cunanca poźasha nini— nirca.

6Chashna ninca, callpashpa uriyamushpami, Zaqueoca cushicushpa Jesusta paipaj huasiman pusharca. 7Chaita ricushpaca, tucuicunami:

—¿Cai runaca, juchayujpaj huasipichu poźanaman yaicun, imamí?— nishpa rimai callarircacuna.

8Chai qʼuipaca Zaqueoca, shayarishpami:

—Riqui, Apu Jesús, ñuca charishcacunamanta chaupitami huajchacunaman cusha. Maijancunapajta umashpa shuhuashcataca, chuscu cutihuanmi tigrachisha— nircami.

9Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Cunan punllami, cai huasipi causajcunataca quishpichishca. Cai runapish, ñaupa yaya Abrahampaj huahua huahuamari. 10Runa Aichayuj Ñucaca, chingarishcacunata mashcashpa quishpichingapajmari shamurcani— nircami.

Cullquita mingashcahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

11Jesusca, ñami Jerusalenman chayagricurca. Paita uyacuj gentecunapish, ‘Taita Dios mandanaca, ñami chayamucun’ yuyacurcacunami. Chaimantami, yuyachij cai parlota cashna parlarca: 12«Achcata charij shuj alli runami, jatun mandaj cachun churajpi, mandanata chasquishpa tigramungapaj shujtaj llajtaman rirca. 13Chai runaca manaraj rishpami, paipaj runacunapuramanta chunga runacunata cayashpaca: ‘Jaicachij, cai cullquihuanca ñuca tigramungacama, randishpa, cʼatushpa cullquita mirachicuichij’ nishpa, chunga cullquita saquirca. 14Chai runa ña rijpica, chai llajtapi causaj paita pʼiñajcunami: ‘Cai runataca, ñucanchijta mandaj cachun mana churachun ninchijchu’ nishpa, paita jarcachingapaj shuj huillajcunata catichishpa cacharcacuna. 15Chashna huashalla jarcacujpipish, chai runaca mandaj tucushpatajmi tigramurca. Ña tigramushpaca, pai saquishca cullquita, mashnata mirachishcata yachangapajmi, tucui chunga runacunata cayaj cacharca. 16Punta shamuj runaca: “Apu, ñucaman saquishca minataca chungahuanmi mirachircani” nircami. 17Chashna nijpi chai jatun mandajca: “Canca alli runami cangui, allitami rurashcangui. Ashallata chasquishpapish alli mirachishcamantaca, chunga pueblocunatami mandangui” nircami. 18Cutin caishuj shamushpaca: “Apu, quiquin ñucaman cushpa saquishca minataca pichcahuanmi mirachircani” nirca. 19Chai runatapish chai mandajca: “Canca pichca pueblocunatami mandangui” nircami. 20Cutin shujtaj chayamushpaca, cashnami nirca: “Apu, jaica cambaj minataca shuj linsopimi alli huaquichircani. 21Quiquinca manapish cushcata mañaj, manapish tarpushpa tandaj, pʼiña amo cajpimari, canta manchashpa chashna rurarcani” nircami. 22Chashna nijpica, chai mandajca cashnami nirca: “Qʼuilla servij, cambaj quiquin shimi rimashcallahuantajmi, cantaca juchachini. Ñucataca, manapish cushcata mañaj, manapish tarpushcata tandaj, pʼiña amo cashcataca yachashcanguitajmari. 23Chaita yachashpacarin, ¿ima nishpataj ñuca cushca cullquitaca, mana bancopi churarcanguiari? Chaipi churashca cajpica, ñuca tigramushpaca, huahua cullquindijmi japiman carcani” nircami. 24Chashna nishpaca, shujtaj chaipi cajcunata: “Cai runapaj minata quichushpa, chai chunga minata charijman cuichij” nircami. 25Shina nijpica chai runacunaca: “Apu, paica ñamari chunga minata charin” nircacunami. 26Chashna nijpimi, chai mandajca cashna nirca: “Charijmanmi ashtahuan cuna. Mana charijtaca, ashallata charishcatapish quichunami. 27Ñuca mana mandaj cachun nishpa pʼiñajcunataca caiman pushamushpa, ñuca ñaupajpi cungata pʼitichij” nircami» nishpami parlarca.

Jesusca Jatun Mandaj shinatajmi Jerusalenman yaicushca

(Mat 21:1-11; Mar 11:1-11; Juan 12:12-19)

28Chaita parlashca qʼuipaca Jesusca, Jerusalenman huichiyashpa catircallami. 29Betfagé shuti, Betania shuti pueblocuna cʼuchullapi caj Olivos urcuman chayashpami, Jesusca Paipaj yachacujcunamanta ishquita cacharca. 30Paicunataca: «Chʼimba ashalla huasicuna tiyanman richij. Chaiman chayashpaca, pi manaraj tiyarishca shuj burrotami ricunguichij. Chai burrotaca cacharishpa pushamunguichijlla. 31Pushamucujpi maijan, “¿Imapajtaj pushacunguichij?” nijpica: “Apunchij Jesusmari cai burrotaca pushanaman cacharca” ninguichijlla» nishpami cacharca.

32Jesús cachashca yachacujcuna rishpaca, Jesús nishca shinallatajmi burro shayacujta japircacuna. 33Chai burrota ña cacharicujpica:

—¿Imapajtaj burrota cacharicunguichij?— nishpami, burroyujcunaca tapurca.

34Chashna nijpica:

—Apunchij Jesús ‘Pushamui’ nijpimari pushacunchij— nircacunami.

35Jesuspajman chayachishpaca, paicunapaj jahua churanacunata burropaj jahuapi churashpami, Jesusta tiyachircacuna. 36Burropi tiyarishca ricujpica, Jesus-huan ricujcunaca ñanpimi paicunapaj jahua churanacunata mantarcacuna. 37Olivos urcuta Jesús uriyagrijpica, catishpa ricuj gentecunaca Jesús achca milagrocunata rurajta ricushcamantami, cushicushpa Diosta alabashpa, cashna caparircacuna:

38—¡Mandaj Diospaj shutipi shamucuj Jatun Mandajca, alli nishca cachun! ¡Jahua pachapipish alli sumaj cachun! ¡Taita Diostapish, sumajyachishca cachun!— nirircacunami.

39Chashna caparinacujpimi, chai catimucujcunapuramanta maijan fariseocunaca Jesustaca:

—Yachachij, Cambaj yachacujcunataca rimashpa jarcaiari— nircacuna.

40Chashna nijpi, Jesusca:

—Caicuna upallajpica, rumicunami caparinman— nirca.

Diospaj huasipi cʼatujcunatami Jesusca llujshichishca

(Mat 21:12-17; Mar 11:15-19; Juan 2:13-22)

41Jerusalenman ña chayagrishpami, chai pueblota ricushpaca, llaquishpa huacarca. 42Cashnami nirca:

—¡Cunan punlla cancunaman sumaj causaita cungapaj shamushcata yachashpaca, allichari canguichijman! Ashtahuanpish cancunapaj ñahuimantaca pacashcamari. 43Cancunata pʼiñajcuna patacunata shayachishpa, muyundijta jarcashpa, jatunta llaquichina punllacuna chayamucunmi. Cancunataca, chaupipi churashpami llaquichingacuna. 44Cantaca tucui urmachishpami, canpi causajcunataca tucuicunata huañuchingacuna. Shuj rumillatapish pircashcata mana saquingacunachu. Dios cancunata cunan ricuj shamujpi mana crishcamantami, chashna llaqui tucunguichij— nishpami huacarca.

45Jerusalenman ña chayashpaca, Diospaj huasiman yaicushpami, tucui chaipi cʼatujcunata randijcunata llujshichishpa cacharca.

46«Dios Quillcachishcapica: “Ñuca huasica, Ñucata mañana huasimi” ninmi. Ashtahuanpish cancunaca, shuhuacuna miticuna jutcutamari rurashcanguichij» nircami.

47Jesusca, punllantami Diospaj huasipi yachachirca. Chashna yachachicujpipish, curacunata pushaj curacunapish, Mandashcata yachachijcunapish, llajtata mandajcunapish Jesustaca huañuchinatami yuyacurcacuna. 48Chashna yuyacushpapish, tucuicuna Paita alli sumajta uyacujpimi, imata mana rurai tucurcacuna.

Nueva Versión Internacional (Castilian)

Lucas 19:1-48

Zaqueo, el recaudador de impuestos

1Jesús llegó a Jericó y comenzó a atravesar la ciudad. 2Resulta que había allí un hombre llamado Zaqueo, jefe de los recaudadores de impuestos, que era muy rico. 3Estaba tratando de ver quién era Jesús, pero la multitud se lo impedía, pues era de baja estatura. 4Por eso se adelantó corriendo y se subió a un árbol sicómoro para poder verlo, ya que Jesús iba a pasar por allí.

5Llegando al lugar, Jesús miró hacia arriba y le dijo:

―Zaqueo, baja en seguida. Voy a quedarme hoy en tu casa.

6Así que se apresuró a bajar y, muy contento, recibió a Jesús en su casa.

7Al ver esto, todos empezaron a murmurar: «Ha ido a hospedarse con un pecador».

8Pero Zaqueo dijo resueltamente:

―Mira, Señor: Ahora mismo voy a dar a los pobres la mitad de mis bienes y, si en algo he defraudado a alguien, le devolveré cuatro veces la cantidad que sea.

9―Hoy ha llegado la salvación a esta casa —le dijo Jesús—, ya que este también es hijo de Abraham. 10Porque el Hijo del hombre vino a buscar y a salvar lo que se había perdido.

Parábola del dinero

11Como la gente lo escuchaba, pasó a contarles una parábola, porque estaba cerca de Jerusalén y la gente pensaba que el reino de Dios iba a manifestarse en cualquier momento. 12Así que les dijo: «Un hombre de la nobleza se fue a un país lejano para ser coronado rey y luego regresar. 13Llamó a diez de sus siervos y entregó a cada cual una buena cantidad de dinero.19:13 y entregó … de dinero. Lit. y les entregó diez minas (una mina equivalía al salario de unos tres meses). Les instruyó: “Haced negocio con este dinero hasta que yo vuelva”. 14Pero sus súbditos lo odiaban y mandaron tras él una delegación a decir: “No queremos a este por rey”.

15»A pesar de todo, fue nombrado rey. Cuando regresó a su país, mandó llamar a los siervos a quienes había entregado el dinero, para enterarse de lo que habían ganado. 16Se presentó el primero y dijo: “Señor, tu dinero19:16 dinero. Lit. mina; también en vv. 18,20,24. ha producido diez veces más”. 17“¡Hiciste bien, siervo bueno! —le respondió el rey—. Puesto que has sido fiel en tan poca cosa, te doy el gobierno de diez ciudades”. 18Se presentó el segundo y dijo: “Señor, tu dinero ha producido cinco veces más”. 19El rey le respondió: “A ti te pongo sobre cinco ciudades”.

20»Llegó otro siervo y dijo: “Señor, aquí tienes tu dinero; lo he tenido guardado, envuelto en un pañuelo. 21Es que te tenía miedo, porque eres un hombre muy exigente: tomas lo que no depositaste y cosechas lo que no sembraste”. 22El rey le contestó: “Siervo malo, con tus propias palabras te voy a juzgar. ¿Así que sabías que soy muy exigente, que tomo lo que no deposité y cosecho lo que no sembré? 23Entonces, ¿por qué no pusiste mi dinero en el banco, para que al regresar pudiera reclamar los intereses?” 24Dijo luego a los presentes: “Quitadle el dinero y dádselo al que recibió diez veces más”. 25“Señor —protestaron—, ¡él ya tiene diez veces más!” 26El rey contestó: “Os aseguro que a todo el que tiene, se le dará más, pero al que no tiene, se le quitará hasta lo que tiene. 27Pero, en cuanto a esos enemigos míos que no me querían por rey, traedlos aquí y matadlos delante de mí”».

La entrada triunfal

19:29-38Mt 21:1-9; Mr 11:1-10

19:35-38Jn 12:12-15

28Dicho esto, Jesús siguió adelante, subiendo hacia Jerusalén. 29Cuando se acercó a Betfagué y a Betania, junto al monte llamado de los Olivos, envió a dos de sus discípulos con este encargo: 30«Id a la aldea que está enfrente y, al entrar en ella, encontraréis atado un burrito en el que nadie se ha montado. Desatadlo y traedlo aquí. 31Y, si alguien os pregunta: “¿Por qué lo desatáis?”, decidle: “El Señor lo necesita”».

32Fueron y lo encontraron tal como él les había dicho. 33Cuando estaban desatando el burrito, los dueños les preguntaron:

―¿Por qué desatáis el burrito?

34―El Señor lo necesita —contestaron.

35Se lo llevaron, pues, a Jesús. Luego pusieron sus mantos encima del burrito y ayudaron a Jesús a montarse. 36A medida que avanzaba, la gente tendía sus mantos sobre el camino.

37Al acercarse él a la bajada del monte de los Olivos, todos los discípulos se entusiasmaron y comenzaron a alabar a Dios por tantos milagros que habían visto. Gritaban:

38―¡Bendito el Rey que viene en el nombre del Señor!19:38 Sal 118:26

―¡Paz en el cielo y gloria en las alturas!

39Algunos de los fariseos que estaban entre la gente reclamaron a Jesús:

―¡Maestro, reprende a tus discípulos!

40Pero él respondió:

―Os aseguro que, si ellos se callan, gritarán las piedras.

Jesús en el templo

19:45-46Mt 21:12-16; Mr 11:15-18; Jn 2:13-16

41Cuando se acercaba a Jerusalén, Jesús vio la ciudad y lloró por ella. 42Dijo:

―¡Cómo quisiera que hoy supieras lo que te puede traer paz! Pero eso ahora está oculto a tus ojos. 43Te sobrevendrán días en que tus enemigos levantarán un muro y te rodearán, y te encerrarán por todos lados. 44Te derribarán a ti y a tus hijos dentro de tus murallas. No dejarán ni una piedra sobre otra, porque no reconociste el tiempo en que Dios vino a salvarte.19:44 el tiempo … salvarte. Lit. el tiempo de tu visitación.

45Luego entró en el templo19:45 Es decir, en el área general del templo. y comenzó a echar de allí a los que estaban vendiendo. 46«Escrito está —les dijo—: “Mi casa será casa de oración”;19:46 Is 56:7 pero vosotros la habéis convertido en “cueva de ladrones”».19:46 Jer 7:11

47Todos los días enseñaba en el templo, y los jefes de los sacerdotes, los maestros de la ley y los dirigentes del pueblo procuraban matarlo. 48Sin embargo, no encontraban la manera de hacerlo, porque todo el pueblo lo escuchaba con gran interés.