Lucas 17 – MTDS & OL

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 17:1-37

‘Pita ama juchapi urmachinguichijchu’ nishcami

(Mat 18:6-7, 21-22; Mar 9:42)

1Jesusca Paipaj yachacujcunataca, cashnami nirca:

—Ñitcachij millaica tiyangatajmi. Shina cajpipish maijan ñitcachijca, ¡ai, imachari tucunga! 2Cai uchillacunata ñitcachij canapaj randica, jatun cutana rumita cungapi huatashpa, mama cucha chaupipi shitashca canarajmi alli canman. 3Chaimanta alli yuyaihuan causaichij. Cambaj huauqui canta llaquichijpica, cunashpa jarcangui. Can jarcajpi cutirijpica, perdonangui. 4Shuj punllapi canchis cutin canta llaquichijpipish, canchis cutinllataj: “Mana allitamari rurashcani, perdonahuai” nishpa llaquirijpica, perdonanguilla— nircami.

5Huillagrichun mingashcacunaca, Apunchij Jesustaca:

—Ñucanchijman ashtahuan crina yuyaita cuhuai— nircacunami.

6Shina nijpimi, Apunchij Jesusca cashna nirca:

—Uchilla mostaza muyu shinallatapish crina yuyaita charishpaca, cai sicómoro yurata: ‘Caimanta anchui, jatun cuchapi tiyarigri’ nijpipish, cancuna nishcata uyashpa chaiman rinmanllami.

7¿Maijan cancuna shuj runata charishpaca pai yapushpa, mana cashpaca michishpa tigramujpica: “Shamui, cunanca micuj tiyarilla” ninguichijchu? 8Chashna ninapaj randica: “Utca utca micunata yanushpa ñucamanraj carai, chai qʼuipa canca micunguillami” ninguichijmi. 9Chashna rurachishpapish, cancuna mandashcata rurashcamantaca, mana paguillapish ninguichijchu, ¿nachuchij? 10Shinallataj, cancunapish Dios tucui imallata rurai nishcata rurashpapish: “Ñucanchijca imata rurana cashcallatami rurashcanchij. Ima alli servijcunallapish mana canchijchu” ninami canguichij— nircami.

Leprahuan ungushca chunga runacunatami alliyachishca

11Jerusalenman Jesús ricushpaca, Galilea llajtata, Samaria llajtatami rirca. 12Shuj aillu llajtaman chayajpica, leprahuan ungushca chunga runacunami Jesus-huan tupangapaj shamurcacuna. Paicunaca, Jesuspajmanta carullapi shayarishpami:

13—¡Yachachij Jesús, ñucanchijta llaquihuaiari!— nishpa caparircacuna.

14Chashna caparijpi, Jesús paicunata ricushpaca:

—Richij, curacunaman ricuchirigrichij— nircami.

Chashna nishpa cachajpica, ñanta ricushpallataj alliyarcallacunami. 15Chai alliyajcunamanta shujca, Taita Diosta ‘Sumajmari cangui’ nishpami tigramurca. 16Ña Jesuspajman chayamushpaca, Paipaj ñaupajpi pambacama cumurishpami, pagui nirca. Chai runaca, Samaria llajta runami carca.

17Jesusca, paitaca cashnami nirca:

—Chungatamari alliyachircani, ¿caishuj iscunca maipitaj? 18Cai mana Israel runallamari, Taita Diosta sumajyachingapajca tigramushca— nircami.

19Chashna nishca huashaca, chai runataca:

—Canca alliyachinata crishcamantami, alliyashcangui. Jatarishpa rilla— nishpami cacharca.

Dios ima punlla mandangapaj tiyarinatami tapushcacuna

(Mat 24:23-28, 36-41)

20Fariseocunaca, Jesustaca:

—¿Ima punllataj Taita Diosca mandangapaj tiyaringa?— nishpami tapurcacuna.

Chashna tapujpimi, Jesusca cashna nirca:

—Taita Dios mandanaca, mana ñahui ricunallachu. 21Mana ‘Caipimari, chaipimari mandacun’ nishpa pi ricuchingachu. Taita Diosca, ñamari cancunapaj chaupipi mandacun— nircami.

22Cutin paipaj yachacujcunataca, Jesusca cashnami nirca:

—Runa Aichayuj Ñuca mandana punllapi, shuj punllallatapish causasha nina chayamucunmi. Shina cashpapish, mana ricunguichijchu. 23Chashna yuyacujpitajmi ‘Paica caipimari, chaipimari’ ningacuna. Chashna nijpipish, pajta cringuichijman, pajta catinguichijman. 24Runa Aichayuj Ñuca shamushpaca, relampa achij nishpa, tucuita achijyachij shinami shamusha. 25Ashtahuanpish cunanca, achca llaquicunata apanarajmi cani. Cai runacuna pʼiñashca canarajmi cani. 26Ima shinami ñaupa yaya Noé causai punllacunapi tucurca, chashnallatajmi Runa Aichayuj Ñuca shamuna punllacunapish canga. 27Huambuj jatun huasipi Noé yaicungacamaca, allita micucurca, ubyacurca, caźaracurca, caźarachicurcami. Noé ña ucuman cajpi tamya callarijpimi, allpata yacu millpujpi tucuicuna huañurca. 28Cutin shinallataj ñaupa yaya Lot causai punllacunapipish allita micucurca, ubyacurca, cʼatucurca, randicurca, tarpucurca, huasichicurcacunami. 29Chashna ruracujpi Lot ña Sodoma pueblomanta llujshijpica, jahuamanta ninahuan azufrehuan tamyashpami, tucuicunata huañuchirca. 30Chashnallatajmi Runa Aichayuj Ñuca shamui punllapipish canga. 31Chai punllapica, maijanpish huasi jahuapi cashpaca, ucupi ima tiyajta apangapaj ama yaicuchun. Shinallataj maijan chagrapi cashpapish, huasiman ama tigrachun. 32Lotpaj huarmi ima tucushcata yuyarichij. 33Quiquin causaita llaquijca, chingaringami. Quiquin causaita mana llaquijca, quishpiringami. 34Cancunaman huillanimi: Chai tutaca, shuj camapi ishqui dormicungami, shujca japi tucunga, shujca saquishca cangami. 35Shinallataj ishqui huarmicuna cutacungami, shujca japi tucunga, shujca saquishca cangami. 36Shinallataj ishqui runacuna chagracungami, shujca japi tucunga, shujca saquishca cangami— nircami.

37Chashna nijta uyashpaca:

—Apu, ¿maipitaj chashnaca tucunga?— nijpi:

—Huañushca siricunpimi, ullahuangacuna jundanga— nircami.

O Livro

Lucas 17:1-37

Pecado, fé e responsabilidade

(Mt 18.6-7, 21-22; Mc 9.42)

1“É impossível que não haja tropeções na fé”, disse Jesus aos discípulos. “Mas ai daquele que os provocar! 2Melhor seria ser atirado ao mar com uma mó amarrada ao pescoço do que fazer tropeçar na fé um só destes pequeninos. 3Deem atenção! Repreende o teu irmão se ele pecar e perdoa-lhe se se arrepender. 4Mesmo que te ofenda sete vezes num dia, se cada vez voltar e te pedir perdão, perdoa-lhe sempre!”

5Então, os apóstolos pediram ao Senhor: “Aumenta-nos a fé!”

6Jesus respondeu-lhes: “Se tivessem fé como um grão de mostarda, poderiam dizer a esta amoreira: ‘Arranca-te daí e planta-te no mar!’, e ela vos obedeceria.

7Um servo quando regressa do serviço nos campos ou de tratar do gado não se senta logo à mesa. 8Prepara primeiro a refeição do senhor e serve-lhe o jantar antes de ele próprio comer. 9E nem por isso lhe agradecem, porque está a fazer o que se espera dele. 10Igualmente, quando me obedecem, digam: ‘Somos uns servos inúteis, porque cumprimos simplesmente o nosso dever!’ ”

A cura de dez leprosos

11Prosseguindo no seu caminho para Jerusalém, chegaram aos limites da Galileia com Samaria. 12Quando entraram numa aldeia, dez leprosos pararam à distância, 13bradando: “Jesus, Mestre, tem misericórdia de nós!”

14Olhando para eles, Jesus disse: “Vão mostrar-se ao sacerdote.” Enquanto iam a caminho, constataram que a lepra desaparecera.

15-16Um deles voltou a procurar Jesus e, lançando-se diante de Jesus com o rosto em terra, dava em alta voz glória a Deus e agradecia o que lhe tinha feito. Este homem era samaritano.

17Então Jesus perguntou: “Não eram dez os homens que curei? Onde estão os outros nove? 18Só este estrangeiro é que volta para dar glória a Deus?” 19E disse ao homem: “Levanta-te, podes ir. A tua fé te salvou!”

A vinda do reino de Deus

(Mt 24.23-28, 37-44)

20Um dia, os fariseus perguntaram a Jesus: “Quando irá começar o reino de Deus?” E Jesus respondeu: “O reino de Deus não é anunciado por sinais visíveis. 21Nem se poderá dizer que começou aqui ou acolá, porque está entre vós.”

22Mais tarde, tornou a falar no assunto com os discípulos: “Lá virá o tempo em que hão de desejar que eu estivesse convosco, nem que fosse um só dia, mas já cá não estarei. 23Dirão que voltei e que estou neste ou naquele lugar; mas não acreditem nem saiam à minha procura. 24Porque, assim como o brilho do relâmpago ilumina o céu de um lado ao outro, assim será com o Filho do Homem, no dia próprio para ele regressar. 25Todavia, antes disso deverei sofrer muito e ser rejeitado pelas pessoas deste tempo.

26Assim como foi nos dias de Noé, assim será no dia do regresso do Filho do Homem. 27Naqueles dias antes do dilúvio, as pessoas comiam e bebiam e celebravam casamentos, até ao dia em que Noé entrou na arca e o dilúvio veio e destruiu a todos.

28O mundo estará como nos tempos de Lot. As pessoas continuavam atarefadas nos seus negócios diários, comendo e bebendo, comprando e vendendo, cultivando e construindo, 29até chegar aquela manhã em que Lot saiu de Sodoma e choveu do céu fogo e enxofre que destruiu toda a gente. 30Assim será o dia em que o Filho do Homem se revelar. 31Quem estiver fora de casa naquele dia não deve voltar para preparar bagagem; quem estiver nos campos não deve voltar para a cidade. 32Lembrem-se do que aconteceu à mulher de Lot! 33Quem procurar salvar a sua vida perdê-la-á. E quem a perder mantê-la-á. 34Digo-vos que naquela noite duas pessoas estarão a dormir no mesmo quarto; uma será levada e a outra deixada. 35Duas mulheres estarão a moer grão no mesmo moinho; uma será levada e a outra deixada. 36Do mesmo modo, dois homens estarão a trabalhar no campo e um será levado e o outro ficará.”

37“Senhor, para onde serão eles levados?”, inquiriram os discípulos. Jesus respondeu: “Onde estiver o cadáver, aí se juntarão os abutres!”