Jesusca shuj fariseopaj huasipimi ungushca runata alliyachishca
1Chai qʼuipa shuj punllami Jesusca, mandaj fariseopaj huasipi micugrirca. Chai punllaca, sabadomi carca. Chaipi micucujpimi shujtaj fariseocunaca, Jesustaca imallatapish juchachinata mashcacurcacuna. 2Chai punllaca, tucui aicha pʼunguishca runami Jesuspaj ñaupajpi tiyacurca. 3Chai runata ricushpami Jesusca, Mandashcata yachachijcunatapish, fariseocunatapish:
—Mandashcapica, sabadopipish ungushcataca, ¿alliyachichunlla ninchu imatagari?— nishpami tapurca.
4Tucuicuna upalla saquirijpimi, Jesusca chai ungushca runataca, japishcahuan alliyachishpa cacharca. 5Chashna rurashca qʼuipami, fariseocunataca cashna nirca:
—¿Pi cancunataj cancunapaj burro cashpa, huagra cashpa mai jutcupi huashicujpica, sábado cajpipish mana llujshichinguichijman?— nircami.
6Chashna nijpica, imata mana ni tucurcacunachu.
7Micunaman cayashcacunataca, punta tiyarinata mashcashpa meźapi tiyaricujta ricushpami, yuyachij cai parlota cashna nishpa parlarca:
8—Canta bodaman pi cayajpica, ama punta, alli sumaj tiyarinapi tiyaringui. Ñataj canta yalli alli nishca runata bodayuj cayashca cajpi, manaraj shamushca canman. 9Pai shamujpica, bodayujca: “Caimanta anchui, pai tiyarichun” ninman. Chashna nijpica pingarishpami, huasha, tucuri tiyarinaman ringui. 10Chaipaj randica, pi canta bodaman cayajpica bodayujllataj: “Riqui amigo, caiman huichi tiyaripai” ningacama tucuri tiyarinapi tiyaringui. Bodayujllataj chashna rurajpimi, canca tucui meźapi canhuan tiyacujcunapaj ñaupajpi alli nishca cangui. 11Maijanpish ‘Jatunmi cani’ nirijtaca, pingachishca cangami. Mana jatun tucushcataca, jatun nishca cangami— nircami.
12Jesusca chai micuiman cayaj runatapish, cashnami nirca:
—Canca micuchun cayashpaca, cambaj alli cʼuyashcacunallata, huauquicunallata, cambaj quiquin huasi ucupuracunallata, cambaj cʼuchullapi causaj, charij gentecunallataca ama cayanguichu. Chaicunata cayajpica, paicunapish canta cayashpa can carashcamantaca tigrachingallami. 13Ashtahuanpish jatun micuita rurashpaca huajchacunata, mana imata rurai tucuj ungushcacunata, patojocunata, ñahui mana ricujcunata cayangui. 14Chashna mana tigrachipajcunaman carashcamantami, cushicungui. Chashna rurashcamantaca Diosca, cashcata rurajcuna causarimui punllami, canmanca cutichinga— nircami.
Jatun micuimanta Jesús parlashcami
15Jesús chashna nijta uyashpaca, meźapi Paihuan tiyacujcunamanta shujca:
—Pipish Taita Dios mandacun jatun micuipi micujca, cushimi canga— nirca.
16Chashna nijpica, Jesusca cashnami nirca:
—Shuj runami jatun micuita rurana tucushpa, achcacunata cayarca. 17Ña boda chayamujpica, paipaj servijtami: “ ‘Ñami tucui allichishca, ñuca cayashcacunataca, shamupaichijlla’ nigrichij” nishpa cacharca. 18Chashna cayanaman cachajpica, tucuicunami caita chaita nirca. Shujca: “ ‘Cunanllamari allpata randircani, chaitamari ricunaman ricuni. Chaimantami mana shamui tucuni’ nigripai” nircami. 19Cutin shujtajca: “ ‘Ñucaca pichca yunta huagratamari randircani. Chai huagracunahuanmari yapushpa ricugrini. Chaimantami mana shamui tucuni’ nigripai” nircami. 20Cutin shujca: “ ‘Ñucaca cunanllamari caźararcani, chaimantami mana shamui tucuni’ nigripai” nircami. 21Chashna ninacujpica, amo cachashca runa tigramushpaca, paicuna imalla nishcatami amoman huillarca. Chaita huillajpimi, amoca achcata pʼiñarirca. Chashna pʼiñarishpami: ‘Cunantaj plazacunapi, pueblo ñancunapi puricuj huajchacunata, mana imata rurai tucuj ungushcacunata, patojocunata, ñahui mana ricujcunata, utca pushamugri’ nirca. 22Amopaj runaca, ña tucui pushamushca qʼuipaca: “Amo, ñami can mandashca shina pushamuni, huasipica manaraj jundanchu” nircami. 23Chashna nijpi amoca: “Shinashpaca mai ñanta puricujcunata, mai zanja cʼuchupi puricujcunata caiman yaicuchimugritaj, cai ñuca huasipi jundachun. 24Cancunaman huillanimi: Ñaupaman ñuca cayashcacunaca, shujllapish manataj cai ñuca micuitaca micungacunachu” nircami— nishpami parlarca.
Cristota catingapajca tucuitami saquina
25Jesusca, achca gentecuna Paita caticujpimi tigrarishpa ricushpaca, cashna nirca:
26«Maijanpish Ñucata catisha nishpaca, yaya mamata, paipaj huarmita, huahuacunata, huauquicunata, panicunata, quiquin causaitapish llaquijca, mana Ñuca yachacuj cai tucunchu. 27Chacatashpa huañuchina cajpipish, Ñucata catijllami Ñuca yachacuj cai tucun. 28Maijan cancuna torreta rurasha nishpaca, cullquitarajmi pajtana, mana pajtanata yuyaringuichij. 29Mana alli yuyarishpa, huasichinata callarishpalla saquirijpica, shujtajcuna ricushpaca asishpa pingachinmanmi. 30‘Cai runaca, huasita ruranata callarinataca callarishcami, tucuchinataca manapish tucuchi tucunchu’ ningacunamari. 31Shinallataj ishqui chunga huaranga soldadocunayuj jatun mandajhuan, chunga huaranga soldadocunayujlla shujtaj jatun mandaj macanacusha ninmanchari. Chaita rurasha nishpaca, chʼimbapurai tucuna, mana chʼimbapurai tucunata alli yuyarinmanrajmi. 32Mana chʼimbapurai tucunata ricushpaca, caishuj manaraj chayamujpimi: “Mana macanacusha ninichu, alli tucunacushunlla, imatachari nipangui” nishpa, paipaj randi rimajcunata cachanman. 33Chashnallataj maijan cancunapish tucuita mana saquishpaca, mana Ñuca yachacuj cai tucunguichijchu.
34Cachica allimi. Shina cashpapish cachi jamllayashpaca, ña imahuan mana cachi canaman tigrachipajchu. 35Allpapi shitanapaj, majada tandashcapi churanapajllapish mana allichu. Maipipish shitanallami. Rinrinta charijca, uyaichigari» nircami.
Isus vindecă un bolnav de hidropizie
1Într‑o zi de Sabat, Isus a intrat să mănânce în casa unuia dintre conducătorii fariseilor. Ei Îl urmăreau îndeaproape. 2Și iată că înaintea Lui era un om bolnav de dropică2 Sau: hidropizie, boală care se manifestă prin umflare, ca urmare a acumulării de apă în cavitățile naturale și în țesuturi. Era cunoscută în antichitate sub această denumire dată de medicul grec Hipocrate (cca. 460–375 î.Cr.)..
3Isus i‑a întrebat pe învățătorii Legii și pe farisei:
– Este voie să vindeci în ziua de Sabat sau nu?
4Ei însă tăceau. Isus l‑a luat de mână, l‑a vindecat și l‑a lăsat să plece.
5Apoi le‑a zis:
– Cine dintre voi, când îi cade fiul sau boul într‑un puț, nu‑l va scoate imediat afară în ziua de Sabat?
6Și n‑au putut să‑I răspundă nimic la aceste cuvinte.
Smerenie și ospitalitate
7Când i‑a văzut pe cei invitați cum își aleg scaunele de onoare, le‑a spus următoarea pildă:
8– Când ești invitat de cineva la o nuntă, să nu te așezi să mănânci în locul de onoare, ca nu cumva să fi fost invitat, de către gazdă, cineva mai de seamă decât tine, 9iar cel ce te‑a invitat și pe tine, și pe el, să vină să‑ți spună: „Dă locul tău acestui om!“ Atunci, cu rușine, va trebui să ocupi cel din urmă loc. 10Ci tu, când ești invitat, du‑te și așază‑te să mănânci în cel din urmă loc, pentru ca atunci când vine cel ce te‑a invitat, să‑ți spună: „Prietene, mută‑te mai în față!“ Atunci vei avea cinste înaintea tuturor celor ce șed la masă împreună cu tine. 11Căci oricine se înalță pe sine, va fi smerit, și oricine se smerește, va fi înălțat.
12Apoi i‑a zis și celui ce‑L invitase:
– Când dai un prânz sau o cină, nu‑ți invita nici prietenii, nici frații, nici rudele, nici vecinii bogați, ca nu cumva să te invite și ei pe tine și să fii astfel răsplătit. 13Ci tu, când dai un ospăț, invită‑i pe cei săraci, pe cei infirmi, pe cei ologi, pe cei orbi, 14și vei fi fericit, pentru că ei n‑au cu ce să te răsplătească, dar vei fi răsplătit la învierea celor drepți.
Pilda celor invitați la cină
(Mt. 22:1-14)
15Când a auzit acestea, unul dintre cei ce ședeau la masă I‑a zis:
– Fericit este oricine va mânca15 Lit.: va mânca pâine. în Împărăția lui Dumnezeu!
16Dar Isus i‑a răspuns:
– Un om a dat o cină mare și i‑a invitat pe mulți. 17La ora cinei, și‑a trimis sclavul să le spună celor invitați: „Veniți, căci acum toate sunt gata!“ 18Dar toți, unul după altul, au început să se scuze.18 În cultura vremii acest refuz era considerat o foarte mare jignire după ce, inițial, fiecare își confirmase prezența (vezi v. 16-17). Obiceiul era ca oaspeții să primească o invitație inițială, iar apoi, când totul era pregătit, erau anunțați să vină la ospăț. Primul i‑a zis: „Am cumpărat un ogor și am nevoie să mă duc să‑l văd. Te rog să mă scuzi!“ 19Altul i‑a zis: „Am cumpărat cinci perechi de boi și mă duc să‑i pun la probă. Te rog să mă scuzi!“ 20Altul i‑a zis: „Tocmai m‑am însurat și de aceea nu pot să vin!“
21Când sclavul s‑a întors, i‑a istorisit stăpânului său aceste lucruri. Atunci stăpânul casei s‑a mâniat și i‑a zis sclavului său: „Ieși repede pe străzile și pe aleile cetății și adu‑i aici pe cei săraci, pe cei infirmi, pe cei orbi și pe cei ologi!“ 22La urmă, sclavul a zis: „Stăpâne, s‑a făcut ce ai poruncit și tot mai este loc!“ 23Stăpânul i‑a zis atunci sclavului: „Ieși pe drumuri și pe la garduri și silește‑i pe oameni să vină, ca să mi se umple casa! 24Căci vă spun că niciunul dintre acei oameni care fuseseră invitați nu va gusta din cina mea!“
Costul uceniciei
(Mt. 10:37-38; 5:13; Mc. 9:50)
25Împreună cu El mergeau mulțimi mari de oameni. El S‑a întors și le‑a zis: 26„Dacă vine cineva la Mine și nu‑și urăște26 În ideea de a nu‑i iubi mai mult decât pe Dumnezeu (vezi Mt. 10:37). tatăl, mama, soția, copiii, frații, surorile, ba chiar însăși viața sa, nu poate fi ucenicul Meu. 27Oricine nu‑și duce crucea și nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu.
28Căci cine dintre voi, dacă vrea să construiască un turn, nu stă mai întâi să calculeze costul, ca să vadă dacă are cu ce să‑l termine? 29Pentru ca nu cumva, după ce‑i pune temelia, să nu‑l poată termina și toți cei care văd aceasta să înceapă să‑și bată joc de el 30și să zică: «Omul acesta a început să construiască și n‑a putut să termine!»
31Sau care rege, când pornește la război împotriva altui rege, nu se așază mai întâi să hotărască dacă este în stare să i se opună cu zece mii de oameni celui ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii?! 32Dacă nu poate, atunci, în timp ce acesta este încă departe, îi va trimite o solie ca să ceară pace. 33Tot așa, oricine dintre voi, care nu renunță la toate bunurile lui, nu poate fi ucenicul Meu.
34Sarea este bună. Dar dacă sarea și‑a pierdut puterea de a săra, prin ce va fi făcută din nou sărată?! 35Nu mai este de folos nici pentru pământ și nici pentru grămada de gunoi, ci oamenii o aruncă afară. Cel ce are urechi de auzit, să audă!“
