Lucas 13 – MTDS & PEV

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 13:1-35

Diospajman mana cutirijca chingaringami

1Jesús chashna yachachicujllapitajmi, taucacuna Paipajman shamurcacuna. Paicunami, Galilea llajta runacuna Diosman cushpa animalcunata huañuchicujpica, Pilatoca paicunata huañuchichishcata parlarcacuna. Chai huañuchishca runacunapaj yahuartami, animalcunapaj yahuarhuan chagrushca carca.

2Chaita parlajpimi Jesusca, cashna nirca: «¿‘Chashna huañuchishcacunaca, Galileapi causaj caishuj runacunata yalli millai juchayuj cashcamantami, chashna tucushca’ yuyanguichijchu? 3Mana yalli millai juchayuj cashcamantachu, chashnaca tucurca. Cancunapish Diospajman mana cutirishpaca, tucuicuna chai runacuna shinallatajmi chingaringuichij. Chaitaca huillanimi. 4Shinallataj Siloepi jatun torre llapishpa huañuchishca, chunga pusaj runacunatapish Jerusalenpi causajcunamanta yalli millai juchasapa cashcamantami, ‘Chashna huañushca canga’ yuyanguichijchari. 5Mana chaimantachu chashnaca tucurca. Cancunapish Diospajman mana cutirishpaca, chai runacuna shinallatajmi tucuicuna chingaringuichij. Chaitaca huillanimi» nircami.

6Yuyachij cai parlotapishmi, Jesusca cashna parlarca: «Shuj runaca, higo yuratami paipaj allpapi tarpushcata charirca. ‘¿Chai yurapi ñachu grano pʼucushca, imamí?’ nishpa ricugrishpaca, imata mana pʼucushcatami ricurca. 7Imata mana japishpaca, chagrata cuidajtaca: “Ñamari quimsa huatata cai yurapica, imata mana japini. ¿Imapajtaj yangaca cai allpapi shayacungalla? Pʼitishpa shitai” nircami. 8Chashna nijpica chagrata cuidajca, cashnami nirca: Apu, cai huatallahuan saquipai. Allpata cuyuchishpa, majadata churashpa ricusha. 9Chashna rurajpica pʼucungapishchari, mana pʼucujpica urmachinguilla» nircami.

Curcu huarmitami sabadopi Jesús alliyachishca

10Shuj sabadopimi, Jesusca tandanacuna huasipi yachachicurca. 11Chai ucupica, ña chunga pusaj huatata curcuyashpa, mana alli shayari tucuj huarmimi tiyacurca. Chai huarmitaca, unguchij supai japishpami, chashna unguchishca carca. 12Paita Jesús ricushpa cayashpami:

—Riqui, huarmi, ñami cambaj ungüita pʼichani— nirca.

13Chashna nishpa paipaj jahuapi maquita churajpica, chai huarmica ña alli shayarishpami, Taita Diosta alabarca. 14Ashtahuanpish tandanacuna huasipi mandajca, sabadopi Jesús chashna alliyachijta ricushpaca achcata pʼiñarishpami, chai huasipi tandanacushca cajcunataca cashna nirca:

—¿Manachu sujta punllallata imatapish rurangapajca charinchij? Chai punllacunapimari, jambichinamanca shamuna canguichij. Jambirinaman cashpapish sabadopica, mana shamunachu canguichij— nircami.

15Shina nijpi Apunchij Jesusca, cashnami nirca:

—Mishqui shimi jayaj shungu, maijan cancunapish huagrata, burrotaca sábado cajpipish, yacuta ubyachingapajca, ¿manachu cacharinguichij? 16Cai huarmicarin Abrahampaj huahuamari. Paitaca Satanasmari, chunga pusaj huatata cai ungüihuan huatashpa charicushca. Sábado cajpipish, paitaca alliyachinami cani— nircami.

17Jesús chashna nijpica, tucui Paita pʼiñajcunaca achcatami pingarircacuna. Cutin chaipi caj shujtajcunaca, Jesús chai tucui sumaj allicunata rurajta ricushpaca, achcata cushicurcacunami.

Mostazahuanpish, levadurahuanpish chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

(Mat 13:31-33; Mar 4:30-32)

18Chai qʼuipami, Jesusca cashna nirca:

—Taita Dios mandacuntaca, ¿imaman rijchaj cashcatataj nishari? ¿Imahuantaj chʼimbapurashari? 19Dios mandacunca, mostaza muyu shinamari. Chai muyuca, shuj runa paipaj allpapi tarpujpica, huiñashpa jatun yurami tucun. Chai yurapica, pajarocunapish tʼaźinashpami causan— nircami.

20Jesusca caitapishmi nirca:

—Taita Dios mandacuntaca, ¿imahuantaj ashtahuan chʼimbapurashari? 21Arishi, Dios mandacunca tandata ruraj shuj huarmi, quimsa taza cutata levadurahuan chapujpi, tucui chaputa pʼunguillichij shinamari— nircami.

Quichqui pungutami yaicuna canguichij

(Mat 7:13-14, 21-23)

22Jerusalenman Jesús ricushpaca, pueblocunapipish, aillu llajtacunapipish yachachishpami ricurca. 23Chashna ricujpimi shujca:

—Apunchij Jesús, ¿ashacunallachu quishpiricun?— nirca.

24Shina nijpi, Jesusca cashnami nirca:

—Quichqui pungutataj yaicunata mashcaichij. Achcacuna yaicusha nishpapish, manataj yaicui tucungachu. 25Punguta huasiyuj huichcashca qʼuipami, cancunaca canllamanta yaicusha nishpa: “Shamupashun, huasiyuj apu, yaicuchihuai” nicunguichij. Chashna nijpi huasiyujca: “Pipishchari canguichij, mana rijsinichu” ningami. 26Chashna nijpi cancunaca: “Quiquinhuanmari micurcanchij. Canllatajmari ñucanchij plazacunapica yachachircangui” nicunguichijmi. 27Chashna nijpi huasiyujca: “Mana rijsinichu” nijtaca uyaichigari. “Maimantapishchari canguichij. Caimanta anchuichij millaita rurajcuna” ningami. 28Chashna nishpa canllaman shitajpica, Ñaupa yaya Abrahamta, Isaacta, Jacobota, tucui Dios ima nishcata huillajcunata Taita Dios maipi mandacunpi ricushpaca huacanguichijmi, quirupish caniringuichijmi. 29Taita Dios mandacunpi micungapajca, inti llujshinmantapish, inti huashicunmantapish, janajmantapish, uramantapishmi tandanacushpa, meźapi tiyaringacuna. 30Chai punllapica, ‘Cunan caipi punta canchij’ nijcunaca, qʼuipami cangacuna. Cunan caipi qʼuipa cajcunarajmi, puntapi cangacuna— nircami.

Jesusca Jerusalenpi causajcunata llaquishpami huacashca

(Mat 23:37-39)

31Chai punllatajmi, maijan fariseocuna Jesuspajman chayamushpaca:

—Cantaca Herodesca, huañuchisha nicunmari. Caimanta utca rilla— nircacuna.

32Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Richij, chai atujtaca cashna nigrichij: “Riqui, cunanhuan, cayallahuanmi supaicunata llujshichishpa cachasha, ungushcacunatapish alliyachisha. Cayapaj cayami Ñuca ruracushcataca tucuchisha” ninmi nigrichij. 33Shina cajpipish cunanhuan, cayahuan, cayapaj cayahuanca Ñuca chayana cashcamanca rinallatajmi cani. Dios ima nishcata huillajca, shujtaj llajtapica mana huañuna canchu, Jerusalenpitajmi huañuna can.

34¡Ai, Jerusalenpi causajcunalla! Cancunaca, Dios ima nishcata huillajcunata huañuchijcunami canguichij. Cancunaman huillachun cachashcacunatapish, rumicunahuanmi shitarcanguichij. Tauca cutinmari mama atillpa huahuacunata cayashpa, ugllaj shina tandachisha nircani. Chaita rurasha nijpipish, cancunaca mana uyarcanguichijchu. 35Riquichij, chaimantami cancunapaj huasica shitashca saquirin. Cancunaman huillanimi: “Mandaj Dios cachajpi shamucujta allimari cangui” nishpa chasquina punllacama, Ñucataca manataj ricunguichijchu— nircami.

La Parola è Vita

Luca 13:1-35

La porta per il cielo è stretta!

1In quello stesso periodo vennero a riferire a Gesù che Pilato aveva fatto massacrare dei Giudei della Galilea, mentre stavano facendo sacrifici nel tempio di Gerusalemme.

2«Pensate, forse, che quelli fossero più peccatori degli altri uomini della Galilea?» disse loro Gesù. «E per questo motivo abbiano dovuto soffrire in quel modo? 3Niente affatto! Ma non capite che anche voi perirete, se non abbandonate le vie malvagie e non vi convertite a Dio?

4E che dite di quei diciotto uomini che morirono, schiacciati sotto la torre di Siloe? Erano forse loro i peggiori peccatori di Gerusalemme? 5Niente affatto! E anche voi, se non vi pentite, perirete!»

6Poi raccontò questa parabola: «Un uomo, aveva piantato un albero di fico nel suo giardino e andava spesso a vedere se cʼerano dei frutti fra i rami, ma rimaneva sempre deluso. 7Finalmente ordinò al suo giardiniere di abbatterlo. “Ho aspettato tre anni, e non mi ha fatto un solo fico!” disse il padrone, “perché devo preoccuparmi ancora? Quellʼalbero occupa il posto che potremmo usare per unʼaltra pianta!” Ma il giardiniere rispose: 8“Signore, dagli unʼaltra possibilità. Lascialo ancora un altrʼanno! Voglio zappare per bene la terra intorno e dargli del concime in abbondanza! 9Se avremo dei fichi il prossimo anno, bene, altrimenti, lo farai tagliare!”»

10Un sabato, Gesù stava insegnando in una sinagoga, 11quando vide una donna paralitica che da diciotto anni stava piegata in due e non riusciva a raddrizzarsi.

12Gesù la chiamò e le disse: «Donna, sei guarita dalla tua malattia!» 13La toccò e, immediatamente, ella poté raddrizzarsi. Immaginate quanto lodò e ringraziò Dio quella poveretta!

14Ma il capo della sinagoga rimase scandalizzato, perché Gesù aveva guarito la donna di sabato. Perciò si rivolse alla folla e gridò: «Ci sono sei giorni alla settimana per lavorare! Venite dunque in uno di quei giorni per farvi guarire, non di sabato!»

15Ma il Signore gli rispose: «Ipocriti, non lavorate anche voi di sabato? Non è, forse, di sabato che slegate il vostro bestiame e lo portate fuori dalla stalla ad abbeverarsi? 16È dunque sbagliato soltanto perché è sabato, liberare questa donna giudea dalla schiavitù in cui Satana lʼha tenuta per diciotto anni?»

17Queste parole confusero i nemici di Gesù, mentre tutta la gente era alle stelle dalla gioia per le meravigliose cose che Gesù aveva fatto.

18Di nuovo Gesù incominciò a parlare del Regno di Dio: «A che cosa rassomiglia il Regno?» diceva. «Come posso illustrarvelo? 19È come un piccolo granello di senape seminato in un orto: ben presto diventa un albero tanto alto, che gli uccelli vanno a vivere fra i suoi rami». 20-21Poi disse ancora: «Il Regno di Dio è come il lievito nella farina, che lavora di nascosto finché non ha reso la pasta gonfia e leggera».

22Gesù andava di città in città, di villaggio in villaggio, e strada facendo insegnava alla gente. Intanto sʼavvicinava sempre più a Gerusalemme.

23Un tale gli chiese: «Saranno soltanto pochi i salvati?»

Ed egli rispose: 24-25«La porta per il cielo è stretta. Datevi da fare per entrarvi, perché sono tanti davvero quelli che cercano di entrare, ma quando il capo di casa avrà chiuso la porta, allora sarà troppo tardi! E se allora vi troverete fuori a bussare e a pregare: “Signore, aprici la porta!” egli vi risponderà: “Io non vi conosco!”

26Allora voi direte: “Ma noi abbiamo mangiato e bevuto con te e tu hai insegnato per le nostre strade…”

27Ed egli replicherà: “Ve lo ripeto, non vi conosco. Non potete entrare qui, colpevoli come siete. Andatevene!”

28Allora piangerete, digrignando i denti, perché vedrete Abramo, Isacco, Giacobbe e tutti i profeti nel Regno di Dio, mentre voi ve ne starete fuori. 29Verranno da oriente e da occidente, da settentrione e da mezzogiorno e siederanno a mensa nel Regno di Dio. 30Tenete in mente questo: alcuni che sono disprezzati ora, saranno molto onorati dopo; ed alcuni che adesso sono tenuti in grande considerazione, in seguito saranno i meno importanti».

31Poco dopo alcuni Farisei gli dissero: «Vaʼ via di qui, se vuoi salvare la pelle, perché Erode vuole ucciderti!»

32Gesù rispose: «Andate a dire a quella volpe che continuerò a cacciare i demòni e a compiere miracoli di guarigione oggi e domani; e il terzo giorno raggiungerò la mia destinazione. 33Certo, devo camminare oggi, domani e dopodomani, perché non può essere che un profeta di Dio sia ucciso, se non a Gerusalemme!

34Gerusalemme, Gerusalemme, città che uccidi i profeti e lapidi tutti quelli che Dio ti manda per aiutarti. Quante volte ho voluto riunire i tuoi figli, come la chioccia protegge la covata sotto le ali! Ma tu non hai voluto! 35Ebbene, ora la vostra casa vi sarà lasciata deserta. E non mi rivedrete più, finché non direte: “Benvenuto colui che viene nel nome del Signore”».