Diospajman mana cutirijca chingaringami
1Jesús chashna yachachicujllapitajmi, taucacuna Paipajman shamurcacuna. Paicunami, Galilea llajta runacuna Diosman cushpa animalcunata huañuchicujpica, Pilatoca paicunata huañuchichishcata parlarcacuna. Chai huañuchishca runacunapaj yahuartami, animalcunapaj yahuarhuan chagrushca carca.
2Chaita parlajpimi Jesusca, cashna nirca: «¿‘Chashna huañuchishcacunaca, Galileapi causaj caishuj runacunata yalli millai juchayuj cashcamantami, chashna tucushca’ yuyanguichijchu? 3Mana yalli millai juchayuj cashcamantachu, chashnaca tucurca. Cancunapish Diospajman mana cutirishpaca, tucuicuna chai runacuna shinallatajmi chingaringuichij. Chaitaca huillanimi. 4Shinallataj Siloepi jatun torre llapishpa huañuchishca, chunga pusaj runacunatapish Jerusalenpi causajcunamanta yalli millai juchasapa cashcamantami, ‘Chashna huañushca canga’ yuyanguichijchari. 5Mana chaimantachu chashnaca tucurca. Cancunapish Diospajman mana cutirishpaca, chai runacuna shinallatajmi tucuicuna chingaringuichij. Chaitaca huillanimi» nircami.
6Yuyachij cai parlotapishmi, Jesusca cashna parlarca: «Shuj runaca, higo yuratami paipaj allpapi tarpushcata charirca. ‘¿Chai yurapi ñachu grano pʼucushca, imamí?’ nishpa ricugrishpaca, imata mana pʼucushcatami ricurca. 7Imata mana japishpaca, chagrata cuidajtaca: “Ñamari quimsa huatata cai yurapica, imata mana japini. ¿Imapajtaj yangaca cai allpapi shayacungalla? Pʼitishpa shitai” nircami. 8Chashna nijpica chagrata cuidajca, cashnami nirca: Apu, cai huatallahuan saquipai. Allpata cuyuchishpa, majadata churashpa ricusha. 9Chashna rurajpica pʼucungapishchari, mana pʼucujpica urmachinguilla» nircami.
Curcu huarmitami sabadopi Jesús alliyachishca
10Shuj sabadopimi, Jesusca tandanacuna huasipi yachachicurca. 11Chai ucupica, ña chunga pusaj huatata curcuyashpa, mana alli shayari tucuj huarmimi tiyacurca. Chai huarmitaca, unguchij supai japishpami, chashna unguchishca carca. 12Paita Jesús ricushpa cayashpami:
—Riqui, huarmi, ñami cambaj ungüita pʼichani— nirca.
13Chashna nishpa paipaj jahuapi maquita churajpica, chai huarmica ña alli shayarishpami, Taita Diosta alabarca. 14Ashtahuanpish tandanacuna huasipi mandajca, sabadopi Jesús chashna alliyachijta ricushpaca achcata pʼiñarishpami, chai huasipi tandanacushca cajcunataca cashna nirca:
—¿Manachu sujta punllallata imatapish rurangapajca charinchij? Chai punllacunapimari, jambichinamanca shamuna canguichij. Jambirinaman cashpapish sabadopica, mana shamunachu canguichij— nircami.
15Shina nijpi Apunchij Jesusca, cashnami nirca:
—Mishqui shimi jayaj shungu, maijan cancunapish huagrata, burrotaca sábado cajpipish, yacuta ubyachingapajca, ¿manachu cacharinguichij? 16Cai huarmicarin Abrahampaj huahuamari. Paitaca Satanasmari, chunga pusaj huatata cai ungüihuan huatashpa charicushca. Sábado cajpipish, paitaca alliyachinami cani— nircami.
17Jesús chashna nijpica, tucui Paita pʼiñajcunaca achcatami pingarircacuna. Cutin chaipi caj shujtajcunaca, Jesús chai tucui sumaj allicunata rurajta ricushpaca, achcata cushicurcacunami.
Mostazahuanpish, levadurahuanpish chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi
(Mat 13:31-33; Mar 4:30-32)
18Chai qʼuipami, Jesusca cashna nirca:
—Taita Dios mandacuntaca, ¿imaman rijchaj cashcatataj nishari? ¿Imahuantaj chʼimbapurashari? 19Dios mandacunca, mostaza muyu shinamari. Chai muyuca, shuj runa paipaj allpapi tarpujpica, huiñashpa jatun yurami tucun. Chai yurapica, pajarocunapish tʼaźinashpami causan— nircami.
20Jesusca caitapishmi nirca:
—Taita Dios mandacuntaca, ¿imahuantaj ashtahuan chʼimbapurashari? 21Arishi, Dios mandacunca tandata ruraj shuj huarmi, quimsa taza cutata levadurahuan chapujpi, tucui chaputa pʼunguillichij shinamari— nircami.
Quichqui pungutami yaicuna canguichij
(Mat 7:13-14, 21-23)
22Jerusalenman Jesús ricushpaca, pueblocunapipish, aillu llajtacunapipish yachachishpami ricurca. 23Chashna ricujpimi shujca:
—Apunchij Jesús, ¿ashacunallachu quishpiricun?— nirca.
24Shina nijpi, Jesusca cashnami nirca:
—Quichqui pungutataj yaicunata mashcaichij. Achcacuna yaicusha nishpapish, manataj yaicui tucungachu. 25Punguta huasiyuj huichcashca qʼuipami, cancunaca canllamanta yaicusha nishpa: “Shamupashun, huasiyuj apu, yaicuchihuai” nicunguichij. Chashna nijpi huasiyujca: “Pipishchari canguichij, mana rijsinichu” ningami. 26Chashna nijpi cancunaca: “Quiquinhuanmari micurcanchij. Canllatajmari ñucanchij plazacunapica yachachircangui” nicunguichijmi. 27Chashna nijpi huasiyujca: “Mana rijsinichu” nijtaca uyaichigari. “Maimantapishchari canguichij. Caimanta anchuichij millaita rurajcuna” ningami. 28Chashna nishpa canllaman shitajpica, Ñaupa yaya Abrahamta, Isaacta, Jacobota, tucui Dios ima nishcata huillajcunata Taita Dios maipi mandacunpi ricushpaca huacanguichijmi, quirupish caniringuichijmi. 29Taita Dios mandacunpi micungapajca, inti llujshinmantapish, inti huashicunmantapish, janajmantapish, uramantapishmi tandanacushpa, meźapi tiyaringacuna. 30Chai punllapica, ‘Cunan caipi punta canchij’ nijcunaca, qʼuipami cangacuna. Cunan caipi qʼuipa cajcunarajmi, puntapi cangacuna— nircami.
Jesusca Jerusalenpi causajcunata llaquishpami huacashca
(Mat 23:37-39)
31Chai punllatajmi, maijan fariseocuna Jesuspajman chayamushpaca:
—Cantaca Herodesca, huañuchisha nicunmari. Caimanta utca rilla— nircacuna.
32Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:
—Richij, chai atujtaca cashna nigrichij: “Riqui, cunanhuan, cayallahuanmi supaicunata llujshichishpa cachasha, ungushcacunatapish alliyachisha. Cayapaj cayami Ñuca ruracushcataca tucuchisha” ninmi nigrichij. 33Shina cajpipish cunanhuan, cayahuan, cayapaj cayahuanca Ñuca chayana cashcamanca rinallatajmi cani. Dios ima nishcata huillajca, shujtaj llajtapica mana huañuna canchu, Jerusalenpitajmi huañuna can.
34¡Ai, Jerusalenpi causajcunalla! Cancunaca, Dios ima nishcata huillajcunata huañuchijcunami canguichij. Cancunaman huillachun cachashcacunatapish, rumicunahuanmi shitarcanguichij. Tauca cutinmari mama atillpa huahuacunata cayashpa, ugllaj shina tandachisha nircani. Chaita rurasha nijpipish, cancunaca mana uyarcanguichijchu. 35Riquichij, chaimantami cancunapaj huasica shitashca saquirin. Cancunaman huillanimi: “Mandaj Dios cachajpi shamucujta allimari cangui” nishpa chasquina punllacama, Ñucataca manataj ricunguichijchu— nircami.
Chemare la pocăință
1În acea vreme au sosit unii și I‑au istorisit lui Isus despre galileenii al căror sânge îl amestecase Pilat cu jertfele lor. 2Isus, răspunzând, le‑a zis: „Credeți că acești galileeni au fost mai păcătoși decât toți ceilalți galileeni, pentru că au suferit aceste lucruri? 3Vă spun că nu! Dar dacă nu vă pocăiți, toți veți pieri într‑un fel asemănător! 4Sau credeți că acei optsprezece peste care a căzut turnul Siloamului și i‑a omorât au fost mai vinovați decât toți ceilalți oameni care locuiesc în Ierusalim? 5Vă spun că nu! Ci dacă nu vă pocăiți, toți veți pieri într‑un fel asemănător5 Sau: toți veți pieri, de asemenea.!“
6Apoi le‑a spus această pildă: „Un om avea un smochin plantat în via sa. A venit să caute roade în el, dar n‑a găsit. 7Atunci i‑a zis agricultorului: «Iată că sunt deja trei ani de când vin și caut roade în acest smochin, dar nu găsesc! Taie‑l deci! De ce să mai secătuiască pământul degeaba?!»
8Însă acesta, răspunzând, i‑a zis: «Stăpâne, mai lasă‑l și anul acesta, iar eu voi săpa în jurul lui și îi voi pune gunoi. 9Poate că, de acum înainte, va face roade. Dacă nu, îl vei tăia!»“
Vindecarea unei femei într‑o zi de Sabat
10Într‑o zi de Sabat, Isus dădea învățătură într‑una din sinagogi. 11Și iată că acolo era o femeie care de optsprezece ani avea un duh de neputință. Ea era încovoiată și nu se putea îndrepta pe deplin. 12Când a văzut‑o, Isus a chemat‑o și i‑a zis: „Femeie, ești eliberată de neputința ta!“ 13El Și‑a întins mâinile peste ea și deodată ea s‑a îndreptat; și‑L slăvea pe Dumnezeu.
14Însă conducătorul sinagogii, indignat că Isus a vindecat în ziua de Sabat, a zis mulțimii:
– Sunt șase zile în care trebuie să se lucreze. Veniți deci în acele zile să fiți vindecați, nu în ziua de Sabat!
15Dar Domnul i‑a răspuns și a zis:
– Ipocriților! Oare în ziua de Sabat nu‑și dezleagă fiecare dintre voi boul sau măgarul de la iesle și‑l duce să‑l adape?! 16Această femeie, care este o fiică a lui Avraam și pe care, iată, Satan a ținut‑o legată timp de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua de Sabat?
17Toți împotrivitorii Lui au rămas de rușine când a zis aceste lucruri. Și întreaga mulțime se bucura de toate lucrurile minunate care se înfăptuiau prin El.
Pilda bobului de muștar și a drojdiei
(Mt. 13:31-32; Mc. 4:30-32)
18Prin urmare, El a zis:
– Cu ce seamănă Împărăția lui Dumnezeu și cu ce o voi asemăna? 19Ea este ca un bob de muștar pe care l‑a luat un om și l‑a aruncat în grădina lui. El a crescut și a devenit un pom, iar păsările cerului și‑au făcut cuiburi între ramurile lui.
20El a zis iarăși:
– Cu ce voi asemăna Împărăția lui Dumnezeu? 21Este ca drojdia pe care a luat‑o o femeie și a pus‑o21 Lit.: a ascuns‑o. în trei măsuri21 Gr.: trei sata (ebr.: trei seah). Un saton avea aproximativ 7 l. Cantitatea totală era de aproximativ 22 l, suficientă pentru a hrăni peste 100 de oameni. de făină, până a dospit tot aluatul.
Intrarea în Împărăție
(Mt. 7:13-14, 22-23; 8:11-12)
22Isus trecea prin cetăți și prin sate, dând învățătură și continuându‑Și călătoria spre Ierusalim.
23Cineva L‑a întrebat:
– Doamne, numai câțiva vor fi mântuiți?
El le‑a zis:
24– Străduiți‑vă să intrați pe ușa cea îngustă! Căci vă spun că mulți vor încerca să intre, dar nu vor putea. 25Odată ce Stăpânul casei se va ridica și va încuia ușa, voi, stând afară, veți începe să bateți la ușă și să ziceți: „Doamne, deschide‑ne!“ Dar El, răspunzând, vă va zice: „Nu știu de unde sunteți.“ 26Atunci veți începe să ziceți: „Noi am mâncat și am băut înaintea Ta, și pe străzile noastre ai dat Tu învățătură!“ 27Dar El, răspunzând, vă va zice: „Vă spun că nu știu de unde sunteți. Îndepărtați‑vă de la Mine, voi, toți lucrătorii nedreptății!“
28Va fi plânsul și scrâșnirea dinților când îi veți vedea pe Avraam, pe Isaac, pe Iacov și pe toți profeții în Împărăția lui Dumnezeu, iar pe voi alungați! 29Vor veni de la Răsărit și de la Apus, de la Nord și de la Sud și se vor așeza la masă în Împărăția lui Dumnezeu. 30Și iată că sunt unii dintre cei din urmă care vor fi cei dintâi și sunt unii dintre cei dintâi care vor fi cei din urmă.
Plângere asupra Ierusalimului
(Mt. 23:37-39)
31Chiar în ceasul acela au venit câțiva farisei și I‑au zis:
– Pleacă și du‑Te de aici, căci Irod vrea să Te omoare!
32El le‑a răspuns:
– Duceți‑vă și spuneți‑i acelei vulpi: iată, alung demoni și înfăptuiesc vindecări azi și mâine, iar a treia zi voi termina. 33Trebuie însă ca azi, mâine și poimâine să‑Mi continui drumul, pentru că nu se poate ca un profet să piară afară din Ierusalim.
34Ierusalime, Ierusalime, care omori profeții și ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine! De câte ori am vrut să‑ți adun copiii așa cum își adună cloșca puii sub aripi, dar n‑ați vrut! 35Iată, casa vă este lăsată pustie! Vă spun că nicidecum nu Mă veți mai vedea până când nu va veni vremea când veți zice: „Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!“35 Vezi Ps. 118:26.
