Lucas 12 – MTDS & NVI

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 12:1-59

Fariseocuna yachachishcaca levadura shinami

(Mat 10:19-20, 28-33; 12:32)

1Jesús chashna rimacujllapitajmi, huaranga huaranga gentecuna, caishuj chaishuj sarurinacui tandanacumurca. Chaipimi Jesusca, Paipaj yachacujcunataraj cashna nirca: «Fariseocunapaj levadurataca, pajta chasquinguichijman. Pajta paicuna shinallataj mishqui shimi jayaj shungucuna canguichijman. 2Ima pacashca tiyacujpish, yachaj chayaringatajmi. Ima huashalla rurashcapish ricuringatajmi. 3Chaimanta riquichij, imata cancuna amsapi nishcapish, achij punllapimi ricuringa. Huasi ucupi huichcarishpa, rinrinllapi imata parlanacushcatapish, huasi jahuamantami caparingacuna.

4Ñucahuan apanacujcuna cajpimi, cancunamanca caita huillani. Cuerpota huañuchijcunataca, ama manchaichijchu. Huañuchishca qʼuipaca, imata mana rurai tucuncunachu. 5Pita manchana cashcata huillasha: Causaita quichushca huasha, ucu pachaman cachai tucuj Diosta manchaichij. Paillatami, cancunaca manchana canguichij. 6¿Manachu ishqui cullquipi pichca pajarocunata cʼatuncuna? Chashna cajpipish Diosca, pajarocunataca shujllatapish mana cungarinchu. 7Cancunacarin uma ajchacama, tucuita yupashcatamari charin. Chaimanta, ama manchaichijchu, cancunaca achca pajarocunatapish yallimari valinguichij.

8Cancunaman huillanimi: Shujtajcunaman Ñucamanta huillajtaca, Runa Aichayuj Ñucapish jahua pacha Diospaj angelcunapaj ñaupajpi huillashami. 9Ashtahuanpish shujtajcunaman Ñucamanta mana huillajtaca, Ñucapish jahua pacha Diospaj angelcunapaj ñaupajpica mana huillashachu.

10Runa Aichayuj Ñucata maijanpish pʼiñashpa rimashcataca, Diosca perdonangami. Maijanpish jucha illaj Espirituta pʼiñashpa cʼamijtaca, Diosca manataj perdonangachu.

11Tandanacuna huasicunaman, mandajcunapajman, juezcunapajmanpish cancunata pushashpa tapujpica, ‘¿Imatataj nishun, imatataj rimashun?’ nishpa, ama manchanguichijchu. 12Cancuna rimacujpica, jucha illaj Espiritullatajmi imallata rimana cashcata yuyachinga» nircami.

Charij upa runahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

13Jesús chashna nicujpimi, ñapish chai uyacujpuramanta shuj runaca:

—Yachachij, ñuca huauquita yaya mamapajta ñuca japina cashcata raquichun nipai— nirca.

14Shina nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—¿Ñucataca pitaj cancunapaj juez cachun, mana cashpaca chaupishpa cuj cachun churarcari? 15Riquichij, pajta ñataj mitsa tucushpa, imatapish ashtahuan charina yuyailla canguichijman. Achcata charishcacunaca, mana causaita cunchu— nircami.

16Chashna nishpaca, yuyachij cai parlotapishmi cashna parlarca: «Shuj charij runapaj allpapimi, achca granocuna pʼucurca. 17Chaimantami paica: “¿Imatataj rurashari? ¿Maipitaj cai tucuitaca huaquichishari?” nishpa yuyarirca. 18Chashna yuyacushpallami, cashna nirirca: Arishi, caita rurasha: Cai huaquichina huasicunata urmachishpa, shujtaj ashtahuan jatun huasicunata shayachisha. Ñuca tucui granocunatapish, imalla charishcatapish chaipi huaquichisha. 19Chashna huaquichishpaca: ‘Ñuca almalla, cunantajca achcatami tauca huatacunapaj huaquichishcata charini. Micucui, ubyacui, cushicucui, samaricui’ niricurcami. 20Ashtahuanpish Taita Diosca, paitaca: “Rumi shungu runa, cunan tutallatajmari huañungui. ¿Can huaquichishca, cai tucui charinacunataca, pichari japinga?” nircami. 21Cai causaillapi quiquinpajlla tandachishpa huaquichijca, Taita Diospaj ñaupajpica imata mana charingachu» nircami.

‘Jahua pachapi charij tucunata mashcaichij’ nishcami

(Mat 6:19-21, 25-34; 24:45-51)

22Jesusca chashna nishca qʼuipami, Paipaj yachacujcunataca cashna nirca: «Chashna cashcamanta cancunaca: ‘¿Imatataj micushun?’ nishpa, cuerpopipish: ‘¿Imatataj churashun?’ nishpa, ama chai yuyailla causaichijchu. 23Causaimari micunatapish yalli, cuerpomari churanatapish yalli. 24Cuervocunata ricushpa yuyarichij. Paicunaca mana tarpunchu, pʼucushca granotapish mana huaquichinchu, mana pʼutsanchu. Chashna cajpipish, Taita Diosca paicunamanca caranllamari. Cancunacarin pajarocunatapish yallimari canguichij. 25¿Pi cancunataj jatunyasha niricushpalla, chaupi varata huiñai tucunguichij? 26Cai ashallatapish mana rurai tucushpaca, ¿ima nishpataj ima shujtajtacarin chai yuyailla causanguichigari?

27Lirio sisacuna sumajta huiñacujta ricushpa yuyarichij. Paicunaca mana imata ruranchu, mana puchcanchu. Ashtahuanpish cancunaman huillanimi. Salomonpish yallitaj charij cashcahuan, manataj cai sisacuna shina sumajtaca churarircachu. 28Taita Diosca, chagrapi cunan sumajta sisashca, cayaca hornopi rupachishca cana qʼuihuatapish, chashna sumajtamari huiñachin. Cancunamancarin chaitapish yallimari churachinga. Chaita yachashca jahuaca, ¿ima nishpataj mana tucui shunguhuan cringuichij? 29Chaimanta ‘¿Imatataj churashun, imatataj micushun, ubyashun?’ nishpa, ama chai yuyailla musparishpa causaichijchu. 30Cai pachapajlla causajcunami, tucui chaicunata charina yuyailla purincuna. Ashtahuanpish cancunapaj Yayaca, cancunapaj chaicuna illashcataca ricunllatajmi. 31Ashtahuantajca, Taita Dios mandashca shina causanata mashcaichij. Chashna chai yuyailla cajpica, ima illashcatapish Diosllataj cungallami.

32Ñuca ovejacunalla, ashalla cashpapish ama manchaichijchu. Cancunapaj Yayamari, Pai mandanataca cancunaman cushpa cushicushca. 33Cancuna charishcata cʼatushpa, huajchacunaman cuichij. Chashna rurashpa, jahua pachapi huiñaita mana ismuj costalcunapi huaquichichij. Chaipica shuhuapish mana yaicunchu, polillapish mana tiyanchu. 34Maipimi imata huaquichishpa charinguichij, chaillatami cancunapaj shunguca yuyacunga.

Alli allichirishca shuyachun mandashcami

35Cancunaca lamparata japichishca, alli chumbillirishca shina alli yuyaihuan shuyacuichij. 36Caźaracun bodamanta amo shamushpa, pungupi huajtajpi pascangapaj chaparacuj runacuna shina, yuyaipi caichij. 37Chashna chaparacujta amo japijpica, chai runaca cushicungami. Chai amoca, pai quiquin sumajta allichishpa tiyachishpami caranga, chashnatajmi canga. 38Amo chaupi tutata cashpa, tutamantata cashpa shamushpapish, chaparacujta japijpica, chai runacunaca cushicungami. 39Ashtahuanpish caita yuyarichij: Shuhua shamunata, huasiyuj yachashpaca, paipaj huasita jutcushpa imata shuhuachunca mana saquinmanchu. 40Chashnallataj cancunapish, alli allichirishca chaparacuichij. Cancuna mana yuyashcapimi, Runa Aichayuj Ñucaca shamusha» nircami.

41Chashna nijpimi, Pedroca:

—Apunchij Jesús, ¿yuyachij cai parlotaca ñucanchijllamanchu huillarcangui, mana cashpaca tucuicunamanchu huillarcangui?— nirca.

42Chashna nijpica, Apunchij Jesusca cashnami nirca:

—¿Maijantaj alli caźuj, alli yuyaiyuj runa canga? Amo paipaj huasita ricuchun, ña carana cajpica paipaj runacunaman carachun saquijpi, chaita alli pajtachij runami alli runatajca. 43Imallata rurachun saquishcata amo shamungacama chashna alli pajtachicuj runaca cushicungami. 44Chashna allita ruraj runataca, amoca tucui imalla charishcacunata ricuchunmi churanga, chashnatajmi canga. 45Ashtahuanpish chai runaca: “Ñuca amoca mana utca shamungachu” nishpa, amopaj caishuj servij cʼaricunatapish, huarmicunatapish macacungachari. Chashna rurashpaca paica micucunga, ubyacunga, machacungachari. 46Chashna rurashpa mana yuyai puricui punllapi, mana yachashca horaspi amo shamushpaca, chai runataca jatunta llaquichishpami, mana caźuj runacunahuan tandachishpa llaquipi churanga.

47Chai runaca, amo imata rurachun nishcata yachashca jahua mana caźushcamanta, mana rurashcamantaca achcata macashcami canga. 48Mana yachajtaca, pai mana yachashcamanta ima mana allita rurajpipish, mana yalli macashcachu canga. Maijanman yallillata cushca cashpaca, yallillatami mañanga. Maijanman achcata mingashca cashpaca, ashtahuanmi cuchun ninga.

‘Ñucata crijpica pʼiñangacunami’ nishcami

(Mat 10:34-36)

49Ñucaca, cai pachapi ninata japichingapajmari shamurcani. Ña rupacushca canman ninimi. 50Ñucaca bautiźarinarajmi cani. Chai pajtangacamaca, llaquihuan huañucunimari. 51¿Ñucataca, cai pachapi sumaj causaita cungapaj shamushcatachu yuyanguichij? Cancunaman huillanimi: Mana chaita cungapajchu shamurcani. Ashtahuanpish pʼiñanacui tiyachunmi shamurcani. 52Cunanmantapacha shuj huasipi pichcapura causacushpaca, ishquica quimsata pʼiñangami, mana cashpaca, quimsami ishquita pʼiñanga. 53Shinallataj yayaca churita, churica yayata, mamaca ushushita, ushushica mamata, suegraca nuerata, nueraca suegratami pʼiñanga— nircami.

Ima punllacunapi cashcataca mana yachanguichijchu

(Mat 5:25-26; 16:1-4; Mar 8:11-13)

54Jesusca, Paita uyaj chai tucui gentecunataca cashnapishmi nirca:

—Inti huashicun ladota pʼuyu ricurijpica, ‘Ña tamyangami’ ninguichijmi. Chaica pajtantajmi. 55Huichi huaira jatarijpica, ‘Ña usyaringami’ ninguichijmi. Chaipish pajtantajmi. 56Mishqui shimi jayaj shungucuna, cancunaca pʼuyuta huairata ricushpaca, punllacuna ima shina canata yachanguichijmi. ¿Cutin ima nishpataj ima punllacunapi causacushcataca, mana ricui tucunguichigari? 57¿Ima nishpataj cancunallatajca ima alli cashcata, ima mana alli cashcata mana yuyari tucunguichigari? 58Maijan canta pʼiñashpa juezpajman pushacujpica, juezpajman ama pushachun, ñanta ricushparaj paihuan alli tucunata mashcangui. Juezpajman pushajpica, cantaca carcelpi churachun soldadoman cungami. Soldadoca, canta carcelpi churangami. 59Chaimantaca tucui cullquita cungacama mana llujshinguichu, chashnatajmi canga— nircami.

Nueva Versión Internacional

Lucas 12:1-59

Advertencias y estímulos

12:2-9Mt 10:26-33

1Mientras tanto, se habían reunido millares de personas, tantas que se atropellaban unas a otras. Jesús comenzó a hablar, dirigiéndose primero a sus discípulos: «Cuídense de la levadura de los fariseos, o sea, de la hipocresía. 2No hay nada encubierto que no llegue a revelarse ni nada escondido que no llegue a conocerse. 3Así que todo lo que ustedes han dicho en la oscuridad se dará a conocer a plena luz y lo que han susurrado a puerta cerrada se proclamará desde las azoteas.

4»A ustedes, mis amigos, les digo que no teman a los que matan el cuerpo, pero después no pueden hacer más. 5Les voy a enseñar más bien a quién deben temer: teman al que, después de dar muerte, tiene poder para echarlos al infierno. Sí, les aseguro que a él deben temer. 6¿No se venden cinco gorriones por dos moneditas?12:6 moneditas. Lit. asaria. Sin embargo, Dios no se olvida de ninguno de ellos. 7De hecho, él les tiene contados aun los cabellos de su cabeza. No tengan miedo, ustedes valen más que muchos gorriones.

8»Les aseguro que a cualquiera que me confiese delante de los demás, también el Hijo del hombre lo confesará delante de los ángeles de Dios. 9Pero al que me niega delante de los demás, se le negará delante de los ángeles de Dios. 10Y todo el que pronuncie alguna palabra contra el Hijo del hombre será perdonado, pero el que blasfeme contra el Espíritu Santo no tendrá perdón.

11»Cuando los lleven a comparecer ante las sinagogas, los gobernantes y las autoridades, no se preocupen de cómo van a defenderse o qué van a decir, 12porque en ese momento el Espíritu Santo les enseñará lo que deben responder».

Parábola del rico insensato

13Uno de entre la multitud le pidió:

—Maestro, dile a mi hermano que comparta la herencia conmigo.

14—Hombre —respondió Jesús—, ¿quién me nombró a mí juez o árbitro entre ustedes?

15»¡Tengan cuidado! —advirtió a la gente—. Absténganse de toda avaricia; la vida de una persona no depende de la abundancia de sus bienes».

16Entonces les contó esta parábola:

—El terreno de un hombre rico produjo una buena cosecha. 17Así que se puso a pensar: “¿Qué voy a hacer? No tengo dónde almacenar mi cosecha”. 18Por fin dijo: “Ya sé lo que voy a hacer: derribaré mis graneros y construiré otros más grandes, donde pueda almacenar todo mi grano y mis bienes. 19Y diré: Alma mía, ya tienes bastantes cosas buenas guardadas para muchos años. Descansa, come, bebe y goza de la vida”. 20Pero Dios le dijo: “¡Necio! Esta misma noche te van a reclamar la vida. ¿Y quién se quedará con lo que has acumulado?”.

21»Así sucede al que acumula riquezas para sí mismo, en vez de ser rico delante de Dios».

No se preocupen

12:22-31Mt 6:25-33

22Luego dijo Jesús a sus discípulos:

—Por eso les digo: No se preocupen por su vida, qué comerán; ni por su cuerpo, cómo se vestirán. 23La vida tiene más valor que la comida y el cuerpo más que la ropa. 24Fíjense en los cuervos: no siembran ni cosechan, ni tienen almacén ni granero; sin embargo, Dios los alimenta. ¡Cuánto más valen ustedes que las aves! 25¿Quién de ustedes, por mucho que se preocupe, puede añadir una sola hora al curso de su vida?12:25 puede añadir … su vida. Alt. puede aumentar su estatura siquiera medio metro (lit. un codo). 26Ya que no pueden hacer algo tan insignificante, ¿por qué se preocupan por lo demás?

27»Fíjense cómo crecen los lirios. No trabajan ni hilan; sin embargo, les digo que ni siquiera Salomón, con todo su esplendor, se vestía como uno de ellos. 28Si así viste Dios a la hierba que hoy está en el campo y mañana es arrojada al horno, ¡cuánto más hará por ustedes, gente de poca fe! 29Así que no se afanen por lo que han de comer o beber; dejen de atormentarse. 30El mundo pagano anda tras todas estas cosas, pero su Padre sabe que ustedes las necesitan. 31Por el contrario, busquen el reino de Dios y estas cosas les serán añadidas.

32»No tengan miedo, mi rebaño pequeño, porque es la buena voluntad del Padre darles el reino. 33Vendan sus bienes y den a los pobres. Provéanse de bolsas que no se desgasten; acumulen un tesoro inagotable en el cielo, donde no hay ladrón que aceche ni polilla que destruya. 34Porque donde esté su tesoro, allí estará también su corazón.

La vigilancia

12:35-36Mt 25:1-13; Mr 13:33-37

12:39-40,42-46Mt 24:43-51

35»Manténganse listos, con la ropa bien ajustada12:35 Manténganse … ajustada. Lit. Tengan sus lomos ceñidos. y las lámparas encendidas. 36Pórtense como siervos que esperan a que regrese su señor de un banquete de bodas, para abrirle la puerta tan pronto como él llegue y toque. 37Dichosos los siervos a quienes su señor encuentre pendientes de su llegada. Les aseguro que se ajustará la ropa, hará que los siervos se sienten a la mesa y él mismo se pondrá a servirles. 38Sí, dichosos aquellos siervos a quienes su señor encuentre preparados, aunque llegue a la medianoche o de madrugada.12:38 a la medianoche o de madrugada. Lit. en la segunda o tercera vigilia. 39Pero entiendan esto: si un dueño de casa supiera a qué hora va a llegar el ladrón, no lo dejaría forzar la entrada. 40Así mismo deben ustedes estar preparados, porque el Hijo del hombre vendrá cuando menos lo esperen.

41—Señor —le preguntó Pedro—, ¿cuentas esta parábola para nosotros o para todos?

42Respondió el Señor:

—¿Quién es el mayordomo fiel y prudente a quien su señor deja encargado de los siervos para repartirles la comida a su debido tiempo? 43Dichoso el siervo cuando su señor, al regresar, lo encuentra cumpliendo con su deber. 44Les aseguro que lo pondrá a cargo de todos sus bienes. 45Pero ¿qué tal si ese siervo se pone a pensar: “Mi señor tarda en volver” y luego comienza a golpear a los criados y a las criadas, a comer, a beber y emborracharse? 46El señor de ese siervo volverá el día en que el siervo menos lo espere y a la hora menos pensada. Lo castigará severamente y le impondrá la condena que reciben los incrédulos.12:46 lo castigará … incrédulos. Lit. lo cortará en dos y fijará su porción con los incrédulos.

47»El siervo que conoce la voluntad de su señor y no se prepara para cumplirla recibirá muchos golpes. 48En cambio, el que no la conoce y hace algo que merezca castigo recibirá pocos golpes. A todo el que se le ha dado mucho se le exigirá mucho; y al que se le ha confiado mucho se le pedirá aún más.

División en vez de paz

12:51-53Mt 10:34-36

49»He venido a traer fuego a la tierra y ¡cómo quisiera que ya estuviera ardiendo! 50Pero tengo que pasar por la prueba de un bautismo y ¡cuánta angustia siento hasta que se cumpla! 51¿Creen ustedes que vine a traer paz a la tierra? ¡Les digo que no, sino división! 52De ahora en adelante estarán divididos cinco en una familia, tres contra dos y dos contra tres. 53Se enfrentarán el padre contra su hijo y el hijo contra su padre, la madre contra su hija y la hija contra su madre, la suegra contra su nuera y la nuera contra su suegra.

Señales de los tiempos

54Luego añadió Jesús, dirigiéndose a la multitud:

—Cuando ustedes ven que se levanta una nube en el occidente, enseguida dicen: “Va a llover” y así sucede. 55Y cuando sopla el viento del sur, dicen: “Va a hacer calor” y así sucede. 56¡Hipócritas! Ustedes saben interpretar la apariencia de la tierra y del cielo. ¿Cómo es que no saben interpretar el tiempo actual?

57»¿Por qué no juzgan por ustedes mismos lo que es justo? 58Si tienes que ir con un adversario al magistrado, procura reconciliarte con él en el camino, no sea que te lleve por la fuerza ante el juez, el juez te entregue al alguacil y el alguacil te meta en la cárcel. 59Te digo que no saldrás de allí hasta que pagues el último centavo.12:59 centavo. Lit. lepton.