Lucas 10 – MTDS & CST

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 10:1-42

Jesusca canchis chungatami huillagrichun cachashca

(Luc 9:3-5; Mat 10:23-24; 11:20-27; 13:16-17)

1Chai qʼuipami Apunchij Jesusca, Pai maillaman rina cashca pueblocunapi, aillu llajtacunapi ñaupashpa huillagrichun, canchis chunga yachacujcunata ishquipura, ishquipurata cacharca. 2Cachacushpaca cashnami nirca: «Tandana chagraca achcamari, tandajcunamari ashalla. Chaimanta, chagrayujtaca ashtahuan tandajcunata cachachun mañaichigari. 3Richijlla, cancunataca, malta ovejacunata atujcunapaj chaupiman cachaj shinami cachani. 4Mochilatapish, cullquitapish, pargatetapish ama apashpa ringuichijchu. Ñanpi tupajcunatapish, ‘¿Allillachu cangui?’ nishpa, ama uniyanguichijchu. 5Mai huasiman chayashpaca: “Sumaj causaita charipaichij” ninguichijraj. 6Chai huasipi sumaj causaita munaj maijan tiyajpica, cancuna nishca shinallataj chaipi sumaj causai tiyangami. Mana tiyajpica, sumaj causaica cancunapajllamantaj tigrangallami. 7Cancunata chasquij huasillapitaj ima carashcata micushpa, ubyashpa saquiringuichijlla. Imata ruraj runaca causanapaj chasquinatajmi can. Pajta huasin huasin puringuichijman. 8Mai puebloman chayajpi alli chasquijpica, chai pueblopipish carashcata micunguichijlla. 9Chai pueblopi ungushcacuna tiyajpipish, alliyachinguichij. Chashna rurashpaca: “Taita Dios mandanamari cancunapajman chayamushca” nishpa huillanguichij. 10Mai puebloman cancuna yaicujpi mana chasquijpica, ñancunaman llujshishpa cashna ninguichij: 11“Caita alli uyaichij, Taita Dios mandanaca cancunapajmantajmi chayamurca. Cancunallataj mana chasquishcamantaca, cancunapaj pueblopi japirishca ñutu allpatapish, ñucanchij chaquicunamantaca caillapitajmi chaspirinchij” ninguichij. 12Ñucatajmi caita huillani, Dios llaquichina punllapica, Sodoma pueblotapish yallitami llaquichinga.

13¡Ai, Corazín pueblolla! ¡Ai, Betsaida pueblolla, imachari tucunguichij! Cancunapajpica cai tucui milagrocunatami rurashcani. Tiropi, Sidonpi chaicunata rurashca cajpica, sarunmantajmi llaquirishpa cañamaźuta churarishpa, ushpahuan armarishpa, Diospajman cutirinman carca. 14Cancunata Dios llaquichi punllapica, cancunatamari Tiropi, Sidonpi causajcunata yalli llaquichinga. 15Capernaumpi causajcunalla, cancunatacarin jahua pachacamami huichiyachirca. Chaipi tiyacushpapish, Hadesmanmari shitashca cagringuichij.

16Maijan cancunata uyajca, Ñucatami uyan. Cancunata pʼiñajca, Ñucatami pʼiñan. Ñucata pʼiñajca, mana Ñucallatachu pʼiñan, Ñucata cachaj Yayatatajmi pʼiñan» nircami.

17Jesús cachashca canchis chunga huillajcunaca, cushicushpa tigramushpami:

—Apunchij Jesuslla, Cambaj shutipica supaicunapish ñucanchijta caźushpa llujshinllamari— nircacuna.

18Chashna nijpi Jesusca, cashnami nirca:

—Ari, Ñucaca Satanastaca relampa shina jahuamanta urmajtatajmari ricurcani. 19Ñucamari cancunamanca culebracunata, alacrancunata sarui tucunata curcani. Cancunata pʼiñaj diablotapish caźuchi tucunatami curcani. Chaimanta cancunataca, ima mana llaquichi tucungachu. 20Shina cajpipish supaicunata manchachishpa llujshichishcallamantaca, ama cushicuichijchu. Ashtahuanpish cancunapaj shuticuna jahua pacha libropi quillcashca cashcamanta cushicuichij— nircami.

21Jesusca chashna nicushpami, Diospaj Espíritu cushichijpi achcata cushicushpa, cashna nirca: «Jahua pachata, cai pachata Mandaj Ñuca Yayalla, Cantaca ‘Allimari cangui’ ninimi. Caicunataca alli yuyaiyuj, alli yachajcunamanca, pacashpa mana yachachishcanguichu. Ashtahuanpish, huahua shinacunamanmi, yachana yuyaita cushpa yachachishcangui. Yayitolla, chashna rurana Cambaj alli cajpimi, cashna rurashcangui.

22Ñuca Yayaca, tucuitami Ñucaman curca. Ñuca pipaj Churi cashcataca pi mana yachanchu, Ñuca Yayallami yachan. Shinallataj Ñuca Yaya pi cashcatapish, pi mana yachanchu. Ñucaca Paipaj Churi cashcamanta, Ñucallami yachani. Ñuca rijsichisha nishcacunallami, Ñuca Yaya pi cashcataca yachan» nircami.

23Chashna nishpaca, Paipaj yachacujcunata tigralla ricushpami, paicunallata cashna nirca: «Cancuna cunan ricucushcata, quiquin ñahuihuan ricujcunaca cushi cachun. 24Cancunamanca caita ninimi: Dios ima nishcata huillajcunapish, jatun mandajcunapish cancuna ricucushcataca ricushun yuyashpapish, manataj ricui tucurcacunachu. Cancuna cunan uyacushcata uyashun nishpapish, mana uyarcacunachu» nircami.

Samaria llajta alli shungu runamantami Jesús parlashca

25Chashna nicujpimi, Mandashcata yachachij shuj runaca, Jesús imapi pandarijpica juchachingapaj, shayarishpa cashna tapurca:

—Yachachij, ¿imata rurashpataj huiñai causaitaca charisha?— nircami.

26Chashna nijpi Jesusca:

—¿Dios Mandashcapica imatataj quillcashca? ¿Ima nicujtataj ricungui?— nircami.

27Chashna nijpimi, chai yachachijca, cashna nishca tiyacujta huillarca:

—“Canta Mandaj Diostaca, cambaj tucui shunguhuan, tucui almahuan, tucui fuerzahuan, tucui yuyaihuan, cʼuyangui. Shujtajcunatapish can quiquinta shinallataj cʼuyangui” ninmi— nirca.

28Shina nijpi, Jesusca:

—Allitami cutichingui. Chaicunata pajtachishpaca, huiñai causaita charinguimi— nircami.

29Chashna nijpi chai runaca, paillataj alli ricurisha nishpami:

—¿Pi shujtajtataj cʼuyana cani?— nirca.

30Chashna nijpimi, Jesusca cashna parlarca:

—Shuj runami, Jerusalenmanta Jericoman uriyacurca. Chai runa ñanta uriyacujpi shuhuacuna japishpami, churanacama tucuita quichushpa, chahuata huañujta macashpa rircacuna. 31Chai ñanllatataj shuj cura shamushpaca, chai runa chashna siricujpipish, ricushpa rircallami. 32Shinallataj shuj levita runapish, chai ñanllatatajmi shamurca. Paipish chai runa chashna siricujpica, ricushcahuan rircallami. 33Chai qʼuipaca, Samariamanta shuj runapish chai ñanllatatajmi shamurca. Chai runarajmi chashna siricuj runata ricushpaca, anchata llaquirca. 34Chaimantami paipajman cʼuchuyashpaca, chugricunata aceitehuan, vinohuan jambishpa, linsohuan pilluchirca. Chashna rurashpaca, paipaj burropi tiyachishpami, shuj poźada huasiman pushashpa, chaipi alli cuidarca. 35Chai Samaria llajta runa cayandij punllata ña rigrishpaca, ishqui denario cullquitami chai huasiyujman curca. Chaita cushpami: “Cai runata alli ricucupangui. Cai cullqui mana pajtajpica, ñuca tigramushpa ashtahuan cupashallami” nishpa mingashpa saquirca. 36Canpica, chai shuhuacuna llaquinayajta macashca runataca, chai quimsa runacunamantaca, ¿maijantaj quiquinta shinallataj llaquishca yuyachin?— nircami.

37Chashna tapujpi, chai yachachij runaca:

—Shuhuacuna macashca runata llaquij runari— nirca.

Shina nijpi, Jesusca:

—Canpish chashnallataj ruragri— nircami.

Martapaj huasipica Mariami Jesustaca tiyashpa uyashca

38Chai qʼuipami Jesusca, Paipaj yachacujcunandij rishpa, shuj aillu llajtaman chayarca. Chaiman chayajpica, Marta shuti shuj huarmimi paipaj huasiman Jesusta pusharca. 39Martaca, María shuti ñañatami charirca. Chai Mariaca, Jesuspaj ñaupajpi tiyarishpami, Pai imallata yachachishcata uyarca. 40Ashtahuanpish Martaca, huasi ucupi caita chaita ruraricurcallami. Chashna ruracushpami, Jesuspajman cʼuchuyashpaca:

—Apu, ¿ñuca ñaña cai tucui ruranacunahuan ñucallata saquijtaca, manachu ricungui? Ayudahuachun cachaiari— nircami.

41Chashna nijpi, Jesusca cashnami nirca:

—Marta, Marta, canca tucuita rurana yuyaillamari cangui. 42Shujllatamari rurana cangui. Mariaca allitamari yuyarishca. Pai uyacujtaca, pi mana jarcangachu— nircami.

Nueva Versión Internacional (Castilian)

Lucas 10:1-42

Jesús envía a los setenta y dos

10:4-12Lc 9:3-5

10:13-15,21-22Mt 11:21-23,25-27

10:23-24Mt 13:16-17

1Después de esto, el Señor escogió a otros setenta y dos10:1 setenta y dos. Var. setenta; también en v. 17. para enviarlos de dos en dos delante de él a todo pueblo y lugar adonde pensaba ir. 2«Es abundante la cosecha —les dijo—, pero son pocos los obreros. Pedidle, por tanto, al Señor de la cosecha que mande obreros a su campo. 3¡Id vosotros! Sabed que os envío como corderos en medio de lobos. 4No llevéis monedero ni bolsa ni sandalias; ni os detengáis a saludar a nadie por el camino.

5»Cuando entréis en una casa, decid primero: “Paz a esta casa”. 6Si hay allí alguien digno de paz, gozará de ella; y, si no, la bendición no se cumplirá.10:6 Si hay … se cumplirá. Lit. Si hay allí un hijo de paz, vuestra paz reposará sobre él; y, si no, volverá a vosotros. 7Quedaos en esa casa, y comed y bebed de lo que ellos tengan, porque el trabajador tiene derecho a su sueldo. No andéis de casa en casa.

8»Cuando entréis en un pueblo y os reciban, comed lo que os sirvan. 9Sanad a los enfermos que encontréis allí y decidles: “El reino de Dios ya está cerca de vosotros”. 10Pero, cuando entréis en un pueblo donde no os reciban, salid a las plazas y decid: 11“Aun el polvo de este pueblo, que se nos ha pegado a los pies, nos lo sacudimos en protesta contra vosotros. Pero tened por cierto que ya está cerca el reino de Dios”. 12Os digo que en aquel día será más tolerable el castigo para Sodoma que para ese pueblo.

13»¡Ay de ti, Corazín! ¡Ay de ti, Betsaida! Si se hubieran hecho en Tiro y en Sidón los milagros que se hicieron en medio de vosotras, ya hace tiempo que se habrían arrepentido con grandes lamentos.10:13 con grandes lamentos. Lit. sentados en saco y ceniza. 14Pero en el juicio será más tolerable el castigo para Tiro y Sidón que para vosotras. 15Y tú, Capernaún, ¿acaso serás levantada hasta el cielo? No, sino que descenderás hasta el abismo.

16»El que os escucha a vosotros me escucha a mí; el que os rechaza a vosotros me rechaza a mí; y el que me rechaza a mí rechaza al que me envió».

17Cuando los setenta y dos regresaron, dijeron contentos:

―Señor, hasta los demonios se nos someten en tu nombre.

18―Yo veía a Satanás caer del cielo como un rayo —respondió él—. 19Sí, os he dado autoridad para pisotear serpientes y escorpiones y vencer todo el poder del enemigo; nada os podrá hacer daño. 20Sin embargo, no os alegréis de que podáis someter a los espíritus, sino alegraos de que vuestros nombres están escritos en el cielo.

21En aquel momento Jesús, lleno de alegría por el Espíritu Santo, dijo: «Te alabo, Padre, Señor del cielo y de la tierra, porque, habiendo escondido estas cosas de los sabios e instruidos, se las has revelado a los que son como niños. Sí, Padre, porque esa fue tu buena voluntad.

22»Mi Padre me ha entregado todas las cosas. Nadie sabe quién es el Hijo, sino el Padre, y nadie sabe quién es el Padre, sino el Hijo y aquel a quien el Hijo quiera revelárselo».

23Volviéndose a sus discípulos, les dijo aparte: «Dichosos los ojos que ven lo que vosotros veis. 24Os digo que muchos profetas y reyes quisieron ver lo que vosotros veis, pero no lo vieron; y oír lo que vosotros oís, pero no lo oyeron».

Parábola del buen samaritano

10:25-28Mt 22:34-40; Mr 12:28-31

25En esto se presentó un experto en la ley y, para poner a prueba a Jesús, le hizo esta pregunta:

―Maestro, ¿qué tengo que hacer para heredar la vida eterna?

26Jesús replicó:

―¿Qué está escrito en la ley? ¿Cómo la interpretas tú?

27Como respuesta, el hombre citó:

―“Ama al Señor tu Dios con todo tu corazón, con todo tu ser, con todas tus fuerzas y con toda tu mente”,10:27 Dt 6:5 y: “Ama a tu prójimo como a ti mismo”.10:27 Lv 19:18

28―Bien contestado —le dijo Jesús—. Haz eso y vivirás.

29Pero él quería justificarse, así que preguntó a Jesús:

―¿Y quién es mi prójimo?

30Jesús respondió:

―Bajaba un hombre de Jerusalén a Jericó, y cayó en manos de unos ladrones. Le quitaron la ropa, lo golpearon y se fueron, dejándolo medio muerto. 31Resulta que viajaba por el mismo camino un sacerdote, quien, al verlo, se desvió y siguió de largo. 32Así también llegó a aquel lugar un levita y, al verlo, se desvió y siguió de largo. 33Pero un samaritano que iba de viaje llegó adonde estaba el hombre y, viéndolo, se compadeció de él. 34Se acercó, le curó las heridas con vino y aceite, y se las vendó. Luego lo montó sobre su propia cabalgadura, lo llevó a un alojamiento y lo cuidó. 35Al día siguiente, sacó dos monedas de plata10:35 monedas de plata. Lit. denarios. y se las dio al dueño del alojamiento. “Cuida de él —le dijo—, y lo que gastes de más, te lo pagaré cuando vuelva”. 36¿Cuál de estos tres piensas que demostró ser el prójimo del que cayó en manos de los ladrones?

37―El que se compadeció de él —contestó el experto en la ley.

―Anda entonces y haz tú lo mismo —concluyó Jesús.

En casa de Marta y María

38Mientras iba de camino con sus discípulos, Jesús entró en una aldea, y una mujer llamada Marta lo recibió en su casa. 39Tenía ella una hermana llamada María que, sentada a los pies del Señor, escuchaba lo que él decía. 40Marta, por su parte, se sentía abrumada porque tenía mucho que hacer. Así que se acercó a él y le dijo:

―Señor, ¿no te importa que mi hermana me haya dejado sirviendo sola? ¡Dile que me ayude!

41―Marta, Marta —le contestó Jesús—, estás inquieta y preocupada por muchas cosas, 42pero solo una es necesaria.10:42 solo una es necesaria. Var. se necesitan pocas cosas, o una sola. María ha escogido la mejor, y nadie se la quitará.