Juan 8 – MTDS & PEV

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Juan 8:1-59

Huainayacuj huarmita japishpami Jesuspajman pushamushcacuna

1Chai qʼuipaca Jesusca, Olivo yuracuna tiyan urcumanmi rirca. 2Cayandij tutamantaca Diospaj huasiman tigramujpimi, tucuicuna paipajman shamujpi, yachachishpa tiyacurca. 3Chaipica Mandashcata yachachijcunapish, fariseocunapish shuj huarmitami huainayacujta japishpa, Jesuspajman pushamurcacuna. Chai huarmita tucuicunapaj chaupipi churashpami, 4cashna nircacuna:

—Yachachij, cai huarmitaca huainayashpa siricujtamari japimunchij. 5Moisés Mandashcapica, cashna huarmicunataca: “Rumihuan shitashpa huañuchichun” nishpamari mandashca. Canca caitaca, ¿imatataj ningui?— nircacunami.

6Jesús pandarijpica juchachingaraicullami, chashna tapurcacuna. Ashtahuanpish Jesusca cumurishpa, pambapi maquihuan quillcacurcallami. 7Paicuna tapuracujpimi Jesusca, umata huichi jatarichishpa:

—Maijan cancuna jucha illajlla cashpaca, cai huarmitaca, pairaj rumihuan shitachun— nirca.

8Shina nishpaca, cutin cumurishpa pambapi maquihuan quillcashpa catircallami. 9Chashna nijta uyashpaca, quiquin shungullataj juchayuj cashcata juchachijpimi, yuyajcunamanta callarishpa qʼuipa huiñaicunacama, shuj shujlla tucuicuna llujshircacuna. Jesusca, gentecunapaj chaupipi shayachishca huarmindijllami saquirirca. 10Jesús huichilla ricushpaca, chai huarmilla chaipi shayacujtami ricurca. Pi shujta mana ricurijpimi:

—Huarmi, ¿canta juchachijcunaca maipitaj? ¿Canta llaquichishun nicujcunaca, manachu pi imata nirca?— nijpica:

11—Apu, mana pi llaquichihuanchu— nircami.

Chashna nijpi Jesusca:

—Ñucapish mana imata ninichu. Rilla, cutinca amataj juchallinguichu— nircami.

Jesusca cai pachata achijyachij Luzmi

12Jesusca, cutin yachachishpa catishpaca cashnami nirca:

—Ñucaca, cai pachapaj Luzmi cani. Maijanpish ñucata catijca, mana amsapi puringachu. Ashtahuanpish causaita cuj Luztami charinga— nircami.

13Chashna nijpi, fariseocunaca:

—Canllataj alli ricurisha nishpallamari, chashna nicungui. Can quiquinllamanta huillashcaca yangallamari— nircacunami.

14Shina nijpi, Jesusca cashnami nirca:

—Ñucallamantataj huillacujpipish, Ñuca huillashcaca mana yangachu. Ñucaca maimanta shamushcata, maiman rina cashcatapish yachanimari. Ashtahuanpish cancunaca Ñuca maimanta shamushcata, maiman ricushcatapish mana yachanguichijchu. 15Cancunaca aicha yuyachishca shinami, juchachinguichij. Ñucaca, pitapish mana juchachinichu. 16Ñuca juchachishpaca, ima juchachina tiyajpitajmi juchachisha. Imalla rurashcata ricuchingapajca mana ñucallachu cani, ñucata cachaj Yayahuanmi cani. 17Cancunata Mandashcallapitajmi cashna Quillcashca: “Ima ricushcata ishquipura huillajpica mana llullachu” nishcami. 18Chaipi nicushca shinallataj, Ñucapish Ñucallamantataj huillajmi cani. Ñucata cachaj Yayapish ñucamanta huillacunmi— nircami.

19Chashna nijpimi, paicunaca:

—¿Maipitaj Cambaj Yayaca?— nijpi, Jesusca:

—Cancunaca Ñucatapish, Ñuca Yayatapish mana rijsinguichijchu. Ñucata rijsishpaca, Ñuca Yayatapish rijsinguichijmanmi— nirca.

20Jesusca Diospaj huasipi yachachicushpaca, cullquita churana cʼuchullapimi cai shimicunataca rimarca. Chaipi cajpipish Paita japishun yuyacujcunaca, horas manaraj pajtashcamantami, mana japircacuna.

Jesusca ‘Mana cai pachamantachu cani’ nishcami

21Jesusca cutinmi paicunataca:

—Ñucaca rigrinimi, Ñuca rishca huashami mashcanguichij. Ashtahuanpish cancunapaj juchallapitajmi huañunguichij. Ñuca ricunmanca mana shamui tucunguichijchu— nircami.

22Shina nijpi judiocunaca: «¿Maipi huañugricushpachu: “Ñuca ricunmanca, cancunaca mana shamui tucunguichijchu” nicun, imashi?» nircami.

23Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Cancunaca cai ucumantami canguichij, Ñucaca jahuamantami cani. Cancunaca cai pachamantami canguichij, Ñucaca mana cai pachamantachu cani. 24Cancunataca cai pachallamanta cajpimi: “Cancunapaj juchacunallapitajmi huañunguichij” nircani. Ñuca pi cajta mana crishpaca, cancunapaj juchacunallapitajmi huañunguichij— nircami.

25Chashna nijpimi:

—Canca, ¿pitaj canguiari?— nijpi Jesusca, paicunata cashna nirca:

—Ñucaca, callarimantapacha huillacushcallatajmi cani. 26Cancunataca achcatami rimanatapish, juchachinatapish charini. Shina cajpipish Ñucata Cachaj imallata nichun nishcallatami, cai pachapi causajcunamanca rimani— nircami.

27Shina nijpipish Yaya Diosmanta Jesús chashna nicushcataca, mana entendircacunachu. 28Chaimantami, Jesusca cashna nirca:

—Runa Aichayuj Ñucata jahuaman huarcushpami, Ñuca pi cashcataca rijsinguichij. Chaipimi imatapish Ñuca quiquin yuyaillamantaca, mana ruraj cashcata yachanguichij. Ñucaca, Yaya yachachishcallatami rimani. 29Ñucata cachaj Yayaca Ñucahuanmari. Pai cushicunallata ruraj cajpimi, mana Ñucallata saquishca— nircami.

30Jesús chashna rimajpica, achcacunami Paitaca crircacuna.

Abrahampaj huahuacuna cashpaca pai shinami canguichijman

31Jesusca, Paita crij judiocunataca, cashnami nirca:

—Ñuca huillashca Shimicunata crishpa, mana huashaman tigrashpaca, Ñuca yachacujcunatajmi canguichij. 32Cashcatataj huillaj shimicuna cashcatami rijsinguichij. Chai Shimicunami cancunataca, huatashca shinamanta cacharichinga— nircami.

33Chashna nijpimi:

—Ñucanchijca, Abrahammanta miramushcacunamari canchij. Mana pipaj maquipi huatashcacuna canchijchu. ¿Ima nishpataj: “Cachariringuichijmi” ninguiari?— nishpami tapurcacuna.

34Shina nijpimi Jesusca, cashna nirca:

—Pipish juchallata rurashpa causajtaca, juchami huatashcata charicun. Chaica chashnatajmari. 35Servichun randishcalla runaca, mana huasipi causacunllachu. Ashtahuanpish churimi yayahuanca causacungalla. 36Chashna cajpimi cancunaca, Diospaj Churi cacharichijllapi, cacharishcataj saquiringuichij. 37Cancuna Abrahammanta miramushca cajtaca yachanitajmari. Shina cashpapish Ñuca huillashca shimicunata cancunapaj shungupi mana chasquishpami, Ñucataca huañuchishun nicunguichij. 38Ñuca Yaya imallata rurajtaca, Ñucatajmi ricurcani. Chaimantami cancunamanca, chaita huillacuni. Cancunapish cancunapaj yayata uyashpami, chaita caticunguichij— nircami.

39Shina nijpi paicunaca:

—Ñucanchij yayaca Abrahammari— nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Abrahammanta miramushcacunataj cashpaca, Abraham shinallatajmari ruranguichijman. 40Ashtahuanpish cancunaca, ¡Taita Dios ima nishcata uyashpa, chaita huillashcamantami Ñucataca, huañuchishun yuyanguichij! Abrahamca, mana chashna ruranmanchu carca. 41Cancunaca, cancunapaj yaya shinallatajmi ruracunguichij— nircami.

Chashna nijpica:

—¡Ñucanchijca, mana huainapaj huahuacunachu canchij! ¡Shujlla Yayatamari charinchij, Paica Taita Diosmari!— nircacunami.

Diablopaj huahuacuna cashcamantami, ñucataca mana cringuichij

42Shina nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Taita Dios cancunapaj Yaya cajpica, Ñucataca cʼuyanguichijmanmari. Ñucaca, Taita Diospajmantami shamurcani. Mana quiquin yuyaillamantachu shamurcani. Paimari Ñucataca cacharca. 43Cancunallataj Ñuca huillashcata mana uyashun nishcamantami, Ñuca rimashcataca mana entendinguichij. 44Cancunaca cancunapaj yaya diablopaj huahuacunamari canguichij. Chaimanta cancunapaj yayapaj munaillatamari rurashun ninguichij. Paica callarimantapacha huañuchijmi. Paipica llullanalla tiyashcamanta, mana llulla canapica mana saquirishcachu. Paica llullapaj yaya cashcamantaca, llullata rimashpaca, pai rimana cashca shinallatajmi riman, paica llullami. 45Ashtahuanpish Ñucataca, mana llullashpa huillajpimari mana cringuichij. 46¿Pi cancunataj Ñuca ima juchata rurashcata ricuchi tucunguichij? Cashcatataj Ñuca huillajpica, ¿ima nishpataj mana cringuichigari? 47Maijanpish Diospaj cajcunaca, Diospaj Shimitaca uyanmi. Ashtahuanpish cancunaca mana Diospaj cashpami, Paipaj Shimitaca mana uyashun ninguichij— nircami.

Cristomi huiñaita ña tiyashcamanta tucuita callarichishca

48Chaimantami judiocunaca, cashna rimarcacuna:

—Cantaca ‘Supai japishcami cangui, samariataj samaria runa’ nishpaca, allillatatajmi nicunchij— nircacunami.

49Chashna nijpi Jesusca, cashnami cutichirca:

—Ñucataca, ima supai mana japishcachu. Ashtahuanpish Ñuca Yayatamari jatunyachicuni. Cancunaca Ñucataca, manamari jatunyachinguichijchu. 50Mana Ñucachu jatunyachichun mashcacuni, Ñuca Yayami Ñucata jatunyachichun munan, cancuna mana chasquishcamantaca Paimari juchachinga. 51Pipish Ñuca imalla nishcata caźujca manataj huañungachu, chaica chashnatajmari— nircami.

52Chashna nijpimi judiocunaca, cashna nirca:

—Abrahampish, Dios ima nishcata huillajcunapish huañurcamari. Canca: “Pipish Ñuca huillashcata caźujca, mana huañungachu” ninguimari. Cunantajca Cantaca, supai japishca cashcata ricunchijtajmi. 53¿Canca ñucanchij ñaupa yaya Abrahamta yallichari canguiari? Paipish, Dios ima nishcata huillajcunapish huañurcami. Canca, ¿pi cashcatapishchari yuyangui?— nircacunami.

54Chashna nijpica, Jesusca cashnami nirca:

—Ñuca quiquinllataj ‘Allimi cani’ nirijpica, chaica yangallamari canman. Ñuca Yayamari ñucataca sumajyachicun. Cancunapish Paillatatajmari, ‘Ñucanchij Diosmi’ nicunguichij. 55Chashna nishpapish, Paitaca mana rijsinguichijchu. Ñucaca Paita rijsinimari. “Paita mana rijsinichu” nishpaca, cancuna shinallataj llullami caiman. Ashtahuanpish Ñucaca Paita rijsishcamantami, Pai ima nishcata caźuni. 56Cancunapaj ñaupa yaya Abrahamca, Ñuca shamuna punllata ricusha yuyashpami cushicurca. Ña ricushpacarin, ashtahuanmi cushicurca— nircami.

57Chashna nijpi judiocunaca:

—Manaraj pichca chunga huatayujllapish canguica. ¿“Abrahamtaca ricurcani” ninguichu, imamí?— nircacunami.

58Shina nijpi Jesusca:

—Abraham manaraj tiyajpimari Ñucaca ña tiyarcani, chaica chashnatajmari— nircami.

59Chashna nijpica rumicunata japishpami, shitashun nircacuna. Ashtahuanpish Jesusca, Diospaj huasimantaca, paicunapaj chaupillatataj allijlla miticushpa llujshircallami.

La Parola è Vita

Giovanni 8:1-59

Chi non ha peccato…

1Gesù andò sul Monte degli Ulivi. 2Il giorno dopo, di buonʼora, tornò di nuovo nel tempio. Tutto il popolo si stringeva intorno a lui, che, dopo essersi seduto, cominciò ad insegnare. 3Mentre stava parlando, i capi giudei e i Farisei portarono una donna, sorpresa in flagrante adulterio, e la misero bene in vista davanti alla folla.

4«Maestro», dissero a Gesù, «questa donna è stata sorpresa mentre tradiva suo marito. 5Secondo la legge di Mosè, dovremmo ucciderla a sassate. Tu che ne pensi?»

6Così dicendo, cercavano di tendergli una trappola per fargli dire qualcosa di compromettente. Ma Gesù si chinò e cominciò a scrivere col dito per terra.

7Finalmente, poiché quelli insistevano per avere una risposta, si alzò e disse: «Va bene, uccidetela. Ma solo chi di voi è senza peccato, scagli per primo la pietra!»

8Poi si chinò di nuovo e continuò a scrivere in terra. 9Ad uno ad uno, cominciando dai più anziani, i capi giudei se ne andarono tutti via in silenzio, finché là in mezzo non rimase che Gesù con la donna.

10Allora Gesù si rialzò e le chiese: «Dove sono tutti quelli che ti accusavano? Neppure uno di loro ti ha condannato?»

11«No, Signore», mormorò la donna. E Gesù disse: «Neppure io ti condanno. Vaʼ e non peccare più».

12Più tardi, parlando alla gente, Gesù disse: «Io sono la luce del mondo. Chi mi segue, non camminerà nelle tenebre, ma avrà la luce della vita».

13I Farisei intervennero: «Tu parli per darti importanza e dici un sacco di bugie!»

14Gesù replicò: «Ciò che dico è vero, anche se parlo di me stesso, perché so bene da dove vengo e dove vado, mentre voi non lo sapete. 15Voi giudicate con i vostri limiti umani; io non giudico nessuno, 16ma anche se giudico, il mio è un giudizio valido sotto tutti gli aspetti, perché non giudico da solo, ma insieme col Padre, che mi ha mandato. 17Proprio la vostra legge dice che se la testimonianza di due persone concorda, la loro parola è ritenuta valida. 18Ebbene, io sono uno dei due testimoni e mio Padre, che mi ha mandato, è il secondo». 19Allora gli chiesero: «Dovʼè tuo Padre?» Gesù rispose: «Voi non sapete chi sono io, perciò non sapete neppure chi è mio Padre. Se mi conosceste, conoscereste anche lui».

Molti credono a Gesù

20Gesù diceva queste cose, mentre si trovava nel tempio, nella sala del tesoro, ma non fu arrestato, perché non era ancora giunto il suo momento.

21Più tardi disse ancora: «Sto per andarmene, voi mi cercherete, ma morrete nei vostri peccati. Non potete venire dove vado io». 22I Giudei commentarono perplessi: «Starà forse pensando di suicidarsi! Ecco perché dice: “Non potete venire dove vado io”».

23Allora Gesù disse loro: «Voi siete di questa terra, io, invece, vengo dal cielo. Voi siete del mondo, io no. Ecco perché ho detto che morrete nei vostri peccati. 24Se non credete che Io Sono (colui che dico di essere) certamente voi morrete nei vostri peccati!» 25Allora gli chiesero: «Insomma, chi sei tu?»

Gesù rispose: «Che cosa vi ho detto fin da principio? 26Ho molto da dire e da giudicare sul vostro conto, perché chi mi ha mandato è pura verità e io annuncio al mondo ciò che ho udito da lui». 27Gli altri, però, non capivano che Gesù stava parlando di suo Padre.

28Allora egli aggiunse: «Quando avrete innalzato il Figlio dellʼuomo, allora saprete che Io Sono e che non vi ho parlato secondo le mie idee, ma dico ciò che il Padre mi ha insegnato. 29E chi mi ha mandato è con me, non mi ha lasciato solo, perché faccio sempre le cose che piacciono a lui».

30-31Mentre Gesù parlava così, molti Giudei credettero che fosse davvero lui il Messia. Gesù disse a quelli che avevano creduto in lui: «Siete davvero miei discepoli, se vivete secondo i miei insegnamenti. 32Così conoscerete la verità e la verità vi libererà».

33«Ma noi discendiamo da Abramo», ribatterono quelli, «e non siamo mai stati schiavi di nessuno. Perché dici: “La verità vi libererà”?»

34«Voi siete schiavi del peccato», rispose Gesù, «perché peccate. 35Uno schiavo non resta per sempre nella famiglia, ma un figlio vi appartiene per sempre. 36Perciò, se è il Figlio che vi libera, voi sarete veramente uomini liberi. 37Lo so che discendete da Abramo, ma intanto cercate di uccidermi, perché il mio messaggio non trova posto nel vostro cuore. 38Io vi parlo di ciò che ho visto quando ero con mio Padre, ma voi fate ciò che avete imparato dal vostro!»

39«Nostro padre è Abramo!» ripeterono convinti. «No!» rispose Gesù, «Se foste figli di Abramo, seguireste il suo buon esempio. 40Invece cercate di uccidermi, perché vi ho detto la verità, che ho conosciuto Dio. Abramo non avrebbe mai fatto nulla di simile! 41No, voi non vi comportate come lui, ma come il vostro vero padre».

«Non siamo mica figli bastardi!» replicarono, «il nostro unico padre è Dio!» 42Ma Gesù osservò: «Se le cose stanno così, allora, perché non mi amate, visto che sono venuto da voi mandato da Dio? Infatti, non sono qui di mia volontà, ma perché Dio mi ha mandato.

43Perché non riuscite a capire ciò che vi dico? Non potete, ecco la ragione! 44Siete degni figli di vostro padre, il diavolo, e vi piace comportarvi come lui! Fin da principio egli fu assassino e odiò la verità, perché in lui non cʼè un briciolo di verità! Quando mente, si trova perfettamente a suo agio, perché è proprio lui il padre delle menzogne! 45Io invece dico la verità, ecco perché non mi credete!

46Chi di voi, onestamente, può accusarmi di un solo peccato? Allora, dato che dico la verità, perché non mi credete? 47Chi ha per padre Dio, ascolta volentieri le sue parole. Voi non lo fate, e ciò prova che non siete suoi figli».

48«Samaritano! Straniero! Demonio!» urlarono i capi giudei. «Non lʼabbiamo sempre detto tutti che sei indemoniato?!»

49«No», disse Gesù, «in me non cʼè nessun demonio.

Onoro il Padre e voi mi disprezzate. 50Non sono io che cerco la mia gloria, ma è Dio che la vuole e giudica (quelli che mi respingono). 51In tutta onestà vi dico questo: chi mi ubbidisce non morirà mai!»

52Allora i Giudei dissero: «Ora non abbiamo più dubbi che tu sei posseduto da un demonio! Perfino Abramo e i più potenti profeti morirono, tu, invece, dici che chi ti ubbidisce non morirà. 53Saresti, forse, più importante di nostro padre Abramo, che morì? O dei profeti, che morirono? Ma chi ti credi di essere?» 54Allora Gesù rispose: «Se cercassi semplicemente il mio successo personale, a che servirebbe? Ma è mio Padre, lo stesso che voi chiamate vostro Dio, che mi glorifica. 55Voi, però, non lo conoscete nemmeno! Io invece sì, e se dicessi il contrario, sarei un bugiardo come voi! Ma è vero, io lo conosco e gli ubbidisco in tutto e per tutto. 56Vostro padre Abramo esultò di gioia al pensiero di vedere il giorno del mio trionfo. Lo vide e la sua gioia non conobbe limiti!»

57E i capi giudei di rimando: «Non hai ancora cinquantʼanni e hai visto Abramo?! A chi vuoi darla a bere?» Allora Gesù disse: 58«Per la verità prima che Abramo nascesse, IO SONO».8,58 cfr. Esodo 3,14

59A questo punto i capi giudei raccolsero delle pietre per ucciderlo. Ma Gesù si nascose e uscì dal tempio.