Juan 8 – MTDS & BDS

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Juan 8:1-59

Huainayacuj huarmita japishpami Jesuspajman pushamushcacuna

1Chai qʼuipaca Jesusca, Olivo yuracuna tiyan urcumanmi rirca. 2Cayandij tutamantaca Diospaj huasiman tigramujpimi, tucuicuna paipajman shamujpi, yachachishpa tiyacurca. 3Chaipica Mandashcata yachachijcunapish, fariseocunapish shuj huarmitami huainayacujta japishpa, Jesuspajman pushamurcacuna. Chai huarmita tucuicunapaj chaupipi churashpami, 4cashna nircacuna:

—Yachachij, cai huarmitaca huainayashpa siricujtamari japimunchij. 5Moisés Mandashcapica, cashna huarmicunataca: “Rumihuan shitashpa huañuchichun” nishpamari mandashca. Canca caitaca, ¿imatataj ningui?— nircacunami.

6Jesús pandarijpica juchachingaraicullami, chashna tapurcacuna. Ashtahuanpish Jesusca cumurishpa, pambapi maquihuan quillcacurcallami. 7Paicuna tapuracujpimi Jesusca, umata huichi jatarichishpa:

—Maijan cancuna jucha illajlla cashpaca, cai huarmitaca, pairaj rumihuan shitachun— nirca.

8Shina nishpaca, cutin cumurishpa pambapi maquihuan quillcashpa catircallami. 9Chashna nijta uyashpaca, quiquin shungullataj juchayuj cashcata juchachijpimi, yuyajcunamanta callarishpa qʼuipa huiñaicunacama, shuj shujlla tucuicuna llujshircacuna. Jesusca, gentecunapaj chaupipi shayachishca huarmindijllami saquirirca. 10Jesús huichilla ricushpaca, chai huarmilla chaipi shayacujtami ricurca. Pi shujta mana ricurijpimi:

—Huarmi, ¿canta juchachijcunaca maipitaj? ¿Canta llaquichishun nicujcunaca, manachu pi imata nirca?— nijpica:

11—Apu, mana pi llaquichihuanchu— nircami.

Chashna nijpi Jesusca:

—Ñucapish mana imata ninichu. Rilla, cutinca amataj juchallinguichu— nircami.

Jesusca cai pachata achijyachij Luzmi

12Jesusca, cutin yachachishpa catishpaca cashnami nirca:

—Ñucaca, cai pachapaj Luzmi cani. Maijanpish ñucata catijca, mana amsapi puringachu. Ashtahuanpish causaita cuj Luztami charinga— nircami.

13Chashna nijpi, fariseocunaca:

—Canllataj alli ricurisha nishpallamari, chashna nicungui. Can quiquinllamanta huillashcaca yangallamari— nircacunami.

14Shina nijpi, Jesusca cashnami nirca:

—Ñucallamantataj huillacujpipish, Ñuca huillashcaca mana yangachu. Ñucaca maimanta shamushcata, maiman rina cashcatapish yachanimari. Ashtahuanpish cancunaca Ñuca maimanta shamushcata, maiman ricushcatapish mana yachanguichijchu. 15Cancunaca aicha yuyachishca shinami, juchachinguichij. Ñucaca, pitapish mana juchachinichu. 16Ñuca juchachishpaca, ima juchachina tiyajpitajmi juchachisha. Imalla rurashcata ricuchingapajca mana ñucallachu cani, ñucata cachaj Yayahuanmi cani. 17Cancunata Mandashcallapitajmi cashna Quillcashca: “Ima ricushcata ishquipura huillajpica mana llullachu” nishcami. 18Chaipi nicushca shinallataj, Ñucapish Ñucallamantataj huillajmi cani. Ñucata cachaj Yayapish ñucamanta huillacunmi— nircami.

19Chashna nijpimi, paicunaca:

—¿Maipitaj Cambaj Yayaca?— nijpi, Jesusca:

—Cancunaca Ñucatapish, Ñuca Yayatapish mana rijsinguichijchu. Ñucata rijsishpaca, Ñuca Yayatapish rijsinguichijmanmi— nirca.

20Jesusca Diospaj huasipi yachachicushpaca, cullquita churana cʼuchullapimi cai shimicunataca rimarca. Chaipi cajpipish Paita japishun yuyacujcunaca, horas manaraj pajtashcamantami, mana japircacuna.

Jesusca ‘Mana cai pachamantachu cani’ nishcami

21Jesusca cutinmi paicunataca:

—Ñucaca rigrinimi, Ñuca rishca huashami mashcanguichij. Ashtahuanpish cancunapaj juchallapitajmi huañunguichij. Ñuca ricunmanca mana shamui tucunguichijchu— nircami.

22Shina nijpi judiocunaca: «¿Maipi huañugricushpachu: “Ñuca ricunmanca, cancunaca mana shamui tucunguichijchu” nicun, imashi?» nircami.

23Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Cancunaca cai ucumantami canguichij, Ñucaca jahuamantami cani. Cancunaca cai pachamantami canguichij, Ñucaca mana cai pachamantachu cani. 24Cancunataca cai pachallamanta cajpimi: “Cancunapaj juchacunallapitajmi huañunguichij” nircani. Ñuca pi cajta mana crishpaca, cancunapaj juchacunallapitajmi huañunguichij— nircami.

25Chashna nijpimi:

—Canca, ¿pitaj canguiari?— nijpi Jesusca, paicunata cashna nirca:

—Ñucaca, callarimantapacha huillacushcallatajmi cani. 26Cancunataca achcatami rimanatapish, juchachinatapish charini. Shina cajpipish Ñucata Cachaj imallata nichun nishcallatami, cai pachapi causajcunamanca rimani— nircami.

27Shina nijpipish Yaya Diosmanta Jesús chashna nicushcataca, mana entendircacunachu. 28Chaimantami, Jesusca cashna nirca:

—Runa Aichayuj Ñucata jahuaman huarcushpami, Ñuca pi cashcataca rijsinguichij. Chaipimi imatapish Ñuca quiquin yuyaillamantaca, mana ruraj cashcata yachanguichij. Ñucaca, Yaya yachachishcallatami rimani. 29Ñucata cachaj Yayaca Ñucahuanmari. Pai cushicunallata ruraj cajpimi, mana Ñucallata saquishca— nircami.

30Jesús chashna rimajpica, achcacunami Paitaca crircacuna.

Abrahampaj huahuacuna cashpaca pai shinami canguichijman

31Jesusca, Paita crij judiocunataca, cashnami nirca:

—Ñuca huillashca Shimicunata crishpa, mana huashaman tigrashpaca, Ñuca yachacujcunatajmi canguichij. 32Cashcatataj huillaj shimicuna cashcatami rijsinguichij. Chai Shimicunami cancunataca, huatashca shinamanta cacharichinga— nircami.

33Chashna nijpimi:

—Ñucanchijca, Abrahammanta miramushcacunamari canchij. Mana pipaj maquipi huatashcacuna canchijchu. ¿Ima nishpataj: “Cachariringuichijmi” ninguiari?— nishpami tapurcacuna.

34Shina nijpimi Jesusca, cashna nirca:

—Pipish juchallata rurashpa causajtaca, juchami huatashcata charicun. Chaica chashnatajmari. 35Servichun randishcalla runaca, mana huasipi causacunllachu. Ashtahuanpish churimi yayahuanca causacungalla. 36Chashna cajpimi cancunaca, Diospaj Churi cacharichijllapi, cacharishcataj saquiringuichij. 37Cancuna Abrahammanta miramushca cajtaca yachanitajmari. Shina cashpapish Ñuca huillashca shimicunata cancunapaj shungupi mana chasquishpami, Ñucataca huañuchishun nicunguichij. 38Ñuca Yaya imallata rurajtaca, Ñucatajmi ricurcani. Chaimantami cancunamanca, chaita huillacuni. Cancunapish cancunapaj yayata uyashpami, chaita caticunguichij— nircami.

39Shina nijpi paicunaca:

—Ñucanchij yayaca Abrahammari— nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Abrahammanta miramushcacunataj cashpaca, Abraham shinallatajmari ruranguichijman. 40Ashtahuanpish cancunaca, ¡Taita Dios ima nishcata uyashpa, chaita huillashcamantami Ñucataca, huañuchishun yuyanguichij! Abrahamca, mana chashna ruranmanchu carca. 41Cancunaca, cancunapaj yaya shinallatajmi ruracunguichij— nircami.

Chashna nijpica:

—¡Ñucanchijca, mana huainapaj huahuacunachu canchij! ¡Shujlla Yayatamari charinchij, Paica Taita Diosmari!— nircacunami.

Diablopaj huahuacuna cashcamantami, ñucataca mana cringuichij

42Shina nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Taita Dios cancunapaj Yaya cajpica, Ñucataca cʼuyanguichijmanmari. Ñucaca, Taita Diospajmantami shamurcani. Mana quiquin yuyaillamantachu shamurcani. Paimari Ñucataca cacharca. 43Cancunallataj Ñuca huillashcata mana uyashun nishcamantami, Ñuca rimashcataca mana entendinguichij. 44Cancunaca cancunapaj yaya diablopaj huahuacunamari canguichij. Chaimanta cancunapaj yayapaj munaillatamari rurashun ninguichij. Paica callarimantapacha huañuchijmi. Paipica llullanalla tiyashcamanta, mana llulla canapica mana saquirishcachu. Paica llullapaj yaya cashcamantaca, llullata rimashpaca, pai rimana cashca shinallatajmi riman, paica llullami. 45Ashtahuanpish Ñucataca, mana llullashpa huillajpimari mana cringuichij. 46¿Pi cancunataj Ñuca ima juchata rurashcata ricuchi tucunguichij? Cashcatataj Ñuca huillajpica, ¿ima nishpataj mana cringuichigari? 47Maijanpish Diospaj cajcunaca, Diospaj Shimitaca uyanmi. Ashtahuanpish cancunaca mana Diospaj cashpami, Paipaj Shimitaca mana uyashun ninguichij— nircami.

Cristomi huiñaita ña tiyashcamanta tucuita callarichishca

48Chaimantami judiocunaca, cashna rimarcacuna:

—Cantaca ‘Supai japishcami cangui, samariataj samaria runa’ nishpaca, allillatatajmi nicunchij— nircacunami.

49Chashna nijpi Jesusca, cashnami cutichirca:

—Ñucataca, ima supai mana japishcachu. Ashtahuanpish Ñuca Yayatamari jatunyachicuni. Cancunaca Ñucataca, manamari jatunyachinguichijchu. 50Mana Ñucachu jatunyachichun mashcacuni, Ñuca Yayami Ñucata jatunyachichun munan, cancuna mana chasquishcamantaca Paimari juchachinga. 51Pipish Ñuca imalla nishcata caźujca manataj huañungachu, chaica chashnatajmari— nircami.

52Chashna nijpimi judiocunaca, cashna nirca:

—Abrahampish, Dios ima nishcata huillajcunapish huañurcamari. Canca: “Pipish Ñuca huillashcata caźujca, mana huañungachu” ninguimari. Cunantajca Cantaca, supai japishca cashcata ricunchijtajmi. 53¿Canca ñucanchij ñaupa yaya Abrahamta yallichari canguiari? Paipish, Dios ima nishcata huillajcunapish huañurcami. Canca, ¿pi cashcatapishchari yuyangui?— nircacunami.

54Chashna nijpica, Jesusca cashnami nirca:

—Ñuca quiquinllataj ‘Allimi cani’ nirijpica, chaica yangallamari canman. Ñuca Yayamari ñucataca sumajyachicun. Cancunapish Paillatatajmari, ‘Ñucanchij Diosmi’ nicunguichij. 55Chashna nishpapish, Paitaca mana rijsinguichijchu. Ñucaca Paita rijsinimari. “Paita mana rijsinichu” nishpaca, cancuna shinallataj llullami caiman. Ashtahuanpish Ñucaca Paita rijsishcamantami, Pai ima nishcata caźuni. 56Cancunapaj ñaupa yaya Abrahamca, Ñuca shamuna punllata ricusha yuyashpami cushicurca. Ña ricushpacarin, ashtahuanmi cushicurca— nircami.

57Chashna nijpi judiocunaca:

—Manaraj pichca chunga huatayujllapish canguica. ¿“Abrahamtaca ricurcani” ninguichu, imamí?— nircacunami.

58Shina nijpi Jesusca:

—Abraham manaraj tiyajpimari Ñucaca ña tiyarcani, chaica chashnatajmari— nircami.

59Chashna nijpica rumicunata japishpami, shitashun nircacuna. Ashtahuanpish Jesusca, Diospaj huasimantaca, paicunapaj chaupillatataj allijlla miticushpa llujshircallami.

La Bible du Semeur

Jean 8:1-59

« Va et ne pèche plus »

1Quant à Jésus, il partit pour le mont des Oliviers. 2Mais le lendemain, il revint de bonne heure dans la cour du Temple et tout le peuple se pressa autour de lui ; alors il s’assit et se mit à enseigner.

3Tout à coup, les spécialistes de la Loi et les pharisiens traînèrent devant lui une femme qui avait été prise en flagrant délit d’adultère. Ils la firent avancer dans la foule et la placèrent, bien en vue, devant Jésus.

4– Maître, lui dirent-ils, cette femme a commis un adultère ; elle a été prise sur le fait. 5Or, dans la Loi, Moïse nous a ordonné de lapider les femmes de ce genre. Toi, quel est ton jugement sur ce cas ?

6En lui posant cette question, ils voulaient lui tendre un piège, dans l’espoir de trouver quelque prétexte pour l’accuser.

Mais Jésus se baissa et se mit à écrire du doigt sur le sol. 7Eux, ils insistaient, répétant leur question. Alors il se releva et leur dit : Que celui d’entre vous qui n’a jamais péché lui jette la première pierre !

8Puis il se baissa de nouveau et se remit à écrire sur le sol. 9Après avoir entendu ces paroles, ils s’esquivèrent l’un après l’autre, à commencer par les plus âgés, laissant finalement Jésus seul avec la femme, qui était restée au milieu de la cour du Temple. 10Alors Jésus leva la tête et lui dit : Eh bien, où sont donc passés tes accusateurs ? Personne ne t’a condamnée ?

11– Personne, Seigneur, lui répondit-elle.

Alors Jésus reprit : Je ne te condamne pas non plus. Va, mais désormais, ne pèche plus8.11 Les versets 7.53 à 8.11 sont absents de nombreux manuscrits, parmi lesquels les plus anciens et les meilleurs. Ce passage figure cependant à cet endroit dans un certain nombre de manuscrits. Quelques manuscrits l’incorporent ailleurs dans l’évangile de Jean (après 7.36 ou après 21.25), ou encore dans l’évangile de Luc (après Lc 21.38 ou après 24.53). Au témoignage concluant des manuscrits, on peut ajouter que ce passage paraît rompre le fil du récit, alors que celui-ci passe naturellement du verset 7.52 à 8.12. Le passage reprend sans doute une tradition ancienne et l’épisode relaté peut fort bien être authentique, mais ces versets ne faisaient vraisemblablement pas partie de l’évangile de Jean à l’origine..]

La lumière du monde

12Jésus parla de nouveau en public : Moi, je suis la lumière du monde, dit-il. Celui qui me suit ne marchera pas dans les ténèbres : il aura la lumière de la vie.

13Là-dessus les pharisiens lui répondirent : Tu te rends témoignage à toi-même : ton témoignage n’est pas vrai.

14Jésus leur répondit : Oui, je me rends témoignage à moi-même : mais mon témoignage est vrai, car je sais d’où je suis venu et où je vais ; quant à vous, vous ne savez pas d’où je viens ni où je vais. 15Vous jugez selon des critères purement humains, moi, je ne juge personne. 16Et à supposer que je porte un jugement, ce jugement est vrai, car je ne suis pas seul pour juger, mais avec moi, il y a aussi le Père qui m’a envoyé. 17Le témoignage commun de deux personnes n’est-il pas vrai ? C’est ce qui est écrit dans votre Loi ! 18Eh bien, moi, je suis mon propre témoin ; et le Père qui m’a envoyé me rend aussi témoignage.

19– Mais, où est-il, ton père ? s’exclamèrent-ils.

– Vous ne connaissez ni moi, ni mon Père, répliqua Jésus ; si vous m’aviez connu, vous connaîtriez aussi mon Père.

20Jésus parla ainsi pendant qu’il enseignait dans la cour du Temple près des troncs à offrandes, et personne n’essaya de l’arrêter, parce que son heure n’était pas encore venue.

Celui qui est

21Jésus leur dit encore : Je vais m’en aller et vous me chercherez ; mais vous mourrez dans votre péché. Vous ne pouvez pas aller là où je vais.

22Sur quoi ils se demandèrent entre eux : Aurait-il l’intention de se suicider ? Est-ce là ce qu’il veut dire par ces paroles : « Vous ne pouvez pas aller là où je vais ? »

23– Vous, leur dit-il alors, vous êtes d’ici-bas ; moi, je suis d’en haut. Vous appartenez à ce monde-ci ; moi, je ne lui appartiens pas. 24C’est pourquoi je vous ai dit : « Vous mourrez dans vos péchés. » En effet, si vous ne croyez pas que moi, je suis8.24 Allusion à l’épisode du buisson ardent (Ex 3.14) où Dieu s’est défini en disant : je suis celui qui est, ou : je suis : Je suis. Voir v. 28, 58., vous mourrez dans vos péchés.

25– Qui es-tu donc ? lui demandèrent-ils alors.

– Je ne cesse de vous le dire depuis le début8.25 Autres traductions : d’abord, pourquoi vous parlerai-je ? ou précisément ce que je vous dis. ! leur répondit Jésus. 26En ce qui vous concerne, j’aurais beaucoup à dire, beaucoup à juger. Mais celui qui m’a envoyé est véridique, et je proclame au monde ce que j’ai appris de lui.

27Comme ils ne comprenaient pas que Jésus leur parlait du Père, il ajouta : 28Quand vous aurez élevé le Fils de l’homme, alors vous comprendrez que moi, je suis8.28 Voir note v. 24.. Vous reconnaîtrez que je ne fais rien de ma propre initiative, mais que je transmets ce que le Père m’a enseigné. 29Oui, celui qui m’a envoyé est avec moi ; il ne m’a pas laissé seul, car je fais toujours ce qui lui est agréable.

30Pendant qu’il parlait ainsi, beaucoup crurent en lui.

Les vrais fils d’Abraham

31Alors Jésus dit aux Juifs qui avaient mis leur foi en lui : Si vous vous attachez à la Parole que je vous ai annoncée, vous êtes vraiment mes disciples. 32Vous connaîtrez la vérité, et la vérité fera de vous des hommes libres.

33– Nous, lui répondirent-ils, nous sommes la postérité d’Abraham8.33 Le premier des patriarches, dont descendent tous les Israélites., nous n’avons jamais été esclaves de personne. Comment peux-tu dire : « Vous serez des hommes libres ? »

34– Vraiment, je vous l’assure, leur répondit Jésus, tout homme qui commet le péché est esclave du péché. 35Or, un esclave ne fait pas partie de la famille, un fils, lui, en fait partie pour toujours.

36Si donc c’est le Fils qui vous donne la liberté, alors vous serez vraiment libres. 37Je sais que vous êtes les descendants d’Abraham. Pourtant, vous cherchez à me faire mourir parce que ma parole ne trouve aucun accès dans votre cœur. 38Moi, je parle de ce que j’ai vu chez mon Père. Quant à vous, vous faites ce que vous avez appris de votre père.

39– Notre père à nous, répondirent-ils, c’est Abraham.

– Eh bien, leur répliqua Jésus, si vous étiez vraiment des enfants d’Abraham, vous agiriez comme lui8.39 Certains manuscrits ont : si vous êtes vraiment des fils d’Abraham, agissez comme lui.. 40Au lieu de cela, vous cherchez à me faire mourir. Pourquoi ? Parce que je vous dis la vérité telle que je l’ai apprise de Dieu. Jamais Abraham n’a agi comme vous. 41Vous agissez exactement comme votre père à vous !

– Mais, répondirent-ils, nous ne sommes pas des enfants illégitimes. Nous n’avons qu’un seul Père : Dieu !

42– Si vraiment Dieu était votre Père, leur dit Jésus, vous m’aimeriez, car c’est de Dieu que je proviens, c’est de Dieu que je suis venu. Je ne suis pas venu de ma propre initiative, c’est lui qui m’a envoyé. 43Pourquoi ne comprenez-vous pas ce que je vous dis ? Parce que vous êtes incapables de recevoir mes paroles.

44Votre père, c’est le diable, et vous voulez vous conformer à ses désirs. Depuis le commencement, c’est un meurtrier : il ne se tient pas dans la vérité, parce qu’il n’y a pas de vérité en lui. Lorsqu’il ment, il parle de son propre fond, puisqu’il est menteur, lui le père du mensonge. 45Mais moi, je dis la vérité. C’est précisément pour cela que vous ne me croyez pas. 46Qui d’entre vous peut produire la preuve que j’ai commis une seule faute ? Si je dis vrai, pourquoi ne me croyez-vous pas ? 47Celui qui appartient à Dieu écoute les paroles de Dieu. Si vous ne les écoutez pas, c’est parce que vous ne lui appartenez pas.

48Ils répliquèrent : Nous avions bien raison de le dire : tu n’es qu’un Samaritain, tu as un démon en toi.

49– Non, répondit Jésus, je n’ai pas de démon en moi. Au contraire, j’honore mon Père ; mais vous, vous me méprisez. 50Non, je ne recherche pas la gloire pour moi-même : c’est un autre qui s’en préoccupe et il me rendra justice.

51Vraiment, je vous l’assure : celui qui observe mon enseignement ne verra jamais la mort.

Le Fils et Abraham

52Sur quoi les Juifs reprirent : Cette fois, nous sommes sûrs que tu as un démon en toi. Abraham est mort, les prophètes aussi, et toi tu viens nous dire : Celui qui observe mon enseignement ne mourra jamais. 53Serais-tu plus grand que notre père Abraham, qui est mort – ou que les prophètes, qui sont tous morts ? Pour qui te prends-tu donc ?

54Jésus répondit : Si je m’attribuais moi-même ma gloire, cela n’aurait aucune valeur. Celui qui me glorifie, c’est mon Père, celui-là même que vous appelez votre Dieu. 55En fait, vous ne le connaissez pas, alors que moi, je le connais. Si je disais ne pas le connaître, je serais menteur, comme vous. Mais le fait est que je le connais et que j’obéis à sa Parole. 56Abraham votre père a exulté de joie à la pensée de voir mon jour. Il l’a vu et en a été transporté de joie.

57– Quoi, lui dirent-ils alors, tu n’as même pas cinquante ans et tu prétends avoir vu Abraham8.57 Certains manuscrits ont : et Abraham t’a vu. !

58– Vraiment, je vous l’assure, leur répondit Jésus, avant qu’Abraham soit venu à l’existence, moi, je suis8.58 Voir note v. 24..

59A ces mots, ils se mirent à ramasser des pierres pour les lui jeter, mais Jésus disparut dans la foule et sortit de l’enceinte du Temple.