Juan 7 – MTDS & BDS

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Juan 7:1-53

Huauquicunapish Jesustaca mana crishcachu

1Chai qʼuipaca, Jesusca Galileapimi yachachishpa puricurca. Judiocuna ima shinapish huañuchishun yuyacushcamantami, Judeapica ña mana purisha nirca. 2Ñami judiocuna yura ramacunahuan chugllata rurana fiestapish chayamucurca. 3Chaimantami Jesuspaj huauquicunaca, cashna nircacuna:

—Cambaj yachacujcunapish Can imalla ruracushcata ricuchunca, Judeaman riari. 4Tucuicuna rijsishca tucusha nishpaca, pipish imata mana pacalla ruranchu. Can ruracushca milagrocunataca tucuicunapaj ricuipi ruraiari— nircacunami.

5Paipaj quiquin huauquicunapish mana crishcamantami, Jesustaca chashna nircacuna. 6Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Ñuca chaiman rina horasca manaraj pajtamunchu. Ashtahuanpish cancunapajca, ima horaspish rinallamari. 7Cancunataca cai pachapaj cajcunaca, ¿imamantataj pʼiñangapish? Ashtahuanpish Ñucataca, paicuna mana allita ruracujpi jarcashpa rimashcamantami, pʼiñancuna. 8Cancunaca fiestamanca huichiyaichijlla. Ñuca chai fiestapi canapajca manaraj horas pajtashcachu, manaraj huichiyanichu— nircami.

9Chashna nishpaca, Galileallapitajmi saquirirca.

10Jesusca, Paipaj huauquicuna fiestaman huichiyashca qʼuipami, pi mana ricujllapi, Paipish pacalla huichiyarca. 11Mandaj judiocunaca, chai fiestapi Jesusta mashcacushpaca: «¿Maipishi chai runaca?» ninacurcami.

12Fiestaman tandanacushcacunaca, achcacunami Paimantaca parlanacurcacuna. Shujcunaca: «Chai runaca allimari» nircacunami. Cutin maijancunaca: «Mana allichu, ashtahuanpish tucuicunata umacunllamari» ninacurcami. 13Chashna ninacushpapish, judiocunata manchashcamantami, paicunapuralla parlanacurcacuna.

Jesusca chugllacunata rurana fiestapimi yachachishca

14Ashtahuanpish fiesta chaupiyacujpica, Diospaj huasiman huichiyashpami Jesusca yachachirca. 15Pai yachachishcata uyashpami, judiocunaca: «¿Ima shinataj caica, maipi mana unaita yachashca cashpapish, cai tucuitaca yacharcari?» nishpami mancharircacuna.

16Chashna ninacucujpimi, Jesusca cashna nirca:

—Ñucaca, mana Ñuca yuyaimantachu yachachini, Ñucata cachaj Yaya ‘Yachachi’ nishcallatami yachachini. 17Pipish Diospaj munaita rurasha nijllami, Ñuca yachachishcaca Diospaj cashcata, mana cashpaca Ñuca yuyaillamanta rimacushcataca yachanga. 18Pipish Paipaj yuyaillamanta rimajca, Pai quiquin alli nishca canallatami mashcan. Ashtahuanpish Paita cachaj alli nishca cachun nijca, cashcatatajmi huillan, ima mana ruranataca mana ruranchu. 19¿Illu, Mandashcataca Moisestaj shina cancunamanca curcá? Chaitaca manamari pi pajtachinguichijchu. ¿Shinashpaca, ima nishpataj ñucataca huañuchishun ninguichigari?— nircami.

20Shina nijpica, chaipi tandanacushcacunaca:

—Supai japishcamari cangui. ¿Pitaj Cantaca huañuchisha nicunri?— nircacunami.

21Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Shuj allita rurashcamantami, tucuicuna mancharinguichij. 22Jalachij, cʼaricuna charishca aicha punta carata pʼitichunca Moisestajmari mandarca. Mana paichu callarichirca, ashtahuanpish ñaupa yayacunamari callarirca. Chaitaca illu sabadopi ruranguichijllami. 23Moisés Mandashcata mana pʼaquingaraicullami, cʼari charishca aicha punta carataca, sábado cajpipish pʼitinguichijlla. Chashna ruraj cashca jahuaca, ¿sabadopi shuj runata alliyachijllapichu, Ñucahuanca pʼiñaringuichij? 24Ama manaraj alli yuyaita japishpa juchachichijchu. Juchachina cajpica alli ricushpa, juchachichigari— nircami.

‘¿Quishpichij Cristotajchu, imashi?’ ninacushcami

25Chaimantami Jerusalenpi causaj maijancunaca, cashna ninacurca: «¿Cai runataca huañuchishun nishpa mashcacuncunataj shiná? 26Riquichij, tucuicunaman huillacunllamari, manamari pi imata nincunachu. ¿Mandajcunataj Cristo cashcata rijsishpachu imata mana nincuna, imashi? 27Manacataj chashna cangachu, cai runa maimanta cajtaca yachanchijmari. Cristo shamushpaca, maimanta cashca mana yacharishpa, ñapish ricuringallamari» nircacunami.

28Chaimantami Jesusca, Diospaj huasipica sinchita rimashpa cashna yachachirca:

—¡Ñucataca rijsinguichijtajmari, maimanta cashcatapish yachanguichijtajmari! Mana Ñuca quiquin yuyaillamanta shamurcanichu. Ashtahuanpish cancuna shunguta churaipaj cachajpimari shamurcani, Paitamari mana rijsinguichij. 29Ashtahuanpish Ñucaca, Paipajmanta shamushcamanta, Paitaca rijsinimari. Paimari Ñucataca cacharca— nircami.

30Shina nijpica huañuchingapaj japishun yuyashpapish, Paita japina horas manaraj pajtashcamanta, ima shina mana japi tucurcachu. 31Ashtahuanpish chaipi tandanacushcacunaca, achcacuna Jesusta crishpami cashna nircacuna: «¿Cristo shamushpaca, Pai rurashca señalcunatapish yallichu ruranga imashi?» ninacurcami.

32Gentecuna paicunapuralla Jesusmanta chashna rimanacucujta uyashpami, fariseocunapish, curacunapish, Jesusta pacalla japichun shuj runacunata cacharcacuna. 33Chaimantami, Jesusca cashna nirca: «Ashacama cancunahuan casharajmi. Chai qʼuipaca, Ñucata Cachajpajmanmi tigragrini. 34Chaipica Ñucata mashcashpapish, ña mana japinguichijchu. Ñuca tiyacunmanca, mana shamui tucunguichijchu» nircami.

35Shina nijpimi judiocunaca, paicunapura cashna ninacurca: «Cai runaca ñucanchij ama japichunca, ¿maimanshi rigrin? ¿Griegocunapaj llajtacunapi causacuj israelcunapajman rishpachu, griegocunaman yachachigricun imashi? 36“Ñucata mashcashpapish, mana japinguichijchu. Ñuca tiyacunmanca, mana shamui tucunguichijchu” nishpaca, ¿imatashi nisha nicun?» ninacurcacunami.

Jesusca ‘Causaita cuj Yacumi cani’ nishcami

37Fiesta tucurina ashtahuan jatun punllapimi, Jesusca shayarishpa sinchita cashna nirca:

—Pipish yacunachishpaca, Ñucapajman shamushpa ubyaichij. 38Dios Quillcachishcapi nishca shinaca: “Ñucata crijpaj shungumantaca, causaita cuj yacucuna llujshingami”— nircami.

39Jesusca, Paita crijcuna Diospaj Espirituta chasquinata huillashpami chashna nirca. Jesusta manaraj Dios sumajyachishca cajpimi, jucha illaj Espirituca manaraj shamushca carca.

40Jesús huillashca shimicunata uyashpami, chai tucuicunamanta maijancunaca: «Caitajca, Dios ima nishcata huillajtajmari» nircacunami. 41Shujtajcunaca: «Caica Cristomari» nircacunami.

Ashtahuanpish maijancunaca, cashnami nircacuna: «¿Maitataj Cristoca, Galileamanta shamungari? 42¿Illu Dios Quillcachishcapica: “Cristoca Davidmanta miraimi canga, David causashca Belén shuti aillu llajtamantami shamunga” nintaj shiná?» nircacunami. 43Jesusmanta chashna shujta shujta yuyashpami chaupirinacurca. 44Paicunapurallamantataj Jesusta japishun nicujcunapish, pi mana japircacunachu.

Jesús alli yachachijpipish fariseocunaca manataj crishcacunachu

45Jesusta japichun cachashcacuna tigramujpica, pushaj curacunapish, fariseocunapish:

—¿Ima nishpataj mana japimunguichigari?— nishpami tapurcacuna.

46Shina nijpimi, paicuna cachashca runacunaca:

—¡Chai runa shinatajca, pi manataj rimashcachu!— nishpa cutichircacuna.

47Chashna nijpi fariseocunaca, cashnami tapurcacuna:

—¿Cancunatapishchu crichin? 48¿Mandajcuna, fariseocunaca maijanllapish Paita crishcata uyashcanguichijchu? 49¡Mana! Ashtahuanpish Mandashcata mana yachaj, millashca gentecunallamari Paitaca crincuna— nircacunami.

50Shina nijpica Jesuspajman tuta shamuj, Nicodemo shuti fariseomi, paicunataca cashna tapurca:

51—¿Ñucanchij Mandashcapica, shuj runata manaraj uyashpa, pai ima rurashcatapish manaraj yachashpaca juchachichunlla ninchu imatagari?— nircami.

52Chashna nijpimi, caishujcunaca:

—¿Canpish Galilea runachu tucungui, imamí? Dios Quillcachishcata alli ricushpa yachanarajmi cangui. Galileamantaca, Dios ima nishcata huillajca, shujllapish manataj tiyashcachu— nircacunami.

53Chashna ninacushcahuan, paicunapaj huasicunaman rircallacunami.

La Bible du Semeur

Jean 7:1-53

Jésus à la fête des Cabanes

1Après cela, Jésus continua à parcourir la Galilée ; il voulait en effet éviter la Judée où les Juifs cherchaient à le supprimer. 2Cependant, on se rapprochait de la fête juive des Cabanes7.2 Cette fête, d’une durée de huit jours, rappelait l’époque où les Israélites vivaient sous des tentes, dans le désert, après la sortie d’Egypte. Jérusalem était durant cette semaine un centre de rassemblement des Juifs venus de tout le pays..

3Ses frères lui dirent alors : Tu devrais quitter cette région et te rendre en Judée pour que, là aussi, tes disciples puissent voir les œuvres que tu accomplis. 4Quand on veut être connu, on n’agit pas avec tant de discrétion. Puisque tu accomplis de si grandes choses, fais en sorte que tout le monde le voie.

5En effet, les frères de Jésus eux-mêmes ne croyaient pas en lui. 6Jésus leur répondit : Le moment n’est pas encore venu pour moi. En revanche, pour vous, c’est toujours le bon moment. 7Le monde n’a aucune raison de vous haïr ; mais moi, il me déteste parce que je témoigne que ses actes sont mauvais. 8Vous donc, allez à la fête ; pour ma part, je n’y vais pas encore7.8 Certains manuscrits ont : je n’y vais pas. car le moment n’est pas encore venu pour moi.

9Après leur avoir dit cela, il resta en Galilée. 10Cependant, quand ses frères furent partis pour la fête, il s’y rendit lui aussi, mais secrètement, sans se montrer. 11Or, pendant la fête, les Juifs le cherchaient et demandaient : Où est-il donc ?

12Dans la foule, les discussions allaient bon train à son sujet. Les uns disaient : C’est quelqu’un de bien.

– Pas du tout, répondaient les autres : il trompe tout le monde.

13Mais, comme ils avaient tous peur des Juifs, personne n’osait parler librement de lui.

L’opposition grandit

14La moitié de la semaine de fête était déjà passée, quand Jésus alla au Temple et se mit à enseigner. 15Les Juifs en étaient tout étonnés et se demandaient : Comment peut-il connaître à ce point les Ecritures, sans avoir jamais étudié ?

16Jésus leur répondit : Rien de ce que j’enseigne ne vient de moi. J’ai tout reçu de celui qui m’a envoyé. 17Si quelqu’un est décidé à faire la volonté de Dieu, il reconnaîtra bien si mon enseignement vient de Dieu ou si je parle de ma propre initiative. 18Celui qui parle en son propre nom recherche sa propre gloire. Mais si quelqu’un vise à honorer celui qui l’a envoyé, c’est un homme vrai ; il n’y a rien de faux en lui. 19Moïse vous a donné la Loi, et pourtant, aucun de vous ne fait ce qu’elle ordonne ! Pourquoi cherchez-vous à me tuer ?

20– Tu as un démon en toi ! lui cria la foule. Qui est-ce qui veut te tuer ?

21Jésus reprit la parole et leur dit : Il a suffi que je fasse une œuvre pour que vous soyez tous dans l’étonnement. 22Réfléchissez : Moïse vous a donné l’ordre de pratiquer la circoncision, rite qui ne vient d’ailleurs pas de Moïse, mais des patriarches. Or, cela ne vous dérange pas de circoncire quelqu’un le jour du sabbat. 23Eh bien, si on circoncit un garçon le jour du sabbat pour respecter la Loi de Moïse, pourquoi donc vous indignez-vous contre moi parce que j’ai entièrement guéri un homme le jour du sabbat ? 24Cessez donc de juger selon les apparences, et apprenez à porter des jugements conformes à ce qui est juste.

25En le voyant, quelques habitants de Jérusalem s’étonnaient : N’est-ce pas celui qu’ils veulent faire mourir ? 26Or, le voilà qui parle librement en public et personne ne lui dit rien ! Est-ce que, par hasard, nos autorités auraient reconnu qu’il est vraiment le Messie ? 27Pourtant, lui, nous savons d’où il est ; mais le Messie, quand il viendra, personne ne saura d’où il est.

28Alors Jésus intervint d’une voix forte, et on l’entendit dans toute la cour du Temple : Vraiment ! Vous me connaissez et vous savez d’où je suis ! Sachez-le, je ne suis pas venu de ma propre initiative. C’est celui qui est véridique qui m’a envoyé. Vous ne le connaissez pas. 29Moi, je le connais, car je viens d’auprès de lui, et c’est lui qui m’a envoyé.

30Alors plusieurs essayèrent de l’arrêter, et pourtant personne ne mit la main sur lui, parce que son heure n’était pas encore venue. 31Cependant, beaucoup, parmi la foule, crurent en lui.

– Quand le Messie viendra, disaient-ils, accomplira-t-il plus de signes miraculeux que n’en a déjà fait cet homme-là ?

32Ce qui se murmurait ainsi dans la foule au sujet de Jésus parvint aux oreilles des pharisiens. Alors les chefs des prêtres et les pharisiens envoyèrent des gardes du Temple pour procéder à son arrestation.

33Jésus déclara : Je suis encore pour un peu de temps parmi vous. Ensuite je retournerai auprès de celui qui m’a envoyé. 34Vous me chercherez, et vous ne me trouverez pas ; et vous ne pouvez pas aller là où je serai.

35Sur quoi, ses auditeurs se demandèrent entre eux : Où va-t-il aller pour que nous ne le trouvions pas ? Aurait-il l’intention de se rendre chez les Juifs dispersés parmi les non-Juifs ? Voudrait-il peut-être même apporter son enseignement aux non-Juifs ? 36Que peut-il bien vouloir dire quand il déclare : « Vous me chercherez et vous ne me trouverez pas ; et vous ne pouvez pas aller là où je serai » ?

L’eau vive

37Le dernier jour de la fête, le jour le plus solennel, Jésus se tint devant la foule et lança à pleine voix : Si quelqu’un a soif, qu’il vienne à moi, et que celui qui croit en moi boive. 38Car, comme le dit l’Ecriture, des fleuves d’eau vive jailliront de lui7.38 de lui: c’est-à-dire de Christ, comme le suggère le v. 39. Jésus est le vrai Temple (Jn 2.21) d’où jaillissent les fleuves d’eau vive : Ez 47.1-12 ; Jl 4.18 ; Za 14.8 (voir 13.1). D’autres comprennent, en changeant la ponctuation : 37 Si quelqu’un a soif, qu’il vienne à moi et qu’il boive. Celui qui croit en moi, 38 des fleuves d’eau vive jailliront de lui, comme le dit l’Ecriture.. 39En disant cela, il faisait allusion à l’Esprit que devaient recevoir plus tard ceux qui croiraient en lui. En effet, à ce moment-là, l’Esprit n’avait pas encore été donné parce que Jésus n’était pas encore entré dans sa gloire.

Pour ou contre Jésus ?

40Dans la foule, plusieurs de ceux qui avaient entendu ces paroles disaient : Pas de doute : cet homme est bien le Prophète attendu.

41D’autres affirmaient : C’est le Messie.

– Mais, objectaient certains, le Messie pourrait-il venir de la Galilée ? 42L’Ecriture ne dit-elle pas que le Messie sera un descendant de David et qu’il naîtra à Bethléhem7.42 Cette remarque se fonde sur 2 S 7.12 ; Mi 5.1. Beaucoup ne savaient pas que Jésus était né à Bethléhem en Judée, mais croyaient plutôt qu’il était né en Galilée, d’où il était venu., le village où David a vécu ?

43Ainsi, le peuple se trouva de plus en plus divisé à cause de lui. 44Quelques-uns voulaient l’arrêter mais personne n’osa porter la main sur lui.

45Les gardes du Temple retournèrent auprès des chefs des prêtres et des pharisiens. Ceux-ci leur demandèrent : Pourquoi ne l’avez-vous pas amené ?

46Ils répondirent : Personne n’a jamais parlé comme cet homme.

47– Quoi, répliquèrent les pharisiens, vous aussi, vous vous y êtes laissé prendre ? 48Est-ce qu’un seul des chefs ou un seul des pharisiens a cru en lui ? 49Il n’y a que ces gens du peuple qui ne connaissent rien à la Loi… ce sont tous des maudits !

50Là-dessus, l’un d’entre eux, Nicodème, celui qui, précédemment, était venu trouver Jésus, leur dit : 51Notre Loi nous permet-elle de condamner un homme sans l’avoir entendu et sans savoir ce qu’il a fait de mal ?

52– Es-tu, toi aussi, de la Galilée ? lui répondirent-ils. Consulte les Ecritures, et tu verras qu’aucun prophète ne sort de la Galilée.

[53Là-dessus chacun rentra chez soi.